Print Page Options
Previous Prev Day Next DayNext

Old/New Testament

Each day includes a passage from both the Old Testament and New Testament.
Duration: 365 days
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014 (RMNN)
Version
1 Împăraţilor 12-13

ÎMPĂRAŢII LUI IUDA

ŞI ÎMPĂRAŢII LUI ISRAEL, DE LA DEZBINAREA ÎMPĂRĂŢIEI PÂNĂ LA IOSAFAT, ÎMPĂRATUL LUI IUDA, ŞI AHAB, ÎMPĂRATUL LUI ISRAEL

Capitolele 12—22. 2 Cronici 10—20. Osea 4:15,17; 6:10,11.

Dezbinarea împărăţiei

12 Roboam(A) s-a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem să-l facă împărat. Când a auzit lucrul acesta Ieroboam(B), fiul lui Nebat, era tot în Egipt(C), unde fugise de împăratul Solomon, şi în Egipt locuia. Au trimis să-l cheme. Atunci, Ieroboam şi toată adunarea lui Israel au venit la Roboam şi i-au vorbit aşa: „Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul(D); acum, tu uşurează această aspră robie şi jugul greu pe care l-a pus peste noi tatăl tău. Şi îţi vom sluji.” El le-a zis: „Duceţi-vă şi întoarceţi-vă la mine peste trei zile.” Şi poporul a plecat. Împăratul Roboam s-a sfătuit cu bătrânii care fuseseră pe lângă tatăl său, Solomon, în timpul vieţii lui şi a zis: „Ce mă sfătuiţi să răspund poporului acestuia?” Şi iată ce i-au zis ei: „Dacă(E) vei îndatora astăzi pe poporul acesta, dacă le faci ce cer şi dacă le vei răspunde cu vorbe binevoitoare, îţi vor sluji pe vecie.” Dar Roboam a lăsat sfatul pe care i-l dădeau bătrânii şi s-a sfătuit cu tinerii care crescuseră cu el şi care erau împrejurul lui. El a zis: „Ce mă sfătuiţi să răspund poporului acestuia, care-mi vorbeşte aşa: ‘Uşurează-ne jugul pe care l-a pus peste noi tatăl tău’?” 10 Şi iată ce i-au zis tinerii care crescuseră cu el: „Să spui aşa poporului acestuia care ţi-a vorbit astfel: ‘Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul, tu uşurează-ni-l!’ Să le vorbeşti aşa: ‘Degetul meu cel mic va fi mai gros decât coapsele tatălui meu. 11 Acum, tatăl meu a pus peste voi un jug greu, dar eu vi-l voi face şi mai greu; tatăl meu v-a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioane’.” 12 Ieroboam şi tot poporul au venit la Roboam a treia zi, după cum zisese împăratul: „Întoarceţi-vă la mine peste trei zile!” 13 Împăratul a răspuns aspru poporului. A lăsat sfatul pe care i-l dăduseră bătrânii 14 şi le-a vorbit astfel, după sfatul tinerilor: „Tatăl meu v-a îngreuiat jugul, dar eu vi-l voi face şi mai greu; tatăl meu v-a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioane.” 15 Astfel, împăratul n-a ascultat pe popor, căci lucrul acesta a fost cârmuit(F) de Domnul în vederea împlinirii cuvântului pe care-l spusese(G) Domnul prin Ahia din Silo lui Ieroboam, fiul lui Nebat. 16 Când a văzut tot Israelul că împăratul nu-l ascultă, poporul a răspuns împăratului: „Ce(H) parte avem noi cu David? Noi n-avem moştenire cu fiul lui Isai! La corturile tale, Israele! Acum vezi-ţi de casă, Davide!” Şi Israel s-a dus în corturile lui. 17 Copiii lui Israel(I) care locuiau în cetăţile lui Iuda au fost singurii peste care a domnit Roboam. 18 Atunci, împăratul Roboam a trimis(J) la ei pe Adoram, care era mai-mare peste biruri. Dar Adoram a fost ucis cu pietre de tot Israelul şi a murit. Şi împăratul Roboam s-a grăbit să se suie într-un car, ca să fugă la Ierusalim. 19 Astfel s-a dezlipit(K) Israel de casa lui David până în ziua de azi. 20 Tot Israelul, auzind că Ieroboam s-a întors, au trimis să-l cheme în adunare şi l-au făcut împărat peste tot Israelul. Seminţia lui Iuda a fost singura(L) care a mers după casa lui David. 21 Roboam(M), ajungând la Ierusalim, a strâns toată casa lui Iuda şi seminţia lui Beniamin, o sută optzeci de mii de oameni aleşi, buni pentru război, ca să lupte împotriva casei lui Israel şi s-o aducă înapoi sub stăpânirea lui Roboam, fiul lui Solomon. 22 Dar Cuvântul(N) lui Dumnezeu a vorbit astfel lui Şemaia, omul lui Dumnezeu: 23 „Vorbeşte lui Roboam, fiul lui Solomon, împăratul lui Iuda, şi întregii case a lui Iuda şi a lui Beniamin, şi celuilalt popor şi spune-le: 24 ‘Aşa vorbeşte Domnul: «Nu vă suiţi şi nu faceţi război împotriva fraţilor voştri, copiii lui Israel! Fiecare din voi să se întoarcă acasă, căci de la Mine(O) s-a întâmplat lucrul acesta»’.” Ei au ascultat de Cuvântul Domnului şi s-au întors acasă, după Cuvântul Domnului.

