Old/New Testament
Chivotul la Chiriat-Iearim
7 Locuitorii din Chiriat-Iearim(A) au venit şi au suit chivotul Domnului; l-au dus în casa lui Abinadab(B), pe deal, şi au sfinţit pe fiul său Eleazar ca să păzească chivotul Domnului. 2 Trecuse destulă vreme din ziua când fusese pus chivotul în Chiriat-Iearim. Trecuseră douăzeci de ani. Atunci, toată casa lui Israel a plâns după Domnul. 3 Samuel a zis întregii case a lui Israel: „Dacă din toată inima voastră vă întoarceţi(C) la Domnul, scoateţi(D) din mijlocul vostru dumnezeii străini şi Astarteele(E), îndreptaţi-vă inima(F) spre Domnul şi slujiţi-I numai(G) Lui, şi El vă va izbăvi din mâna filistenilor.” 4 Şi copiii lui Israel au scos din mijlocul lor Baalii(H) şi Astarteele şi au slujit numai Domnului. 5 Samuel a zis: „Strângeţi(I) pe tot Israelul la Miţpa, şi eu mă voi ruga Domnului pentru voi.” 6 Şi s-au strâns la Miţpa. Au scos(J) apă şi au vărsat-o înaintea Domnului şi au postit(K) în ziua aceea, zicând: „Am păcătuit(L) împotriva Domnului!” Samuel judeca pe copiii lui Israel la Miţpa.
Israel se căieşte
7 Filistenii au aflat că fiii lui Israel se adunaseră la Miţpa, şi domnitorii filistenilor s-au suit împotriva lui Israel. La vestea aceasta, copiii lui Israel s-au temut de filisteni 8 şi au zis lui Samuel: „Nu înceta(M) să strigi pentru noi către Domnul, Dumnezeul nostru, ca să ne scape din mâna filistenilor.” 9 Samuel a luat un miel sugar şi l-a adus întreg ca ardere-de-tot Domnului. A strigat(N) către Domnul pentru Israel, şi Domnul l-a ascultat. 10 Pe când aducea Samuel arderea-de-tot, filistenii s-au apropiat ca să bată pe Israel. Domnul a tunat(O) în ziua aceea cu mare vuiet împotriva filistenilor şi i-a pus pe fugă. Au fost bătuţi dinaintea lui Israel. 11 Bărbaţii lui Israel au ieşit din Miţpa, au urmărit pe filisteni şi i-au bătut până sub Bet-car. 12 Samuel a luat(P) o piatră pe care a pus-o între Miţpa şi Şen şi i-a pus numele Eben-Ezer (Piatră de ajutor), zicând: „Până aici Domnul ne-a ajutat.” 13 Astfel(Q) au fost smeriţi filistenii şi n-au mai(R) venit pe ţinutul lui Israel. Mâna Domnului a fost împotriva filistenilor în tot timpul vieţii lui Samuel. 14 Cetăţile pe care le luaseră filistenii de la Israel s-au întors la Israel, de la Ecron până la Gat, cu ţinutul lor; Israel le-a smuls din mâna filistenilor. Şi a fost pace între Israel şi amoriţi.
Samuel judecător
15 Samuel a fost judecător(S) în Israel în tot timpul vieţii lui. 16 El se ducea în fiecare an de făcea înconjurul Betelului, Ghilgalului şi Miţpei şi judeca pe Israel în toate locurile acestea. 17 Apoi se întorcea(T) la Rama, unde era casa lui, şi acolo judeca pe Israel. Şi a zidit(U) acolo un altar Domnului.
