Old/New Testament
Împărăteasa din Seba, la Ierusalim
10 Împărăteasa(A) din Seba a auzit de faima lui Solomon în ceea ce priveşte slava Domnului şi a venit să-l încerce(B) prin întrebări grele. 2 A sosit la Ierusalim cu un alai foarte mare şi cu cămile care aduceau mirodenii, aur foarte mult şi pietre scumpe. S-a dus la Solomon şi i-a spus tot ce avea pe inimă. 3 Solomon i-a răspuns la toate întrebările şi n-a fost nimic pe care împăratul să nu fi ştiut să i-l lămurească. 4 Împărăteasa din Seba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon şi casa pe care o zidise, 5 şi bucatele de la masa lui, şi locuinţa slujitorilor lui, şi slujbele, şi hainele celor ce-i slujeau, şi paharnicii lui, şi arderile-de-tot(C) pe care le aducea în Casa Domnului. 6 Uimită, a zis împăratului: „Deci era adevărat ce am auzit în ţara mea despre faptele şi înţelepciunea ta! 7 Dar nu credeam, până n-am venit şi n-am văzut cu ochii mei. Şi iată că nici pe jumătate nu mi s-a spus. Tu ai mai multă înţelepciune şi propăşire decât am auzit mergându-ţi faima. 8 Ferice(D) de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, care sunt necurmat înaintea ta, care aud înţelepciunea ta! 9 Binecuvântat(E) să fie Domnul, Dumnezeul tău, care a binevoit să te pună pe scaunul de domnie al lui Israel! Pentru că Domnul iubeşte pentru totdeauna pe Israel, de aceea te-a pus împărat, ca să(F) judeci şi să faci dreptate.” 10 Ea a dat împăratului(G) o sută douăzeci de talanţi de aur, foarte multe mirodenii şi pietre scumpe. N-au mai venit niciodată în urmă atâtea mirodenii câte a dat împărăteasa din Seba împăratului Solomon. 11 Corăbiile(H) lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au adus din Ofir şi foarte mult lemn de santal şi pietre scumpe. 12 Împăratul(I) a făcut cu lemnul mirositor(J) pălimare pentru Casa Domnului şi pentru casa împăratului şi harpe şi alăute pentru cântăreţi. N-a mai venit de atunci lemn de acesta mirositor şi nu s-a mai văzut până în ziua de azi. 13 Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit, tot ce a cerut şi i-a mai dat şi pe deasupra daruri vrednice de un împărat ca Solomon. Apoi ea s-a întors şi s-a dus în ţara ei, cu slujitorii ei.
Bogăţiile lui Solomon
14 Greutatea aurului care-i venea lui Solomon pe fiecare an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur, 15 afară de ce scotea de la negustorii cei mari şi din negoţul(K) cu mărfuri, de la toţi împăraţii Arabiei şi de la dregătorii ţării. 16 Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat şase sute de sicli de aur 17 şi alte trei(L) sute de scuturi mici de aur bătut şi, pentru fiecare din ele, a întrebuinţat trei mine de aur, şi împăratul le-a pus în casa numită Pădurea Libanului(M)(N). 18 Împăratul(O) a făcut un mare scaun de domnie de fildeş şi l-a acoperit cu aur curat. 19 Scaunul acesta de domnie avea şase trepte şi partea de sus era rotunjită pe dinapoi, de fiecare parte a scaunului erau rezemători: lângă rezemători stăteau doi lei 20 şi pe cele şase trepte stăteau doisprezece lei de o parte şi de alta. Aşa ceva nu s-a făcut pentru nicio împărăţie. 21 Toate paharele(P) împăratului Solomon erau de aur şi toate vasele din casa Pădurea Libanului erau de aur curat. Nimic nu era de argint: pe vremea lui Solomon argintul n-avea nicio trecere. 22 Căci împăratul avea pe mare corăbii(Q) din Tars cu ale lui Hiram, şi corăbiile din Tars veneau la fiecare trei ani aducând aur şi argint, fildeş, maimuţe şi păuni. 23 Împăratul Solomon a întrecut(R) pe toţi împăraţii pământului în bogăţii şi înţelepciune. 24 Toată lumea căuta să vadă pe Solomon, ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. 25 Şi fiecare îşi aducea darul lui: lucruri de argint şi lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri – aşa era în fiecare an. 26 Solomon(S) a strâns(T) care şi călărime; avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a pus în cetăţile unde îşi ţinea carele şi la Ierusalim, lângă împărat. 27 Împăratul(U) a făcut ca argintul să fie tot aşa de obişnuit la Ierusalim ca pietrele şi cedrii, tot aşa de mulţi ca smochinii din Egipt, care cresc pe câmpie. 28 Solomon îşi aducea(V) caii din Egipt; o ceată de negustori de ai împăratului se ducea să-i ia cu grămada pe un preţ hotărât: 29 un car se aducea din Egipt cu şase sute de sicli de argint şi un cal, cu o sută cincizeci de sicli. De asemenea(W), aduceau cai cu ei pentru toţi împăraţii hetiţilor şi pentru împăraţii Siriei.
