Old/New Testament

Îndemn la supunere faţă de Lege

4 Acum, ascultă, Israele, poruncile şi hotărârile pe care vă învăţ. Împliniţi-le ca să trăiţi şi să intraţi în stăpânirea ţării pe care Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri, v-a dat-o. ² Să nu adăugaţi nimic la cele ce vă poruncesc eu şi să nu desfinţaţi nimic dintre ele. Dimpotrivă să păziţi legile Domnului, Dumnezeul vostru, aşa cum vi le dau eu.

³ Aţi fost martori la ceea ce Domnul a făcut din cauza lui Baal-Peor^[a]. El a nimicit din mijlocul vostru toţi bărbaţii care l-au urmat pe Baal-Peor, ⁴ însă voi, cei care aţi stat alipiţi de Domnul, Dumnezeul vostru, sunteţi toţi vii astăzi.

⁵ Iată că v-am învăţat poruncile şi hotărârile aşa cum mi-a poruncit Domnul, Dumnezeul meu, ca astfel să le puteţi împlini în ţara în care veţi intra s-o luaţi în stăpânire. ⁶ Să le păziţi şi să le împliniţi, fiindcă aceasta va fi înţelepciunea şi discernământul vostru înaintea popoarelor; ele vor auzi despre toate aceste porunci şi vor zice: «Într-adevăr poporul acesta este înţelept şi neamul acesta mare are discernământ!» ⁷ Căci care neam este aşa de mare, încât să-şi aibă zeii atât de aproape, cum Îl avem noi pe Domnul, Dumnezeul nostru, ori de câte ori Îl chemăm? ⁸ Şi care este neamul acela aşa de mare, încât să fi avut porunci şi hotărâri tot atât de drepte ca şi legea aceasta, pe care eu v-o prezint astăzi?

⁹ Numai ia seama la tine şi veghează cu luare-aminte asupra sufletului tău ca să nu uiţi lucrurile pe care le-ai văzut cu ochii tăi şi ca ele să nu se depărteze de inima ta în toate zilele vieţii tale. Fă cunoscute aceste lucruri copiilor tăi şi nepoţilor tăi. ¹⁰ Adu-ţi aminte de ziua în care ai stat în prezenţa Domnului, Dumnezeul tău, la Horeb, atunci când Domnul mi-a zis: «Strânge poporul la Mine ca să asculte cuvintele Mele şi să înveţe astfel, atât ei, cât şi copiii lor, să se teamă de Mine în toate zilele pe care le vor trăi pe pământ.» ¹¹ Voi v-aţi apropiat şi aţi stat în vecinătatea muntelui. Muntele ardea cu flăcări ce se înălţau până în inima cerurilor. Era întuneric, nori şi negură. ¹² Domnul v-a vorbit din mijlocul focului. Voi aţi auzit sunetul cuvintelor Sale, dar nu aţi văzut nici o înfăţişare, ci aţi auzit doar o voce. ¹³ El v-a vestit legământul Său, Cele Zece Porunci, pe care v-a poruncit să le urmaţi şi pe care le-a scris pe două table^[b] de piatră. ¹⁴ În vremea aceea, Domnul mi-a poruncit să vă învăţ poruncile şi hotărârile pe care trebuie să le împliniţi în ţara pe care o veţi stăpâni, după ce veţi traversa Iordanul.

Idolatria este interzisă

¹⁵ În ziua când Domnul, Dumnezeul vostru, v-a vorbit la Horeb, din mijlocul focului, nu aţi văzut nici o înfăţişare; de aceea vegheaţi cu luare-aminte asupra sufletelor voastre, ¹⁶ ca nu cumva să vă pervertiţi şi să vă faceţi vreun chip cioplit, reprezentând un idol sau chipul unui bărbat sau al unei femei ¹⁷ sau înfăţişarea unui animal de pe pământ sau a unei păsări care zboară prin aer ¹⁸ sau chipul vreunei creaturi care mişună pe pământ sau al vreunui peşte care trăieşte în ape. ¹⁹ Iar atunci când veţi privi spre cer şi veţi vedea soarele, luna şi stelele, întreaga oştire a cerului, să nu vă lăsaţi îndemnaţi să vă închinaţi înaintea lor şi să le slujiţi, căci acestea sunt lucruri care au fost împărţite de Domnul, Dumnezeul vostru, tuturor neamurilor de sub cer. ²⁰ Pe voi însă Domnul v-a luat şi v-a scos din cuptorul de fier, din Egipt, ca să fiţi poporul moştenirii Lui, cum sunteţi astăzi.

