Old/New Testament
Puterea lui David creşte. Familia lui
3 Războiul a ţinut mult între casa lui Saul şi casa lui David. David era tot mai tare, şi casa lui Saul mergea slăbind. 2 Lui David(A) i s-au născut fii la Hebron. Întâiul lui născut a fost Amnon, din Ahinoam(B) din Izreel; 3 al doilea, Chileab, din Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal; al treilea, Absalom, fiul Maachei, fata lui Talmai, împăratul Gheşurului(C); 4 al patrulea, Adonia(D), fiul Haghitei; al cincilea, Şefatia, fiul Abitalei, 5 şi al şaselea, Itream, din Egla, nevasta lui David. Aceştia i s-au născut lui David la Hebron.
Abner pentru David
6 În timpul războiului dintre casa lui Saul şi casa lui David, Abner a ţinut cu tărie la casa lui Saul. 7 Dar Saul avusese o ţiitoare, numită Riţpa(E), fata lui Aiia. Şi Iş-Boşet a zis lui Abner: „Pentru ce ai intrat la ţiitoarea(F) tatălui meu?” 8 Abner s-a mâniat foarte rău de cuvintele lui Iş-Boşet şi a răspuns: „Oare(G) cap de câine sunt eu şi ţin cu Iuda? Eu dau astăzi dovadă de bunăvoinţă faţă de casa tatălui tău Saul, faţă de fraţii şi prietenii lui, nu te-am dat în mâinile lui David, şi astăzi îmi bagi vină pentru un păcat făcut cu femeia aceasta? 9 Dumnezeu să pedepsească(H) cu toată asprimea pe Abner, dacă nu voi face cum a jurat(I) Domnul lui David, 10 când i-a spus că împărăţia va fi luată de la casa lui Saul şi că scaunul de domnie al lui David va fi ridicat peste Israel şi peste Iuda, de la Dan(J) până la Beer-Şeba”. 11 Iş-Boşet n-a îndrăznit să mai răspundă o vorbă lui Abner, pentru că se temea de el. 12 Abner a trimis soli la David să-i spună din partea lui: „A cui este ţara? Fă legământ cu mine, şi mâna mea te va ajuta să întorci la tine pe tot Israelul”. 13 El a răspuns: „Bine, voi face legământ cu tine, dar îţi cer un lucru: să nu-mi vezi faţa(K) decât dacă-mi vei aduce mai întâi pe Mical(L), fata lui Saul, când vei veni la mine”. 14 Şi David a trimis soli lui Iş-Boşet, fiul lui Saul, să-i spună: „Dă-mi pe nevastă-mea Mical, cu care m-am logodit pentru(M) o sută de prepuţuri de la filisteni”. 15 Iş-Boşet a trimis s-o ia de la bărbatul ei, Paltiel(N), fiul lui Laiş. 16 Şi bărbatul ei a mers după ea plângând până la Bahurim(O). Atunci, Abner i-a zis: „Pleacă şi întoarce-te!” Şi el s-a întors. 17 Abner a stat de vorbă cu bătrânii lui Israel şi le-a zis: „Odinioară voi doreaţi să aveţi împărat pe David; 18 puneţi-l acum, căci Domnul(P) a zis despre el: ‘Prin robul Meu David voi izbăvi pe poporul Meu Israel din mâna filistenilor şi din mâna tuturor vrăjmaşilor lui’.” 19 Abner a vorbit şi lui Beniamin şi s-a dus să spună în auzul lui David la Hebron ce hotărâse Israel şi toată casa lui(Q) Beniamin. 20 A ajuns la David în Hebron, însoţit de douăzeci de oameni, şi David a dat un ospăţ în cinstea lui Abner şi a celor care erau cu el. 21 Abner a zis lui David: „Mă voi scula şi voi pleca să(R) strâng tot Israelul la domnul meu, împăratul, ca să facă legământ cu tine şi să domneşti(S) în totul după dorinţa ta”. David a dat drumul lui Abner, care a plecat în pace.