Cei doi viţei de aur

25 Ieroboam a zidit Sihemul(P) pe muntele lui Efraim şi a locuit acolo; apoi a ieşit de acolo şi a zidit(Q) Penuel. 26 Ieroboam a zis în inima sa: „Împărăţia s-ar putea acum să se întoarcă la casa lui David. 27 Dacă poporul acesta se va(R) sui la Ierusalim să aducă jertfe în Casa Domnului, inima poporului acestuia se va întoarce la domnul său, la Roboam, împăratul lui Iuda, şi mă vor omorî şi se vor întoarce la Roboam, împăratul lui Iuda.” 28 După ce s-a sfătuit, împăratul a făcut(S) doi viţei de aur şi a zis poporului: „Destul te-ai suit la Ierusalim, Israele! Iată(T) Dumnezeul tău care te-a scos din ţara Egiptului.” 29 A aşezat unul din aceşti viţei la Betel(U), iar pe celălalt l-a pus în Dan. 30 Şi fapta aceasta a fost un prilej(V) de păcătuire. Poporul se ducea să se închine înaintea unuia din viţei până la(W) Dan. 31 Ieroboam a făcut o casă(X) de înălţimi şi a pus(Y) preoţi luaţi din tot poporul, care nu făceau parte din fiii lui Levi. 32 A rânduit o sărbătoare în luna a opta, în ziua a cincisprezecea a lunii, ca sărbătoarea(Z) care se prăznuia în Iuda, şi a adus jertfe pe altar. Iată ce a făcut la Betel, ca să se aducă jertfe viţeilor pe care-i făcuse el. A pus(AA) în slujbă la Betel pe preoţii înălţimilor ridicate de el. 33 Şi a jertfit pe altarul pe care-l făcuse la Betel în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, lună pe care o alesese(AB) după bunul lui plac. A hotărât-o ca sărbătoare pentru copiii lui Israel şi s-a suit la altar să ardă tămâie(AC).

Un om al lui Dumnezeu vorbeşte împotriva altarului

13 Dar iată că un om al lui Dumnezeu a venit(AD) din Iuda la Betel, trimis de Cuvântul Domnului, tocmai pe când stătea(AE) Ieroboam la altar să ardă tămâie. El a strigat împotriva altarului, după Cuvântul Domnului, şi a zis: „Altarule! Altarule! Aşa vorbeşte Domnul: ‘Iată că se va naşte un fiu casei lui David; numele lui va fi Iosia(AF); el va înjunghia pe tine pe preoţii înălţimilor care ard tămâie pe tine, şi pe tine se vor arde oseminte omeneşti!’ ” Şi în aceeaşi zi a dat un(AG) semn zicând: „Acesta este semnul care arată că Domnul a vorbit: Altarul se va despica şi cenuşa de pe el se va vărsa.” Când a auzit împăratul cuvântul pe care-l strigase omul lui Dumnezeu împotriva altarului din Betel, a întins mâna de pe altar, zicând: „Prindeţi-l!” Şi mâna pe care o întinsese Ieroboam împotriva lui s-a uscat şi n-a putut s-o întoarcă înapoi. Altarul s-a despicat şi cenuşa de pe el s-a vărsat, după semnul pe care-l dăduse omul lui Dumnezeu, potrivit cu Cuvântul Domnului. Atunci, împăratul a luat cuvântul şi a zis omului lui Dumnezeu: „Roagă-te(AH) Domnului, Dumnezeului tău, şi cere-I să-mi pot trage mâna înapoi.” Omul lui Dumnezeu s-a rugat Domnului şi împăratul a putut să-şi tragă înapoi mâna, care s-a făcut sănătoasă ca mai înainte. Împăratul a zis omului lui Dumnezeu: „Intră cu mine în casă, să iei ceva de mâncare, şi-ţi voi da(AI) un dar.” Omul lui Dumnezeu a zis împăratului: „Jumătate(AJ) din casa ta să-mi dai, şi n-aş intra cu tine. Nu voi mânca pâine şi nu voi bea apă în locul acesta, căci iată ce poruncă mi-a fost dată prin Cuvântul Domnului: ‘Să(AK) nu mănânci pâine, nici să nu bei apă şi nici să nu te întorci pe drumul pe care te vei duce’.” 10 El a plecat pe un alt drum şi nu s-a întors pe drumul pe care venise la Betel.

