Print Page Options
Previous Prev Day Next DayNext

Old/New Testament

Each day includes a passage from both the Old Testament and New Testament.
Duration: 365 days
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014 (RMNN)
Version
1 Împăraţilor 6-7

Zidirea Templului

În(A) al patru sute optzecilea an după ieşirea copiilor lui Israel din ţara Egiptului, Solomon a(B) zidit Casa Domnului, în al patrulea an al domniei lui peste Israel, în luna Ziv, care este luna a doua. Casa(C) pe care a zidit-o împăratul Solomon Domnului era lungă de şaizeci de coţi, lată de douăzeci şi înaltă de treizeci. Pridvorul dinaintea templului casei avea o lungime de douăzeci de coţi în lăţimea casei şi zece coţi lărgime în faţa casei. Împăratul a făcut casei ferestre(D) largi înăuntru şi strâmte afară. A zidit, lipite de zidul casei, mai multe rânduri(E) de odăi, unul peste altul, de jur împrejur, care înconjurau zidurile casei, Templul(F) şi Sfântul Locaş, şi a făcut astfel odăi lăturalnice de jur împrejur. Catul de jos era lat de cinci coţi, cel de la mijloc de şase coţi, iar al treilea de şapte coţi, căci pe partea de afară a casei a făcut arcade strâmte împrejur, ca grinzile să nu fie prinse în zidurile casei. Când s-a zidit casa(G), s-au întrebuinţat pietre cioplite gata înainte de a fi aduse acolo, aşa că nici ciocan, nici secure, nici o unealtă de fier nu s-a auzit în casă în timpul zidirii. Intrarea odăilor din catul de jos era în partea dreaptă a casei; în catul de la mijloc te suiai pe o scară cotită şi, tot aşa, de la catul de mijloc, la al treilea. După ce a isprăvit(H) de zidit casa, Solomon a acoperit-o cu scânduri şi cu grinzi de cedru. 10 A făcut de cinci coţi de înalte fiecare din caturile dimprejurul întregii case şi le-a legat de casă prin lemne de cedru. 11 Domnul a vorbit lui Solomon şi i-a zis: 12 „Tu zideşti casa aceasta! Dacă vei(I) umbla după legile Mele, dacă vei împlini orânduirile Mele, dacă vei păzi şi vei urma toate poruncile Mele, voi împlini faţă de tine făgăduinţa(J) pe care am făcut-o tatălui tău, David: 13 voi(K) locui în mijlocul copiilor lui Israel şi nu voi părăsi(L) pe poporul Meu Israel.” 14 După ce a isprăvit(M) de zidit casa, 15 Solomon i-a îmbrăcat zidurile pe dinăuntru cu scânduri de cedru, de la pardoseală până la tavan, a îmbrăcat astfel în lemn partea dinăuntru şi a acoperit pardoseala casei cu scânduri de chiparos. 16 A îmbrăcat cu scânduri de cedru cei douăzeci de coţi ai fundului casei, de la pardoseală până în creştetul zidurilor, şi a păstrat locul acesta, ca să facă din el Sfânta Sfintelor(N), Locul Preasfânt. 17 Cei patruzeci de coţi de dinainte alcătuiau Casa, adică Templul. 18 Lemnul de cedru dinăuntru avea săpături de colocinţi şi flori deschise; totul era de cedru, nu se vedea nicio piatră. 19 Solomon a pregătit Locul Preasfânt înăuntru, în mijlocul casei, ca să aşeze acolo chivotul legământului Domnului. 20 Locul Preasfânt avea douăzeci de coţi lungime, douăzeci de coţi lăţime şi douăzeci de coţi înălţime. Solomon l-a căptuşit cu aur curat. A făcut înaintea Locului Preasfânt un altar de lemn de cedru şi l-a acoperit cu aur. 21 Partea dinăuntru a casei a căptuşit-o cu aur şi a prins perdeaua dinăuntru în lănţişoare de aur înaintea Locului Preasfânt, pe care l-a acoperit cu aur. 22 A căptuşit toată casa cu aur, casa întreagă, şi a acoperit cu aur tot altarul(O) care era înaintea Locului Preasfânt. 23 În Locul Preasfânt a făcut(P) doi heruvimi de lemn de măslin sălbatic, înalţi de zece coţi. 24 Fiecare din cele două aripi ale unuia din heruvimi avea cinci coţi, ceea ce făcea zece coţi de la capătul uneia din aripile lui până la capătul celeilalte. 25 Al doilea heruvim avea tot zece coţi. Măsura şi chipul erau aceleaşi pentru amândoi heruvimii. 26 Înălţimea fiecăruia din cei doi heruvimi era de zece coţi. 27 Solomon a aşezat heruvimii în mijlocul casei, în partea dinăuntru. Aripile lor erau întinse(Q); aripa celui dintâi atingea un zid şi aripa celui de al doilea atingea celălalt zid, iar celelalte aripi ale lor se întâlneau la capete, în mijlocul casei. 28 Solomon a acoperit şi heruvimii cu aur. 29 Pe toate zidurile casei de jur împrejur, în partea din fund şi în faţă, a pus să sape chipuri de heruvimi, de finici şi de flori deschise. 30 A acoperit pardoseala casei cu aur, în partea din fund şi în faţă. 31 La intrarea Locului Preasfânt a făcut două uşi din lemn de măslin sălbatic; pragul de sus şi uşorii uşilor erau în cinci muchii. 32 Cele două uşi erau făcute din lemn de măslin sălbatic. A pus să sape pe ele chipuri de heruvimi, de finici şi de flori deschise şi le-a acoperit cu aur, a întins aurul şi peste heruvimi, şi peste finici. 33 A făcut, de asemenea, pentru poarta Templului nişte uşori de lemn de măslin sălbatic, în patru muchii, 34 şi cu două uşi de lemn de chiparos; fiecare(R) uşă era făcută din două scânduri despărţite. 35 A pus să sape pe ele chipuri de heruvimi, de finici şi de flori deschise şi le-a acoperit cu aur, pe care l-a întins pe săpătura de chipuri. 36 A zidit şi curtea dinăuntru din trei rânduri de pietre cioplite şi dintr-un rând de grinzi de cedru. 37 În anul al(S) patrulea, în luna Ziv, s-au pus temeliile Casei Domnului 38 şi în anul al unsprezecelea, în luna Bul, care este a opta lună, Casa a fost isprăvită în toate părţile ei şi aşa cum trebuia să fie. În timp de şapte(T) ani a zidit-o Solomon.