Israeliţii cer un împărat
8 Când a îmbătrânit, Samuel a pus(V) pe fiii săi(W) judecători peste Israel. 2 Fiul său întâi născut se numea Ioel şi al doilea, Abia; ei erau judecători la Beer-Şeba. 3 Fiii lui Samuel n-au(X) călcat pe urmele lui, ci se dădeau(Y) la lăcomie, luau mită(Z) şi călcau dreptatea. 4 Toţi bătrânii lui Israel s-au strâns şi au venit la Samuel, la Rama. 5 Ei au zis: „Iată că tu eşti bătrân şi copiii tăi nu calcă pe urmele tale, acum pune(AA) un împărat peste noi să ne judece, cum au toate neamurile.” 6 Samuel n-a văzut cu plăcere faptul că ziceau: „Dă-ne un împărat ca să ne judece.” Şi Samuel s-a rugat Domnului. 7 Domnul a zis lui Samuel: „Ascultă glasul poporului în tot ce-ţi va spune, căci nu pe(AB) tine te leapădă, ci pe(AC) Mine mă leapădă, ca să nu mai domnesc peste ei. 8 Ei se poartă cu tine cum s-au purtat totdeauna, de când i-am scos din Egipt până în ziua de astăzi; M-au părăsit şi au slujit altor dumnezei. 9 Ascultă-le glasul deci, dar înştiinţează-i şi fă-le(AD) cunoscut dreptul împăratului care va domni peste ei.” 10 Samuel a spus toate cuvintele Domnului poporului care-i cerea un împărat. 11 El a zis: „Iată(AE) care va fi dreptul împăratului care va domni peste voi. El(AF) va lua pe fiii voştri, îi va pune la carele sale şi între călăreţii lui, ca să alerge înaintea carului lui; 12 îi va pune căpetenii peste o mie şi căpetenii peste cincizeci şi-i va întrebuinţa la aratul pământurilor lui, la seceratul bucatelor lui, la facerea armelor lui de război şi a uneltelor carelor lui. 13 Va lua pe fetele voastre să-i facă miresme, de mâncare şi pâine. 14 Va lua cea mai bună parte din câmpiile(AG) voastre, din viile voastre şi din măslinii voştri şi o va da slujitorilor lui. 15 Va lua zeciuială din rodul seminţelor şi viilor voastre şi o va da famenilor şi slujitorilor lui. 16 Va lua pe robii şi roabele voastre, cei mai buni boi şi măgari ai voştri şi-i va întrebuinţa la lucrările lui. 17 Va lua zeciuială din oile voastre şi voi înşivă veţi fi slugile lui. 18 Şi atunci veţi striga împotriva împăratului vostru pe care-l veţi alege, dar Domnul(AH) nu vă va asculta.” 19 Poporul n-a(AI) vrut să asculte glasul lui Samuel. „Nu, au zis ei, ci să fie un împărat peste noi, 20 ca să fim şi noi ca(AJ) toate neamurile; împăratul nostru ne va judeca, va merge în fruntea noastră şi ne va cârmui în războaiele noastre.” 21 Samuel, după ce a auzit toate cuvintele poporului, le-a spus în auzul Domnului. 22 Şi Domnul a zis lui Samuel: „Ascultă-le(AK) glasul şi pune un împărat peste ei.” Şi Samuel a zis bărbaţilor lui Israel: „Duceţi-vă fiecare în cetatea lui.”