Omul lui Dumnezeu, omorât de un leu

11 În Betel locuia un proroc bătrân. Fiii săi au venit şi i-au istorisit toate lucrurile pe care le făcuse omul lui Dumnezeu la Betel în ziua aceea, precum şi cuvintele pe care le spusese împăratului. După ce au istorisit tatălui lor toate, 12 el le-a zis: „Pe ce drum a plecat?” Fiii săi văzuseră pe ce drum plecase omul lui Dumnezeu, care venise din Iuda. 13 Şi a zis fiilor săi: „Puneţi-mi şaua pe măgar.” I-au pus şaua pe măgar şi a încălecat pe el. 14 S-a dus după omul lui Dumnezeu şi l-a găsit stând sub un stejar. Şi i-a zis: „Tu eşti omul lui Dumnezeu care a venit din Iuda?” El a răspuns: „Eu sunt.” 15 Atunci, el i-a zis: „Vino cu mine acasă şi să iei ceva să mănânci.” 16 Dar el a răspuns: „Nu pot(AL) nici să mă întorc cu tine, nici să intru la tine. Nu voi mânca pâine şi nici nu voi bea apă cu tine în locul acesta, 17 căci mi s-a spus prin Cuvântul(AM) Domnului: ‘Să nu mănânci pâine, nici să nu bei apă acolo şi nici să nu te întorci pe drumul pe care te vei duce’.” 18 Şi el i-a zis: „Şi eu sunt proroc ca tine, şi un înger mi-a vorbit din partea Domnului şi mi-a zis: ‘Adu-l acasă cu tine ca să mănânce pâine şi să bea apă’.” Îl minţea. 19 Omul lui Dumnezeu s-a întors cu el şi a mâncat pâine şi a băut apă în casa lui. 20 Pe când stăteau ei la masă, Cuvântul Domnului a vorbit prorocului care-l adusese înapoi. 21 Şi el a strigat omului lui Dumnezeu care venise din Iuda: „Aşa vorbeşte Domnul: ‘Pentru că n-ai ascultat porunca Domnului şi n-ai păzit porunca pe care ţi-o dăduse Domnul, Dumnezeul tău, 22 pentru că te-ai întors şi ai mâncat pâine şi ai băut apă în locul despre care(AN) îţi spusese: «Să nu mănânci pâine şi să nu bei apă acolo», trupul tău mort nu va intra în mormântul părinţilor tăi’.” 23 Şi, după ce a mâncat pâine şi a băut apă prorocul pe care-l întorsese, i-a pus şaua pe măgar. 24 Omul lui Dumnezeu a plecat şi a fost întâlnit pe drum de un leu(AO) care l-a omorât. Trupul lui mort era întins pe drum; măgarul a rămas lângă el şi leul stătea şi el lângă trup. 25 Şi nişte oameni care treceau pe acolo au văzut trupul întins în drum şi leul stând lângă trup şi au spus lucrul acesta la venirea lor în cetatea în care locuia prorocul cel bătrân. 26 Când a auzit lucrul acesta, prorocul care întorsese de pe drum pe omul lui Dumnezeu a zis: „Este omul lui Dumnezeu care n-a ascultat de porunca Domnului, şi Domnul l-a dat în ghearele leului, care l-a sfâşiat şi l-a omorât după cuvântul pe care i-l spusese Domnul.” 27 Apoi, îndreptându-se către fiii săi, a zis: „Puneţi-mi şaua pe măgar.” Au pus şaua pe măgar 28 şi el a plecat. A găsit trupul întins în drum şi măgarul şi leul stând lângă trup. Leul nu mâncase trupul şi nu sfâşiase pe măgar. 29 Prorocul a ridicat trupul omului lui Dumnezeu, l-a pus pe măgar şi l-a dus înapoi, şi bătrânul proroc s-a întors în cetate să-l jelească şi să-l îngroape. 30 I-a pus trupul în mormânt şi l-a jelit zicând: „Vai(AP), frate!” 31 După ce l-a îngropat, a zis fiilor săi: „Când voi muri, să mă îngropaţi în mormântul în care este îngropat omul lui Dumnezeu; să-mi puneţi oasele(AQ) lângă oasele lui. 32 Căci se(AR) va împlini cuvântul pe care l-a strigat el din partea Domnului împotriva altarului din Betel şi împotriva tuturor capiştilor de înălţimi din cetăţile(AS) Samariei.”

