Old/New Testament

Întoarcerea lui David la Ţiclag

30 Când a ajuns David cu oamenii lui a treia zi la Ţiclag, amaleciţii^(A) năvăliseră în partea de miazăzi şi în Ţiclag. Ei nimiciseră şi arseseră Ţiclagul ² după ce luaseră prinşi pe femei şi pe toţi cei ce se aflau acolo, mici şi mari. Nu omorâseră pe nimeni, dar luaseră totul şi plecaseră. ³ David şi oamenii lui au ajuns în cetate şi iată că era arsă; şi nevestele, fiii şi fiicele lor fuseseră luaţi prinşi. ⁴ Atunci, David şi poporul care era cu el au ridicat glasul şi au plâns până n-au mai putut plânge. ⁵ Cele două^(B) neveste ale lui David: Ahinoam din Izreel şi Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal, fuseseră luate şi ele. ⁶ David a fost în mare strâmtorare, căci poporul vorbea^(C) să-l ucidă cu pietre, pentru că toţi erau amărâţi în suflet, fiecare din pricina fiilor şi fetelor lui. Dar^(D) David s-a îmbărbătat, sprijinindu-se pe Domnul, Dumnezeul lui. ⁷ El^(E) a zis preotului Abiatar, fiul lui Ahimelec: „Adu-mi efodul!” Abiatar a adus efodul la David. ⁸ Şi David^(F) a întrebat pe Domnul: „Să urmăresc oastea aceasta? O voi ajunge?” Domnul i-a răspuns: „Urmăreşte-o, căci o vei ajunge şi vei izbăvi totul.” ⁹ Şi David a pornit, el şi cei şase sute de oameni care erau cu el. Au ajuns la pârâul Besor, unde s-au oprit cei ce rămâneau la coadă. ¹⁰ David i-a urmărit mai departe, cu patru sute de oameni, dar două^(G) sute de oameni s-au oprit, fiind prea obosiţi ca să mai treacă pârâul Besor. ¹¹ Pe câmp, au dat peste un om egiptean, pe care l-au adus la David. I-au dat să mănânce pâine şi să bea apă ¹² şi i-au mai dat şi o legătură de smochine şi două legături de stafide. După ce a mâncat^(H), i-au venit iarăşi puterile, căci nu mâncase şi nu băuse apă de trei zile şi trei nopţi. ¹³ David i-a zis: „Al cui eşti şi de unde eşti?” El a răspuns: „Sunt un băiat egiptean în slujba unui amalecit şi de trei zile stăpânul meu m-a părăsit pentru că eram bolnav. ¹⁴ Am năvălit în partea de miazăzi a cheretiţilor^(I), pe ţinutul lui Iuda şi la miazăzi de Caleb^(J), şi am ars Ţiclagul.” ¹⁵ David i-a zis: „Vrei să mă duci la oastea aceasta?” Şi el a zis: „Jură-mi pe Numele lui Dumnezeu că nu mă vei omorî şi nu mă vei da pe mâna stăpânului meu, şi te voi pogorî la oastea aceasta.” ¹⁶ El i-a slujit astfel de călăuză. Şi amaleciţii erau risipiţi pe tot ţinutul, mâncând^(K), bând şi jucând de bucuria prăzii celei mari pe care o luaseră din ţara filistenilor şi din ţara lui Iuda. ¹⁷ David i-a bătut din zorii zilei până a doua zi seara şi n-a scăpat niciunul din ei, afară de patru sute de tineri, care au încălecat pe cămile şi au fugit. ¹⁸ David a scăpat astfel tot ce luaseră amaleciţii şi a scăpat şi pe cele două neveste ale lui. ¹⁹ Nu le-a lipsit nimeni, de la mic până la mare, nici fiu, nici fiică, nici un lucru din pradă, nimic din ce li se luase; David a adus înapoi totul^(L). ²⁰ Şi David a luat toate oile şi toţi boii, şi cei ce mânau turma aceasta şi mergeau în fruntea ei ziceau: „Aceasta este prada lui David!” ²¹ David a ajuns la cei două^(M) sute de oameni care fuseseră prea obosiţi ca să mai meargă după el şi pe care-i lăsase la pârâul Besor. Ei au ieşit înaintea lui David şi înaintea poporului care era cu el. David s-a apropiat de ei şi i-a întrebat de sănătate. ²² Toţi oamenii răi şi de^(N) nimic dintre cei ce merseseră cu David au luat cuvântul şi au zis: „Fiindcă n-au venit cu noi, să nu le dăm nimic din prada pe care am scăpat-o, ci doar să-şi ia fiecare nevasta şi copiii şi să plece.” ²³ Dar David a zis: „Să nu faceţi aşa, fraţilor, cu ce ne-a dat Domnul, căci El ne-a păzit şi a dat în mâinile noastre ceata care venise împotriva noastră. ²⁴ Şi cine v-ar asculta în privinţa aceasta? Partea trebuie să fie aceeaşi atât^(O) pentru cel ce s-a pogorât pe câmpul de bătaie, cât şi pentru cel ce a rămas la calabalâcuri; s-o împartă deopotrivă.” ²⁵ Lucrul acesta a rămas de atunci şi până în ziua de azi o lege şi un obicei în Israel. ²⁶ Când s-a întors la Ţiclag, David a trimis o parte din pradă bătrânilor lui Iuda, prietenilor săi, spunându-le aceste cuvinte: „Iată darul pe care vi-l fac din prada luată de la vrăjmaşii Domnului!” ²⁷ A trimis celor din Betel, celor din Ramot^(P) de la miazăzi, celor din Iatir^(Q), ²⁸ celor din Aroer^(R), celor din Sifmot, celor din Eştemoa^(S), ²⁹ celor din Racal, celor din cetăţile ierahmeeliţilor^(T), celor din cetăţile cheniţilor^(U), ³⁰ celor din Horma^(V), celor din Cor-Aşan, celor din Atac, ³¹ celor din Hebron^(W) şi în toate locurile pe care le străbătuseră David cu oamenii lui.