²¹ Domnul s-a mâniat pe mine din cauza voastră şi a jurat că nu voi traversa Iordanul şi nu voi intra în ţara cea bună pe care El are să v-o dea ca moştenire. ²² Deci eu voi muri în ţara aceasta şi nu voi traversa Iordanul, dar voi îl veţi traversa şi veţi lua în stăpânire ţara aceea bună.

²³ Aşadar, vegheaţi asupra voastră şi nu uitaţi legământul Domnului, Dumnezeul vostru, pe care l-a încheiat cu voi. Să nu vă faceţi vreun idol sau orice alt fel de chip pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v-a interzis să-l faceţi. ²⁴ Căci Domnul, Dumnezeul vostru, este un foc mistuitor şi un Dumnezeu gelos.

²⁵ Când veţi avea copii şi nepoţi şi veţi locui de mult timp în ţară, dacă vă veţi perverti şi vă veţi face vreun idol sau orice alt fel de chip, dacă veţi face ce este rău în ochii Domnului, Dumnezeul vostru, ca să-L mâniaţi, ²⁶ chem astăzi cerul şi pământul ca martori împotriva voastră, că veţi fi nimiciţi repede din ţara pe care o veţi lua în stăpânire după ce veţi traversa Iordanul. Nu veţi trăi multe zile, ci veţi fi nimiciţi. ²⁷ El vă va împrăştia printre popoare şi nu veţi rămâne decât un mic număr de oameni acolo, între neamurile la care Domnul vă va conduce. ²⁸ Acolo veţi sluji unor zei făcuţi de mâna omului, din lemn şi din piatră, care nu pot nici să vadă, nici să mănânce, nici să audă şi nici să miroasă. ²⁹ Dar dacă de acolo Îl veţi căuta pe Domnul, Dumnezeul vostru, Îl veţi găsi, dacă Îl veţi căuta din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru. ³⁰ În strâmtorarea voastră, după ce vi se vor fi întâmplat toate aceste lucruri, în zilele de pe urmă, vă veţi întoarce la Domnul, Dumnezeul vostru, şi-I veţi asculta glasul. ³¹ Căci Domnul, Dumnezeul vostru, este un Dumnezeu îndurător, Care nu vă va părăsi şi nu vă va distruge. El nu va uita legământul pe care l-a încheiat, prin jurământ, cu strămoşii voştri.

Nimeni nu este ca Domnul

³² Întrebaţi despre vremurile străvechi, care au fost înainte de zilele voastre, începând cu ziua în care Dumnezeu

l-a creat pe om pe pământ şi cercetaţi cerul de la un capăt la celălalt. S-a întâmplat vreodată un lucru atât de mare ca acesta sau s-a auzit vreodată aşa ceva? ³³ A existat vreodată vreun popor care să fi auzit glasul lui Dumnezeu^[c], vorbindu-i din mijlocul focului, cum l-aţi auzit voi şi să fi rămas în viaţă? ³⁴ A existat vreodată vreun dumnezeu care să ia un neam din mijlocul altui neam, prin încercări, prin semne şi minuni, prin război, cu mână puternică, cu braţ întins şi cu mare teroare, aşa cum a făcut cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, în Egipt, înaintea ochilor voştri?

³⁵ Ţie ţi-au fost arătate aceste lucruri ca să ştii că Domnul este Dumnezeu şi că nu este altul în afară de El. ³⁶ Din cer te-a făcut să auzi vocea Lui, ca să te disciplineze. Pe pământ ţi-a arătat focul Lui cel mare, iar tu ai ascultat cuvintele Lui din mijlocul focului. ³⁷ El i-a iubit pe strămoşii tăi şi de aceea a ales sămânţa^[d] lor după ei. Apoi te-a scos din Egipt prin prezenţa şi puterea Lui cea mare. ³⁸ A izgonit dinaintea ta neamuri mari şi puternice ca să intri în ţara pe care ţi-a dat-o ca moştenire, după cum vezi astăzi.

³⁹ Să ştii astăzi şi să-ţi pui la inimă faptul că Domnul este Dumnezeu sus în cer şi jos pe pământ şi că nu este altul în afară de El. ⁴⁰ Păzeşte deci poruncile şi legile Lui, pe care eu ţi le dau astăzi, ca să-ţi meargă bine atât ţie, cât şi urmaşilor tăi şi astfel să trăieşti multe zile în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-o dă pentru totdeauna.“

Cetăţi de scăpare

⁴¹ Atunci Moise a ales trei cetăţi la răsărit de Iordan, ⁴² ca să slujească de refugiu ucigaşului care l-a omorât fără voie pe semenul său, fără să-l fi urât mai dinainte. El va putea să se refugieze într-una din aceste cetăţi pentru a-şi salva viaţa. ⁴³ Aceste cetăţi erau: Beţer, în regiunea de podiş a rubeniţilor; Ramot, în Ghiladul gadiţilor şi Golan, în Başanul manasiţilor.

