Legea leviratului

Dacă fraţii locuiesc împreună, iar unul dintre ei moare fără să aibă copii, soţia celui mort să nu se mărite în afara familiei. Fratele soţului ei trebuie să intre la ea[a] şi să se căsătorească cu ea, împlinindu-şi astfel datoria de cumnat faţă de aceasta. Întâiul născut pe care ea îl va naşte, va purta numele celui mort pentru ca să nu i se piardă numele în Israel.[b] Dacă bărbatul acesta nu va dori să se căsătorească cu soţia fratelui lui, atunci ea să se ducă la cei din sfatul bătrânilor, la porţile cetăţii şi să le spună: «Cumnatul meu nu vrea să ridice numele fratelui său în Israel şi nu doreşte să-şi împlinească datoria de cumnat.» Cei din sfatul bătrânilor cetăţii să-l cheme la ei şi să-i vorbească. Dacă el refuză în continuare să se căsătorească cu ea, cumnata lui să se apropie de el înaintea sfatului bătrânilor, să-i scoată sandala din picior, să-l scuipe în faţă şi să-i spună: «Astfel se face bărbatului care nu vrea să ridice un moştenitor fratelui său.» 10 Familia lui va fi cunoscută în Israel ca «familia celui descălţat».

Read full chapter

Footnotes

  1. Deuteronom 25:5 Eufemism ebraic cu sensul de a avea relaţii sexuale
  2. Deuteronom 25:6 Legea leviratului (lat.: levir, „cumnat“) împiedica înstrăinarea posesiunii familiei şi îi asigura văduvei un trai sigur şi liniştit.

Bible Gateway Sponsors