Israeliţii, biruiţi de filisteni

31 Filistenii^(X) s-au luptat cu Israel, şi bărbaţii lui Israel au luat-o la fugă dinaintea filistenilor şi au căzut ucişi pe muntele Ghilboa^(Y). ² Filistenii au urmărit pe Saul şi pe fiii lui şi au ucis pe Ionatan^(Z), Abinadab şi Malchişua, fiii lui Saul. ³ Saul a fost prins în toiul^(AA) luptei; arcaşii l-au ajuns şi l-au rănit greu. ⁴ Saul^(AB) a zis atunci celui ce-i ducea armele: „Scoate-ţi sabia şi străpunge-mă, ca nu cumva aceşti netăiaţi^(AC) împrejur să vină să mă străpungă şi să-şi bată joc de mine.” Cel ce-i ducea armele n-a voit, căci îi era^(AD) teamă. Şi Saul şi-a luat sabia şi s-a aruncat^(AE) în ea. ⁵ Cel ce ducea armele lui Saul, văzându-l mort, s-a aruncat şi el în sabia lui şi a murit împreună cu el. ⁶ Astfel au pierit în acelaşi timp şi în aceeaşi zi Saul şi cei trei fii ai lui, cel ce-i purta armele şi toţi oamenii lui. ⁷ Cei din Israel care erau dincolo de vale şi dincolo de Iordan, văzând că oamenii lui Israel fugeau şi că Saul şi fiii lui muriseră, şi-au părăsit cetăţile şi au luat-o şi ei la fugă. Şi filistenii au venit şi s-au aşezat în ele. ⁸ A doua zi, filistenii au venit să dezbrace pe cei morţi şi au găsit pe Saul şi pe cei trei fii ai lui căzuţi pe muntele Ghilboa. ⁹ Au tăiat capul lui Saul şi i-au luat armele. Apoi au trimis să dea de veste^(AF) prin toată ţara filistenilor, în casele idolilor lor şi în popor. ¹⁰ Au pus^(AG) armele lui Saul în casa Astarteelor^(AH) şi i-au atârnat trupul^(AI) pe zidurile Bet-Şanului^(AJ). ¹¹ Când au auzit^(AK) locuitorii Iabesului din Galaad ce au făcut filistenii lui Saul, ¹² toţi vitejii s-au sculat^(AL), au mers toată noaptea şi au luat de pe zidurile Bet-Şanului trupul lui Saul şi trupurile fiilor lui. Apoi s-au întors la Iabes, unde le-au ars^(AM); ¹³ le-au luat oasele şi le-au îngropat^(AN) sub stejarul din Iabes. Şi au postit^(AO) şapte zile.

²³ Cineva I-a zis: „Doamne, oare puţini sunt cei ce sunt pe calea mântuirii?” El le-a răspuns: ²⁴ „Nevoiţi-vă^(A) să intraţi pe uşa cea strâmtă. Căci vă spun că mulţi^(B) vor căuta să intre, şi nu vor putea. ²⁵ Odată^(C) ce Stăpânul casei Se va scula şi va^(D) încuia uşa, şi voi veţi fi afară şi veţi începe să bateţi la uşă şi să ziceţi: ‘Doamne^(E), Doamne, deschide-ne!’ drept răspuns, El vă va zice: ‘Nu^(F) ştiu de unde sunteţi’. ²⁶ Atunci veţi începe să ziceţi: ‘Noi am mâncat şi am băut în faţa Ta şi în uliţele noastre ai învăţat pe norod’. ²⁷ Şi^(G) El va răspunde: ‘Vă spun că nu ştiu de unde sunteţi; depărtaţi-vă^(H) de la Mine, voi toţi lucrătorii fărădelegii. ²⁸ Vor^(I) fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor când^(J) veţi vedea pe Avraam, pe Isaac şi pe Iacov şi pe toţi prorocii în Împărăţia lui Dumnezeu, iar pe voi, scoşi afară. ²⁹ Vor veni de la răsărit şi de la apus, de la miazănoapte şi de la miazăzi şi vor şedea la masă în Împărăţia lui Dumnezeu. ³⁰ Şi iată^(K) că sunt unii din cei de pe urmă care vor fi cei dintâi şi sunt unii din cei dintâi care vor fi cei de pe urmă.’ ”

Nelegiuirile şi pedeapsa Ierusalimului

³¹ În aceeaşi zi, au venit câţiva farisei şi I-au zis: „Pleacă şi du-Te de aici, căci Irod vrea să Te omoare”. ³² „Duceţi-vă”, le-a răspuns El, „şi spuneţi vulpii aceleia: Iată că scot dracii şi săvârşesc vindecări astăzi şi mâine, iar a treia zi voi^(L) isprăvi. ³³ Dar trebuie să umblu astăzi, mâine şi poimâine, fiindcă nu se poate ca un proroc să piară afară din Ierusalim. ³⁴ Ierusalime^(M), Ierusalime, care omori pe proroci şi ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine; de câte ori am vrut să strâng pe fiii tăi cum îşi strânge găina puii sub aripi, şi n-aţi vrut! ³⁵ Iată că vi^(N) se va lăsa casa pustie, dar vă spun că nu Mă veţi mai vedea până veţi zice: ‘Binecuvântat^(O) este Cel ce vine în Numele Domnului!’ ”