Recapitularea Legii de la Horeb şi a Decalogului

⁴⁴ Iată care este Legea pe care i-a dat-o Moise lui Israel. ⁴⁵ Acestea sunt mărturiile, poruncile şi hotărârile pe care Moise le-a dat israeliţilor după ce au ieşit din Egipt, ⁴⁶ dincolo de Iordan, în vale, faţă în faţă cu Bet-Peor, în ţara lui Sihon, regele amoriţilor, care locuia în Heşbon şi a fost învins de Moise şi de Israel după ieşirea lor din Egipt. ⁴⁷ Ei au luat în stăpânire ţara lui şi ţara lui Og, regele Başanului, cei doi regi amoriţi, care erau la răsărit de Iordan. ⁴⁸ Ţara lor se întindea de la Aroer, care este pe malul uedului^[e] Arnon, până la muntele Sirion^[f] (acesta este Hermonul) ⁴⁹ şi cuprindea toată Araba^[g] de la răsărit de Iordan până la Marea Arabei^[h], lângă poalele muntelui Pisga.

5 Moise a convocat tot Israelul şi i-a zis:

„Ascultă, Israele, poruncile şi legile pe care vi le spun astăzi, în auzul vostru. Învăţaţi-le şi împliniţi-le! ² Domnul, Dumnezeul nostru, a încheiat cu noi un legământ la Horeb. ³ Nu cu strămoşii noştri a încheiat El legământul acesta, ci cu noi, cei ce suntem în viaţă astăzi. ⁴ Domnul v-a vorbit faţă în faţă pe munte, din mijlocul focului. ⁵ Atunci eu am stat între El şi voi, ca să vă fac cunoscut Cuvântul Domnului, deoarece v-a fost teamă de foc şi nu v-aţi urcat pe munte. Şi El a zis astfel:

⁶ «Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te-a scos din ţara Egiptului, din casa sclaviei.

⁷ Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine.

⁸ Să nu-ţi faci vreun idol reprezentând vreun lucru de sus din cer, de jos de pe pământ sau din apele de sub pământ. ⁹ Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti, fiindcă Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinţilor lor, până la a treia sau a patra generaţie^[i] a celor ce Mă urăsc ¹⁰ şi Îmi arăt îndurarea^[j] până la a mia generaţie a celor ce Mă iubesc şi împlinesc poruncile Mele.

¹¹ Să nu foloseşti nesăbuit^[k] Numele Domnului, Dumnezeul tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel care va folosi nesăbuit Numele Lui.

¹² Păzeşte ziua de Sabat, ca s-o sfinţeşti, după cum ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău. ¹³ Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci toată lucrarea ta, ¹⁴ dar ziua a şaptea este Sabatul Domnului, Dumnezeul tău; să nu faci nici o lucrare, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici sclavul sau sclava ta, nici boul, nici asinul şi nici un alt animal de-al tău, nici străinul care locuieşte în cetatea ta, pentru ca sclavul şi sclava ta să se odihnească la fel ca tine. ¹⁵ Adu-ţi aminte că şi tu ai fost sclav în ţara Egiptului şi Domnul, Dumnezeul tău, te-a scos de acolo cu mână puternică şi cu braţ întins. De aceea ţi-a poruncit El să păzeşti ziua de Sabat.

¹⁶ Cinsteşte-l pe tatăl tău şi pe mama ta, aşa cum ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, pentru ca să trăieşti mult timp şi să-ţi meargă bine în ţara pe care ţi-o va da Domnul, Dumnezeul tău!

¹⁷ Să nu ucizi!

¹⁸ Să nu comiţi adulter!

¹⁹ Să nu furi!

²⁰ Să nu depui mărturie falsă împotriva semenului tău!

²¹ Să nu o pofteşti pe soţia semenului tău; să nu pofteşti casa semenului tău, pământul lui, sclavul sau sclava lui, boul sau asinul lui şi nici vreun alt lucru care este al semenului tău.»