Zidirea casei lui Solomon

Solomon şi-a mai zidit şi casa lui şi a ţinut treisprezece(U) ani până când a isprăvit-o de tot. A zidit mai întâi casa din pădurea Libanului: lungă de o sută de coţi, lată de cincizeci de coţi şi înaltă de treizeci de coţi. Se sprijinea pe patru rânduri de stâlpi de cedru şi pe stâlpi erau grinzi de cedru. A acoperit cu cedru odăile care erau sprijinite de stâlpi şi care erau în număr de patruzeci şi cinci, câte cincisprezece de fiecare cat. Erau trei caturi şi fiecare din ele avea ferestrele faţă în faţă. Toate uşile şi toţi uşorii erau din bârne în patru muchii şi, la fiecare din cele trei caturi, uşile erau faţă în faţă. A făcut un pridvor de stâlpi, lung de cincizeci de coţi şi lat de treizeci de coţi, şi un alt pridvor înainte cu stâlpi şi trepte în faţă. A făcut pridvorul scaunului de domnie, unde judeca, pridvorul judecăţii, şi l-a acoperit cu cedru, de la pardoseală până în tavan. Casa lui de locuit a fost zidită în acelaşi fel, într-o altă curte, în dosul pridvorului. Şi a făcut o casă la fel cu pridvorul acesta pentru fata lui Faraon, pe care(V) o luase de nevastă. Pentru toate aceste clădiri a întrebuinţat pietre minunate, cioplite după măsură, ferestruite cu fierăstrăul, înăuntru şi în afară, şi aceasta din temelii până la streaşină şi afară până la curtea cea mare. 10 Temeliile erau de pietre foarte de preţ şi mari, pietre de zece coţi şi pietre de opt coţi. 11 Deasupra erau iarăşi pietre foarte de preţ, tăiate după măsură, şi lemn de cedru. 12 Curtea cea mare avea de jur împrejurul ei trei şiruri de pietre cioplite şi un şir de bârne de cedru, ca şi curtea dinăuntru a Casei Domnului şi(W) ca şi pridvorul casei.