Saul, la Samuel
9 Era un om din Beniamin, numit Chis(AL), fiul lui Abiel, fiul lui Ţeror, fiul lui Becorat, fiul lui Afiah, fiul unui beniamit, un om tare şi voinic. 2 El avea un fiu cu numele Saul, tânăr şi frumos, mai frumos decât oricare din copiii lui Israel. Şi-i întrecea pe toţi în înălţime de la umăr(AM) în sus. 3 Măgăriţele lui Chis, tatăl lui Saul, s-au rătăcit, şi Chis a zis fiului său Saul: „Ia cu tine o slugă, scoală-te şi du-te de caută măgăriţele.” 4 Saul a trecut prin muntele lui Efraim şi a străbătut ţara Şalişa(AN) fără să le găsească; au trecut prin ţara Şaalim, şi nu erau acolo; au străbătut ţara lui Beniamin, şi nu le-au găsit. 5 Ajunseseră în ţara Ţuf, când Saul a zis slugii care îl însoţea: „Haide să ne întoarcem, ca nu cumva tatăl meu, lăsând măgăriţele, să fie îngrijorat de noi.” 6 Sluga i-a zis: „Iată că în cetatea aceasta este un om(AO) al lui Dumnezeu, un om cu vază; tot ce spune(AP) el nu se poate să nu se întâmple. Haidem la el dar; poate că ne va arăta drumul pe care trebuie să apucăm.” 7 Saul a zis slugii sale: „Dar dacă mergem acolo, ce să(AQ) aducem omului lui Dumnezeu? Căci nu mai avem merinde în saci şi n-avem niciun dar de adus omului lui Dumnezeu. Ce avem?” 8 Sluga a luat din nou cuvântul şi a zis lui Saul: „Uite, eu am la mine un sfert de siclu de argint; îl voi da omului lui Dumnezeu şi ne va arăta drumul.” 9 Odinioară, în Israel, când se ducea cineva să întrebe(AR) pe Dumnezeu, zicea: „Haidem să mergem la văzător!” Căci acela care se numeşte azi proroc se numea odinioară văzător(AS). 10 Saul a zis slugii: „Ai dreptate; haidem să mergem!” Şi s-au dus în cetatea unde era omul lui Dumnezeu. 11 Pe când se suiau ei spre cetate, au întâlnit nişte fete(AT) care ieşiseră să scoată apă şi le-au zis: „Aici este văzătorul?” 12 Ele le-au răspuns: „Da, iată-l înaintea ta, dar du-te repede, astăzi(AU) a venit în cetate, pentru că poporul aduce jertfă(AV) pe înălţime. 13 Când veţi intra în cetate, îl veţi găsi înainte ca să se suie la locul înalt să mănânce, căci poporul nu mănâncă până nu vine el, fiindcă el trebuie să binecuvânteze jertfa; după aceea, mănâncă şi cei poftiţi. Suiţi-vă dar, căci acum îl veţi găsi.” 14 Şi s-au suit în cetate. Tocmai când intrau pe poarta cetăţii, au fost întâlniţi de Samuel, care ieşea să se suie pe înălţime. 15 Dar, cu o zi mai înainte de venirea lui Saul, Domnul(AW) înştiinţase pe Samuel şi-i zisese: 16 „Mâine, la ceasul acesta, îţi voi trimite un om din ţara lui Beniamin şi să-l ungi(AX) drept căpetenie a poporului Meu Israel. El va scăpa poporul Meu din mâna filistenilor, căci am căutat(AY) cu îndurare spre poporul Meu, pentru că strigătul lui a ajuns până la Mine.” 17 Când a zărit Samuel pe Saul, Domnul i-a zis: „Iată(AZ) omul despre care ţi-am vorbit; el va domni peste poporul Meu.” 18 Saul s-a apropiat de Samuel la mijlocul porţii şi a zis: „Arată-mi, te rog, unde este casa văzătorului.” 19 Samuel a răspuns lui Saul: „Eu sunt văzătorul. Suie-te înaintea mea pe înălţime, şi veţi mânca astăzi cu mine. Mâine te voi lăsa să pleci şi-ţi voi spune tot ce se petrece în inima ta. 20 Nu te nelinişti de măgăriţele(BA) pe care le-ai pierdut acum trei zile, căci s-au găsit. Şi pentru cine este păstrat(BB) tot ce este mai de preţ în Israel? Oare nu pentru tine şi pentru toată casa tatălui tău?” 21 Saul a răspuns: „Oare nu sunt eu beniamit(BC), din una din cele mai mici(BD) seminţii ale lui Israel? Şi familia(BE) mea nu este cea mai mică dintre toate familiile din seminţia lui Beniamin? Pentru ce dar îmi vorbeşti astfel?” 22 Samuel a luat pe Saul şi pe sluga lui, i-a vârât în odaia de mâncare, le-a dat locul cel dintâi între cei poftiţi, care erau aproape treizeci de inşi. 23 Samuel a zis bucătarului: „Adu porţia pe care ţi-am dat-o când ţi-am zis: ‘Pune-o deoparte’.” 24 Bucătarul a dat spata(BF) şi ce era pe ea şi a pus-o înaintea lui Saul. Şi Samuel a zis: „Iată ce a fost păstrat, pune-o înainte şi mănâncă, fiindcă pentru tine s-a păstrat când am poftit poporul.” Astfel, Saul a mâncat cu Samuel în ziua aceea. 25 S-au pogorât apoi de pe înălţime în cetate, şi Samuel a stat de vorbă cu Saul pe acoperişul(BG) casei. 26 Apoi s-au sculat dis-de-dimineaţă, şi, în revărsatul zorilor, Samuel a chemat pe Saul de pe acoperiş şi a zis: „Scoală-te, şi te voi însoţi”. Saul s-a sculat şi au ieşit amândoi, el şi Samuel. 27 Când s-au pogorât la marginea cetăţii, Samuel a zis lui Saul: „Spune slugii tale să treacă înaintea noastră”. Şi sluga a trecut înainte. „Opreşte-te acum”, a zis iarăşi Samuel, „şi-ţi voi face cunoscut cuvântul lui Dumnezeu”.