²² Acestea sunt poruncile pe care Domnul le-a rostit cu glas tare înaintea întregii adunări, pe munte, din mijlocul focului, dintre nori şi negură deasă şi nu a mai adăugat nimic. Le-a scris pe două table de piatră şi mi le-a dat mie. ²³ Când aţi auzit glasul din mijlocul întunericului, în timp ce muntele ardea, căpeteniile seminţiilor voastre şi cei din sfatul bătrânilor^[l] s-au apropiat de mine ²⁴ şi mi-au zis: «Iată că Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a arătat slava şi măreţia Sa şi noi am auzit glasul Lui din mijlocul focului. În ziua aceasta am văzut că Dumnezeu a vorbit omului şi el a rămas în viaţă. ²⁵ Dar acum, de ce trebuie să murim? Căci focul Lui cel mare ne va mistui şi ne va omorî dacă vom continua să ascultăm glasul Domnului, Dumnezeul nostru. ²⁶ Cine este omul care să fi auzit, ca şi noi, glasul Dumnezeului celui Viu, vorbind din mijlocul focului şi să trăiască? ²⁷ Apropie-te tu şi ascultă tot ceea ce Domnul, Dumnezeul nostru, va vorbi. Apoi să ne spui şi nouă tot ceea ce El îţi va zice, iar noi vom asculta şi vom împlini.»

²⁸ Domnul a auzit cuvintele pe care mi le-aţi spus şi mi-a vorbit: «Am auzit cuvintele pe care ţi le-a spus poporul acesta. Tot ceea ce au vorbit este bine. ²⁹ O, dacă ar rămâne ei cu aceeaşi inimă, să se teamă de Mine şi să păzească toate poruncile Mele în toate zilele vieţii lor, ca să fie fericiţi pentru totdeauna ei împreună cu fiii lor. ³⁰ Du-te şi spune-le să se întoarcă fiecare la cortul lui. ³¹ Tu însă rămâi aici cu Mine ca să-ţi dau toate legile, poruncile şi hotărârile pe care trebuie să-i înveţi să le împlinească în ţara pe care le-o dau în stăpânire.»

³² Deci vegheaţi ca să faceţi aşa cum v-a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru. Să nu vă abateţi nici la dreapta, nici la stânga. ³³ Să umblaţi în toate căile pe care vi le-a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru, ca să trăiţi, să fiţi fericiţi şi să aveţi multe zile în ţara pe care o veţi stăpâni.

Iubirea de Dumnezeu şi împlinirea poruncilor

6 Acestea sunt legile, poruncile şi hotărârile pe care Domnul, Dumnezeul vostru, mi-a poruncit să vă învăţ să le împliniţi în ţara pe care o veţi moşteni, ² ca să vă temeţi de Domnul, Dumnezeul vostru, atât voi, cât şi fiii şi nepoţii voştri, în toate zilele vieţii voastre, păzind toate hotărârile şi poruncile pe care eu vi le dau şi ca să trăiţi multe zile. ³ Ascultă, Israele, şi veghează să le împlineşti, ca să fii fericit şi să devii numeros în ţara în care curge lapte şi miere, aşa cum ţi-a promis Domnul, Dumnezeul părinţilor tăi.

⁴ Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn^[m]. ⁵ Să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta. ⁶ Iar cuvintele acestea, pe care ţi le poruncesc astăzi, să le păstrezi în inima ta. ⁷ Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi şi să vorbeşti despre ele când vei fi acasă sau în călătorie, când te vei culca sau când te vei trezi. ⁸ Să ţi le legi de mâini ca semn de aducere-aminte şi să ţi le fixezi pe frunte^[n]. ⁹ Să le scrii pe uşorii caselor tale şi pe porţile cetăţilor tale.

¹⁰ Când Domnul, Dumnezeul tău, te va duce în ţara pe care a promis-o, prin jurământ, strămoşilor tăi, Avraam, Isaac şi Iacov, şi-ţi va da cetăţi mari şi bune, pe care nu tu le-ai construit, ¹¹ case pline cu tot felul de bunuri, pe care nu tu le-ai umplut, fântâni pe care nu tu le-ai săpat, vii şi măslini pe care nu tu i-ai plantat, atunci când vei mânca şi te vei sătura, ¹² veghează ca nu cumva să uiţi de Domnul, Care te-a scos din ţara Egiptului, din casa sclaviei. ¹³ Să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, numai Lui să-I slujeşti şi în Numele Lui să juri. ¹⁴ Să nu vă duceţi după alţi dumnezei, după zeii popoarelor din jurul vostru, ¹⁵ fiindcă Domnul, Dumnezeul vostru, Care este în mijlocul vostru, este un Dumnezeu gelos, iar mânia Lui s-ar aprinde împotriva voastră şi v-ar nimici de pe faţa pământului. ¹⁶ Să nu-L ispitiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, aşa cum L-aţi ispitit la Masa. ¹⁷ Să păziţi cu atenţie poruncile Domnului, Dumnezeul vostru, mărturiile şi legile pe care vi le-a dat. ¹⁸ Să faceţi ce este drept şi bine înaintea Domnului, ca să fiţi fericiţi şi să intraţi în stăpânirea acelei ţări bune pe care El a promis-o, prin jurământ, strămoşilor voştri ¹⁹ şi astfel să-i izgoniţi pe toţi duşmanii voştri dinaintea voastră, după cum Domnul a promis.