Neascultarea lui Ieroboam

33 După întâmplarea(AT) aceasta, Ieroboam nu s-a abătut de pe calea lui cea rea. A pus iarăşi preoţi pentru înălţimi, luaţi din tot poporul – pe oricine dorea, îl sfinţea preot al înălţimilor. 34 Şi fapta aceasta a fost(AU) un prilej de păcătuire pentru casa lui Ieroboam şi pentru aceasta a fost nimicită(AV) ea şi ştearsă de pe faţa pământului.

Luca 22:1-30

Sfat împotriva lui Isus

22 Praznicul Azimilor, numit Paştele, se(A) apropia. Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau(B) un mijloc cum să omoare pe Isus; căci se temeau de norod. Dar(C) Satana a intrat în Iuda, zis şi Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece. Iuda s-a dus să se înţeleagă cu preoţii cei mai de seamă şi cu căpeteniile străjerilor Templului cum să-L dea în mâinile lor. Ei s-au bucurat şi au căzut(D) la învoială să-i dea bani. După ce le-a făgăduit că li-L va da în mâini, Iuda căuta un prilej nimerit să dea pe Isus în mâinile lor, fără ştirea norodului.

Prăznuirea Paştelor

Ziua(E) Praznicului Azimilor, în care trebuiau jertfite Paştele, a venit. Şi Isus a trimis pe Petru şi pe Ioan şi le-a zis: „Duceţi-vă de pregătiţi-ne Paştele, ca să mâncăm”. „Unde voieşti să pregătim?” L-au întrebat ei. 10 El le-a răspuns: „Iată, când veţi intra în cetate, vă va ieşi înainte un om, ducând un urcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra 11 şi spuneţi stăpânului casei: ‘Învăţătorul îţi zice: «Unde este odaia pentru oaspeţi, în care să mănânc Paştele cu ucenicii Mei?»’ 12 Şi are să vă arate o odaie mare de sus, aşternută gata: acolo să pregătiţi Paştele.” 13 Ei au plecat şi au găsit aşa cum le spusese El. Şi au pregătit Paştele. 14 Când(F) a sosit ceasul, Isus a şezut la masă cu cei doisprezece apostoli. 15 El le-a zis: „Am dorit mult să mănânc Paştele acestea cu voi înainte de patima Mea; 16 căci vă spun că, de acum încolo, nu le voi mai mânca până(G) la împlinirea lor în Împărăţia lui Dumnezeu.” 17 Şi a luat un pahar, a mulţumit lui Dumnezeu şi a zis: „Luaţi paharul acesta şi împărţiţi-l între voi, 18 pentru că vă spun(H) că nu voi mai bea de acum încolo din rodul viţei, până când va veni Împărăţia lui Dumnezeu.” 19 Apoi(I), a luat pâine şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o şi le-a dat-o zicând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; să faceţi lucrul acesta(J) spre pomenirea Mea”. 20 Tot astfel, după ce au mâncat, a luat paharul şi li l-a dat, zicând: „Acest(K) pahar este legământul cel nou, făcut în sângele Meu, care se varsă pentru voi”.

Descoperirea vânzătorului

21 „Dar(L) iată că mâna vânzătorului Meu este cu Mine la masa aceasta. 22 Negreşit(M), Fiul omului Se duce după cum(N) este rânduit. Dar vai de omul acela prin care este vândut El!” 23 Şi(O) au început să se întrebe unii pe alţii cine din ei să fie acela care va face lucrul acesta.

Care este cel mai mare?

24 Între apostoli s-a(P) iscat şi o ceartă, ca să ştie care din ei avea să fie socotit ca cel mai mare? 25 Isus le-a(Q) zis: „Împăraţii neamurilor domnesc peste ele şi, celor ce le stăpânesc, li se dă numele de binefăcători. 26 Voi(R) să nu fiţi aşa. Ci(S) cel mai mare dintre voi să fie ca cel mai mic şi cel ce cârmuieşte, ca cel ce slujeşte. 27 Căci(T) care este mai mare: cine stă la masă sau cine slujeşte la masă? Nu cine stă la masă? Şi Eu(U) totuşi sunt în mijlocul vostru ca cel ce slujeşte la masă. 28 Voi sunteţi aceia care aţi rămas necontenit cu Mine în încercările(V) Mele. 29 De aceea vă(W) pregătesc Împărăţia, după cum Tatăl Meu Mi-a pregătit-o Mie, 30 ca(X) să mâncaţi şi să beţi la masa Mea în Împărăţia Mea, şi să(Y) şedeţi pe scaune de domnie, ca să judecaţi pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.”

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014 (RMNN)

Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.