Femeile străine
11 Împăratul(X) Solomon a iubit(Y) multe femei străine, afară de fata lui Faraon: moabite, amonite, edomite, sidoniene, hetite, 2 care făceau parte din neamurile despre care Domnul zisese copiilor lui Israel: „Să nu intraţi(Z) la ele şi nici ele să nu intre la voi, căci v-ar întoarce negreşit inimile înspre dumnezeii lor.” De aceste neamuri s-a alipit Solomon târât de iubire. 3 A avut de neveste şapte sute de crăiese împărăteşti şi trei sute de ţiitoare, şi nevestele i-au abătut inima. 4 Când a îmbătrânit Solomon, nevestele(AA) i-au plecat inima spre alţi dumnezei, şi inima(AB) nu i-a fost în totul a Domnului, Dumnezeului său, cum fusese inima(AC) tatălui său, David. 5 Solomon s-a dus după Astarteea(AD), zeiţa sidonienilor, şi după Milcom, urâciunea amoniţilor. 6 Şi Solomon a făcut ce este rău înaintea Domnului şi n-a urmat în totul pe Domnul, ca tatăl său, David. 7 Atunci(AE), Solomon a zidit pe muntele(AF) din faţa Ierusalimului un loc înalt pentru Chemoş(AG), urâciunea Moabului, pentru Moloh, urâciunea fiilor lui Amon. 8 Aşa a făcut pentru toate nevestele lui străine, care aduceau tămâie şi jertfe dumnezeilor lor. 9 Domnul S-a mâniat pe Solomon pentru că îşi abătuse inima(AH) de la Domnul, Dumnezeul lui Israel, care i Se arătase(AI) de două ori. 10 În privinţa aceasta îi spusese(AJ) să nu meargă după alţi dumnezei, dar Solomon n-a păzit poruncile Domnului. 11 Şi Domnul a zis lui Solomon: „Fiindcă ai făcut aşa şi n-ai păzit legământul Meu şi legile Mele pe care ţi le-am dat, voi rupe(AK) împărăţia de la tine şi o voi da slujitorului tău. 12 Numai, nu voi face lucrul acesta în timpul vieţii tale, pentru tatăl tău, David. Ci din mâna fiului tău o voi rupe. 13 Nu voi(AL) rupe însă toată împărăţia; voi lăsa o seminţie(AM) fiului tău, din pricina robului Meu, David, şi din pricina Ierusalimului, pe(AN) care l-am ales.”