Cei doi stâlpi de aramă

13 Împăratul Solomon a trimis şi a adus din Tir pe Hiram(X), 14 fiul(Y) unei văduve din seminţia lui Neftali şi al unui tată(Z) din Tir, care lucra în aramă. Hiram era plin(AA) de înţelepciune, de pricepere şi de ştiinţă în săvârşirea oricărei lucrări de aramă. El a venit la împăratul Solomon şi i-a făcut toate lucrările. 15 A turnat cei doi(AB) stâlpi de aramă. Cel dintâi avea optsprezece coţi în înălţime şi un fir de doisprezece coţi măsura grosimea celui de al doilea. 16 A turnat două acoperişuri de aramă, ca să le pună pe vârfurile stâlpilor; cel dintâi era înalt de cinci coţi şi al doilea era înalt de cinci coţi. 17 A mai făcut nişte împletituri în chip de reţea, nişte ciucuri făcuţi cu lănţişoare, pentru acoperişurile de pe vârful stâlpilor, şapte pentru acoperişul dintâi şi şapte pentru acoperişul al doilea. 18 A făcut câte două şiruri de rodii împrejurul uneia din reţele ca să acopere acoperişul de pe vârful unuia din stâlpi; tot aşa a făcut şi pentru al doilea. 19 Acoperişurile de pe vârful stâlpilor, în pridvor, erau lucrate aşa de parcă erau nişte crini şi aveau patru coţi. 20 Acoperişurile de pe cei doi stâlpi erau înconjurate de două sute(AC) de rodii sus, lângă umflătura care era peste reţea, de asemenea erau două sute de rodii înşirate în jurul celui de al doilea acoperiş. 21 A aşezat(AD) stâlpii în pridvorul(AE) Templului: a aşezat stâlpul din dreapta şi l-a numit Iachin, apoi a aşezat stâlpul din stânga şi l-a numit Boaz. 22 În vârful stâlpilor era o lucrătură în chip de crini. Astfel s-a isprăvit lucrarea stâlpilor.

Marea de aramă, lighenele de aramă

23 A făcut marea(AF) turnată din aramă. Avea zece coţi de la o margine până la cealaltă, era rotundă de tot, înaltă de cinci coţi şi, de jur împrejur, se putea măsura cu un fir de treizeci de coţi. 24 Sub buza ei erau săpaţi nişte colocinţi, câte zece la fiecare cot, de jur(AG) împrejurul mării; colocinţii, aşezaţi pe două rânduri, erau turnaţi împreună cu ea dintr-o singură bucată. 25 Era aşezată pe doisprezece boi, din care trei întorşi spre miazănoapte, trei întorşi spre apus, trei întorşi spre miazăzi şi trei întorşi spre răsărit; marea era deasupra lor şi toată partea dinapoi a trupurilor lor era înăuntru. 26 Grosimea ei era de un lat de mână şi marginea ei era ca marginea unui potir, făcută ca floarea crinului. Avea o încăpere de două(AH) mii de vedre. 27 A mai făcut zece temelii de aramă. Fiecare temelie era lungă de patru coţi, lată de patru coţi şi înaltă de trei coţi. 28 Iată cum erau temeliile acestea. Erau făcute din tăblii, legate la colţuri cu încheieturi. 29 Pe tăbliile dintre încheieturi erau nişte lei, boi şi heruvimi şi, pe încheieturi, deasupra şi dedesubtul leilor şi boilor, erau nişte împletituri care atârnau în chip de ciucuri. 30 Fiecare temelie avea patru roţi de aramă, cu osii de aramă şi, la cele patru colţuri, erau nişte poliţe turnate sub lighean şi lângă ciucuri. 31 Gura temeliei dinăuntrul acoperişului până sus era de un cot; gura aceasta era rotundă, ca pentru lucrările de felul acesta, şi era lată de un cot şi jumătate; avea şi săpături. Tăbliile erau în patru muchii, nu rotunde. 32 Cele patru roţi erau sub tăblii şi osiile roţilor erau prinse de temelie; fiecare era înaltă de un cot şi jumătate. 33 Roţile erau făcute ca ale unui car. Osiile, obezile, spiţele şi butucii lor erau toate turnate. 34 La cele patru colţuri ale fiecărei temelii erau nişte poliţe dintr-o bucată cu temelia. 35 Partea de sus a temeliei se sfârşea cu un cerc înalt de o jumătate de cot şi îşi avea proptelele cu tăbliile ei făcute dintr-o bucată cu ea. 36 Pe plăcile proptelelor şi pe tăblii a săpat heruvimi, lei şi finici, după locurile goale, şi ciucuri de jur împrejur. 37 Aşa a făcut cele zece temelii; turnătura, măsura şi chipul erau la fel pentru toate. 38 A mai(AI) făcut zece lighene de aramă. Fiecare lighean avea o încăpere de patruzeci de baţi, fiecare lighean avea patru coţi, fiecare lighean era pe câte una din cele zece temelii. 39 A pus cinci temelii pe partea dreaptă a casei şi cinci temelii pe partea stângă a casei, iar marea de aramă a pus-o în partea dreaptă a casei la miazăzi-răsărit. 40 Hiram a făcut cenuşarele, lopeţile şi lighenele.