Mărturisirea lui Petru
18 Într-o(A) zi, pe când Se ruga Isus singur deoparte, având cu El pe ucenicii Lui, le-a pus întrebarea următoare: „Cine zic oamenii că sunt Eu?” 19 Ei I-au răspuns: „Unii zic că eşti Ioan(B) Botezătorul; alţii zic că eşti Ilie; alţii zic că a înviat un proroc din cei din vechime”. 20 „Dar voi”, i-a întrebat El, „cine ziceţi că sunt?” „Hristosul lui Dumnezeu!” I-a răspuns Petru(C). 21 Isus(D) le-a poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrul acesta. 22 Apoi, a adăugat că Fiul(E) omului trebuie să pătimească multe, să fie tăgăduit de bătrâni, de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fie omorât şi a treia zi să învieze.
Cum să urmăm pe Isus
23 Apoi(F) a zis tuturor: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să Mă urmeze. 24 Fiindcă oricine va voi să-şi scape viaţa o va pierde, dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine o va mântui. 25 Şi(G) ce ar folosi un om să câştige toată lumea, dacă s-ar prăpădi sau s-ar pierde pe sine însuşi? 26 Căci(H) de oricine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, se va ruşina şi Fiul omului de el, când va veni în slava Sa şi a Tatălui şi a sfinţilor îngeri. 27 Adevărat(I) vă spun, că sunt unii din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, până nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu.”
Schimbarea la faţă
28 Cam(J) la opt zile după cuvintele acestea, Isus a luat cu El pe Petru, pe Ioan şi pe Iacov şi S-a suit pe munte să Se roage. 29 Pe când Se ruga, I s-a schimbat înfăţişarea feţei, şi îmbrăcămintea I s-a făcut albă strălucitoare. 30 Şi iată că stăteau de vorbă cu El doi bărbaţi: erau Moise şi Ilie, 31 care se arătaseră în slavă, şi vorbeau despre sfârşitul Lui, pe care avea să-l aibă în Ierusalim. 32 Petru şi tovarăşii lui erau(K) îngreuiaţi de somn, dar, când s-au deşteptat bine, au văzut slava lui Isus şi pe cei doi bărbaţi care stăteau împreună cu El. 33 În clipa când se despărţeau bărbaţii aceştia de Isus, Petru a zis lui Isus: „Învăţătorule, este bine să fim aici; să facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie”. Nu ştia ce spune. 34 Pe când vorbea el astfel, a venit un nor şi i-a acoperit cu umbra lui; ucenicii s-au înspăimântat când i-au văzut intrând în nor. 35 Şi din nor s-a auzit un glas care zicea: „Acesta(L) este Fiul Meu preaiubit: de El să ascultaţi(M)”. 36 Când s-a auzit glasul acela, Isus a rămas singur. Ucenicii(N) au tăcut şi n-au spus, în zilele acelea, nimănui nimic din cele ce văzuseră.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.