Vrăjmăşia lui Hadad şi Rezon
14 Domnul(AO) a ridicat un vrăjmaş lui Solomon: pe Hadad, edomitul, din neamul împărătesc al edomului. 15 Pe vremea când a bătut David Edomul(AP), Ioab, căpetenia oştirii, suindu-se să îngroape morţii, a ucis toată partea(AQ) bărbătească din Edom; 16 a rămas acolo şase luni cu tot Israelul, până ce a nimicit toată partea bărbătească. 17 Atunci, Hadad a fugit cu nişte edomiţi, slujitori ai tatălui său, şi s-a dus în Egipt. Hadad era încă un băiat pe atunci. 18 Plecând din Madian, s-au dus la Paran, au luat cu ei nişte oameni din Paran şi au ajuns în Egipt, la Faraon, împăratul Egiptului. Faraon a dat o casă lui Hadad, i-a purtat grijă de mâncare şi i-a dat moşii. 19 Hadad a căpătat trecere înaintea lui Faraon până acolo încât Faraon i-a dat de nevastă pe sora nevestei lui, sora împărătesei Tahpenes. 20 Sora Tahpenesei i-a născut pe fiul său Ghenubat. Tahpenes l-a înţărcat în casa lui Faraon; şi Ghenubat a fost în casa lui Faraon, în mijlocul copiilor lui Faraon. 21 Când a auzit(AR) Hadad, în Egipt, că David a adormit cu părinţii lui şi că Ioab, căpetenia oştirii, murise, a zis lui Faraon: „Lasă-mă să mă duc în ţara mea.” 22 Şi Faraon i-a zis: „Ce-ţi lipseşte la mine, de doreşti să te duci în ţara ta?” El a răspuns: „Nimic, dar lasă-mă să plec.” 23 Dumnezeu a ridicat un alt vrăjmaş lui Solomon: pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise de la stăpânul său Hadadezer(AS)[a], împăratul din Ţoba. 24 El strânsese nişte oameni la el şi se făcuse capul cetei când(AT) a măcelărit David oştile stăpânului său. S-au dus la Damasc şi s-au aşezat acolo şi au domnit la Damasc. 25 El a fost un vrăjmaş al lui Israel în tot timpul vieţii lui Solomon, în acelaşi timp când îi făcea rău Hadad şi ura pe Israel. El a împărăţit peste Siria.
Prorocul Ahia vesteşte lui Ieroboam dezbinarea
26 Şi Ieroboam(AU), slujitorul lui Solomon, a ridicat mâna împotriva împăratului. El era fiul lui Nebat, efratit din Ţereda, şi avea ca mamă pe o văduvă numită Ţerua. 27 Iată cu ce prilej a ridicat(AV) el mâna împotriva împăratului. Solomon(AW) zidea Milo şi închidea spărturile cetăţii tatălui său, David. 28 Ieroboam era tare şi viteaz, şi Solomon, văzând pe tânărul acesta la lucru, i-a dat privegherea peste toţi oamenii de corvoadă din casa lui Iosif. 29 În vremea aceea, Ieroboam, ieşind din Ierusalim, a fost întâlnit pe drum de prorocul Ahia(AX) din Silo, îmbrăcat cu o haină nouă. Erau amândoi singuri pe câmp. 30 Ahia a apucat haina nouă pe care o avea pe el, a rupt-o(AY) în douăsprezece bucăţi 31 şi a zis lui Ieroboam: „Ia-ţi zece bucăţi! Căci aşa vorbeşte(AZ) Domnul, Dumnezeul lui Israel: ‘Iată, voi rupe împărăţia din mâna lui Solomon şi-ţi voi da zece seminţii. 32 Dar el va avea o seminţie, din pricina robului Meu David şi din pricina Ierusalimului, cetatea pe care am ales-o din toate seminţiile lui Israel. 33 Şi aceasta, pentru că(BA) M-au părăsit şi s-au închinat înaintea Astarteei, zeiţa sidonienilor, înaintea lui Chemoş, dumnezeul Moabului, şi înaintea lui Milcom, dumnezeul fiilor lui Amon, şi pentru că n-au umblat în căile Mele, ca să facă ce este drept înaintea Mea şi să păzească legile şi poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl lui Solomon. 34 Nu voi lua din mâna lui toată împărăţia, căci îl voi ţine domn în tot timpul vieţii lui, pentru robul Meu David, pe care l-am ales şi care a păzit poruncile şi legile Mele. 35 Dar(BB) voi lua împărăţia din mâna fiului său şi-ţi voi da zece seminţii din ea; 36 voi lăsa o seminţie fiului său, pentru ca robul Meu David(BC) să aibă totdeauna o lumină înaintea Mea la Ierusalim, cetatea pe care am ales-o să pun în ea Numele Meu. 37 Pe tine te voi lua şi vei domni peste tot ce-ţi va dori sufletul, vei fi împăratul lui Israel. 38 Dacă vei asculta de tot ce-ţi voi porunci, dacă vei umbla în căile Mele şi dacă vei face ce este drept înaintea Mea, păzind legile şi poruncile Mele, cum a făcut robul Meu David, voi fi(BD) cu tine, îţi voi(BE) zidi o casă trainică, aşa cum am zidit lui David, şi-ţi voi da ţie pe Israel. 39 Voi smeri prin aceasta sămânţa lui David, dar nu pentru totdeauna’.” 40 Solomon a căutat să omoare pe Ieroboam. Şi Ieroboam s-a sculat şi a fugit în Egipt, la Şişac, împăratul Egiptului; a locuit în Egipt până la moartea lui Solomon.