Sfârşitul lucrării

Aşa a sfârşit Hiram toată lucrarea pe care i-o dăduse împăratul Solomon s-o facă pentru Casa Domnului: 41 doi stâlpi, cu cele două acoperişuri şi cu cununile lor de pe vârful stâlpilor; cele două reţele(AJ) ca să acopere cele două cununi ale acoperişurilor de pe vârful stâlpilor; 42 cele patru sute de rodii pentru cele două reţele, câte două rânduri de rodii de fiecare reţea, ca să acopere cele două cununi ale acoperişurilor de pe vârful stâlpilor; 43 cele zece temelii şi cele zece lighene de pe temelii; 44 marea şi cei doisprezece boi de sub mare; 45 cenuşarele(AK), lopeţile şi lighenele. Toate aceste unelte, pe care le-a dat împăratul Solomon lui Hiram să le facă pentru Casa Domnului, erau de aramă lustruită. 46 Împăratul a pus să le toarne în câmpia(AL) Iordanului, într-un pământ humos, între Sucot(AM) şi Ţartan(AN). 47 Solomon a lăsat toate aceste unelte necântărite, căci erau foarte multe, şi greutatea aramei nu se putea socoti. 48 Solomon a mai făcut toate celelalte unelte pentru Casa Domnului: altarul(AO) de aur; masa(AP) de aur, unde se puneau pâinile(AQ) pentru punerea înaintea Domnului; 49 sfeşnicele de aur curat, cinci la dreapta şi cinci la stânga, înaintea Locului Preasfânt, cu florile, candelele şi mucările de aur; 50 lighenele, cuţitele, potirele, ceştile şi căţuile de aur curat şi ţâţânile de aur curat pentru uşa dinăuntrul casei, la intrarea în Locul Preasfânt, şi pentru uşa casei de la intrarea Templului. 51 Astfel s-a isprăvit toată lucrarea pe care a făcut-o împăratul Solomon pentru Casa Domnului. Apoi a adus argintul, aurul şi uneltele pe care le hărăzise(AR) tatăl său David şi le-a pus în vistieriile Casei Domnului.

Luca 20:27-47

Despre înviere

27 Unii(A) din saduchei, care(B) zic că nu este înviere, s-au apropiat şi au întrebat pe Isus: 28 „Învăţătorule, iată ce ne-a scris Moise(C): ‘Dacă moare fratele cuiva, având nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui şi să ridice urmaş fratelui său’. 29 Au fost dar şapte fraţi. Cel dintâi s-a însurat şi a murit fără copii. 30 Pe nevasta lui, a luat-o al doilea; şi a murit şi el fără copii. 31 A luat-o şi al treilea, şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii. 32 La urma tuturor, a murit şi femeia. 33 Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut-o de nevastă.” 34 Isus le-a răspuns: „Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită, 35 dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita. 36 Pentru că nici nu vor putea muri, căci vor fi(D) ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind(E) fii ai învierii. 37 Dar că morţii învie, a(F) arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre ‘Rug’, când numeşte pe Domnul: ‘Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov’. 38 Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi(G) sunt vii.” 39 Unii din cărturari au luat cuvântul şi au zis: „Învăţătorule, bine ai zis”. 40 Şi nu mai îndrăzneau să-I mai pună nicio întrebare.

Al cui fiu este Hristosul?

41 Isus le-a zis: „Cum(H) se zice că Hristosul este fiul lui David? 42 Căci însuşi David zice în cartea Psalmilor: ‘Domnul a zis(I) Domnului meu: «Şezi la dreapta Mea 43 până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale».’ ” 44 Deci David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?

Cărturarii mustraţi de Isus

45 Atunci(J) a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod: 46 „Păziţi-vă(K) de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi şi să le(L) facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintâi în sinagogi şi după locurile dintâi la ospeţe 47 şi(M) casele văduvelor le mănâncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osândă.”

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014 (RMNN)

Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.