²⁰ Când fiul tău te va întreba într-o zi: «Ce înseamnă aceste mărturii, legi şi hotărâri, pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi le-a dat?», ²¹ să îi răspunzi fiului tău astfel: «Îi eram sclavi lui Faraon în Egipt, iar Domnul ne-a scos din Egipt cu mână tare, ²² făcând înaintea ochilor noştri semne, minuni mari şi dezastre împotriva Egiptului, împotriva lui Faraon şi a întregii lui case; ²³ El ne-a scos de acolo ca să ne ducă în ţara pe care a promis-o, prin jurământ, strămoşilor noştri. ²⁴ Domnul ne-a poruncit să împlinim toate aceste legi şi să ne temem de El ca să fim tot timpul fericiţi şi să ne ţină în viaţă aşa cum face astăzi. ²⁵ Iar dacă vom avea grijă să împlinim toate poruncile acestea înaintea Domnului, Dumnezeul nostru, aşa cum ne-a poruncit El, atunci vom avea parte de dreptatea Lui^[o].»

Intrarea triumfală în Ierusalim

11 Când s-au apropiat de Ierusalim şi au ajuns la Betfaghe şi Betania, lângă Muntele Măslinilor, Isus i-a trimis pe doi dintre ucenicii Săi în sat, ² spunându-le: „Duceţi-vă în satul dinaintea voastră şi imediat ce intraţi în el, veţi găsi legat un măgăruş pe care nu a încălecat încă nici un om. Dezlegaţi-l şi aduceţi-l! ³ Dacă vă va zice cineva: «De ce faceţi aceasta?», să-i spuneţi: «Domnul are nevoie de el. Şi imediat îl va trimite înapoi aici.»“ ⁴ Ei s-au dus, au găsit măgăruşul legat lângă uşă, afară în stradă, şi l-au dezlegat. ⁵ Cei care stăteau acolo i-au întrebat: „Ce faceţi de dezlegaţi măgăruşul?“ ⁶ Ei le-au zis aşa cum le spusese Isus şi aceştia i-au lăsat să plece. ⁷ Au adus măgăruşul la Isus, şi-au pus hainele peste el, iar Isus S-a aşezat deasupra lui. ⁸ Mulţi îşi aşterneau hainele pe drum,^[a] iar alţii presărau ramuri pe care le tăiaseră de pe câmpuri. ⁹ Cei care mergeau înainte şi cei care-L urmau strigau:

Isus curăţă Templul

¹¹ A intrat în Ierusalim, în Templu, s-a uitat de jur-împrejur la toate lucrurile şi, pentru că era deja seara târziu, S-a dus la Betania împreună cu cei doisprezece.

¹² În ziua următoare, după ce au ieşit din Betania, lui Isus I s-a făcut foame. ¹³ A văzut de departe un smochin care avea frunze şi S-a dus să vadă dacă va găsi ceva în el. Dar, când a ajuns, n-a găsit decât frunze, pentru că nu era vremea smochinelor. ¹⁴ Atunci i-a zis: „În veac să nu mai mănânce nimeni roade din tine!“ Ucenicii Lui au auzit aceasta.

¹⁵ Au ajuns în Ierusalim. El a intrat în Templu^[e] şi a început să-i scoată afară pe cei ce vindeau şi cumpărau în Templu. A răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei ¹⁶ şi nu lăsa pe nimeni să ducă vreo marfă^[f] prin Templu. ¹⁷ El îi învăţa şi le zicea: „Oare nu este scris:

Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari!“^[h]

¹⁸ Conducătorii preoţilor şi cărturarii au auzit lucrul acesta şi căutau o modalitate să-L omoare, pentru că se temeau de El, deoarece întreaga mulţime era uimită de învăţătura Lui.