Moartea lui Solomon
41 Celelalte(BF) fapte ale lui Solomon, tot ce a făcut el şi înţelepciunea lui nu sunt scrise oare în cartea faptelor lui Solomon? 42 Solomon a domnit patruzeci de ani(BG) la Ierusalim peste tot Israelul. 43 Apoi Solomon a adormit(BH) cu părinţii lui şi a fost îngropat în cetatea tatălui său David. În locul lui a domnit fiul său Roboam(BI).
Îndemn la veghere
20 Când(A) veţi vedea Ierusalimul înconjurat de oşti, să ştiţi că atunci pustiirea lui este aproape. 21 Atunci, cei din Iudeea să fugă la munţi, cei din mijlocul Ierusalimului să iasă din el şi cei de prin ogoare să nu intre în el. 22 Căci zilele acelea vor fi zile de răzbunare, ca să(B) se împlinească tot ce este scris. 23 Vai(C) de femeile care vor fi însărcinate şi de cele ce vor da ţâţă în acele zile! Pentru că va fi o strâmtorare mare în ţară şi mânie, împotriva norodului acestuia. 24 Vor cădea sub ascuţişul sabiei, vor fi luaţi robi printre toate neamurile, şi Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri, până(D) se vor împlini vremurile neamurilor. 25 Vor(E) fi semne în soare, în lună şi în stele. Şi pe pământ va fi strâmtorare printre neamuri, care nu vor şti ce să facă la auzul urletului mării şi al valurilor; 26 oamenii îşi vor da sufletul de groază în aşteptarea lucrurilor care se vor întâmpla pe pământ, căci(F) puterile cerurilor vor fi clătinate. 27 Atunci, vor vedea pe Fiul omului venind(G) pe un nor cu putere şi slavă mare. 28 Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se(H) apropie.” 29 Şi(I) le-a spus o pildă: „Vedeţi smochinul şi toţi copacii. 30 Când înfrunzesc şi-i vedeţi, voi singuri cunoaşteţi că de acum vara este aproape. 31 Tot aşa, când veţi vedea întâmplându-se aceste lucruri, să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu este aproape. 32 Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta, până când se vor împlini toate aceste lucruri. 33 Cerul(J) şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. 34 Luaţi seama(K) la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuneze inimile cu îmbuibare de mâncare şi băutură şi cu îngrijorările vieţii acesteia, şi astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră. 35 Căci ziua aceea va veni ca(L) un laţ peste toţi cei ce locuiesc pe toată faţa pământului. 36 Vegheaţi dar în tot timpul(M) şi rugaţi-vă(N), ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea care se vor întâmpla şi să staţi(O) în picioare înaintea Fiului omului.” 37 Ziua, Isus învăţa(P) pe norod în Templu, iar(Q) noaptea Se ducea de o petrecea în muntele care se cheamă Muntele Măslinilor. 38 Şi tot norodul venea dis-de-dimineaţă la El în Templu, ca să-L asculte.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.