Abner este omorât de Ioab
22 Ioab şi oamenii lui David s-au întors de la urmărirea unei cete şi au adus cu ei o mare pradă. Abner nu mai era la David, în Hebron, căci David îi dăduse drumul şi plecase în pace. 23 Când a venit Ioab cu toată ceata lui, i s-a spus: „Abner, fiul lui Ner, a venit la împărat, care i-a dat drumul şi s-a dus în pace”. 24 Ioab s-a dus la împărat şi a zis: „Ce ai făcut? Abner a venit la tine. Pentru ce i-ai dat drumul şi l-ai lăsat să plece? 25 Tu cunoşti pe Abner, fiul lui Ner! A venit să te înşele, ca să-ţi pândească paşii(T) şi să ştie tot ce faci.” 26 Şi Ioab, după ce a plecat de la David, a trimis pe urmele lui Abner nişte soli care l-au adus înapoi de la fântâna fără apă Sira: David nu ştia nimic. 27 Când s-a întors Abner la Hebron, Ioab l-a tras deoparte(U) în mijlocul porţii ca să-i vorbească în taină şi l-a lovit acolo în pântece(V) şi l-a omorât, ca să răzbune moartea fratelui său Asael(W).
Plângerea lui David pentru Abner
28 David a aflat apoi şi a zis: „Nevinovat sunt eu şi împărăţia mea pe vecie înaintea Domnului de sângele lui Abner, fiul lui Ner. 29 Sângele acesta să cadă(X) asupra lui Ioab şi asupra întregii case a tatălui său! Totdeauna să fie în casa lui Ioab cineva atins de o scurgere(Y) de sămânţă sau de lepră, sau care să se rezeme în cârjă, sau să cadă ucis de sabie, sau să ducă lipsă de pâine!” 30 Astfel, Ioab şi fratele său Abişai au omorât pe Abner pentru că omorâse pe fratele lor Asael(Z) în lupta de la Gabaon. 31 David a zis lui Ioab şi întregului popor care era cu el: „Rupeţi-vă(AA) hainele, încingeţi-vă(AB) cu saci şi bociţi-vă înaintea lui Abner!” Şi împăratul David mergea în urma sicriului. 32 Au îngropat pe Abner la Hebron. Împăratul a ridicat glasul şi a plâns la mormântul lui Abner, şi tot poporul plângea.
33 Împăratul a făcut următoarea cântare de jale pentru Abner şi a zis:
„Să moară Abner cum moare(AC) un mişel?
34 N-aveai nici mâinile legate,
Nici picioarele puse în lanţuri
Ai căzut cum cade cineva înaintea celor răi!”
Şi tot poporul a plâns şi mai mult după Abner.
35 Tot poporul s-a apropiat de David ca(AD) să-l facă să mănânce ceva cât era încă ziuă, dar David a jurat zicând: „Să mă pedepsească(AE) Dumnezeu cu toată asprimea dacă voi gusta pâine sau altceva înainte de(AF) apusul soarelui!” 36 Lucrul acesta a fost cunoscut şi plăcut la tot poporul; toţi au găsit că era bine ce făcuse împăratul. 37 Tot poporul şi tot Israelul au înţeles în ziua aceea că Abner, fiul lui Ner, nu fusese ucis din porunca împăratului. 38 Împăratul a zis slujitorilor săi: „Nu ştiţi că o căpetenie, un om mare, a căzut astăzi în Israel? 39 Eu sunt încă slab, măcar că am primit ungerea împărătească, şi oamenii aceştia, fiii Ţeruiei, sunt(AG) prea puternici pentru mine. Domnul(AH) să răsplătească după răutatea celui ce a făcut răul!”
Iş-Boşet este ucis
4 Când a auzit fiul lui Saul că Abner a murit la Hebron, mâinile i-au rămas fără(AI) putere şi tot Israelul s-a(AJ) înspăimântat. 2 Fiul lui Saul avea doi capi peste cetele de război, dintre care unul se numea Baana, iar altul, Recab; erau fiii lui Rimon din Beerot, dintre fiii lui Beniamin. Căci Beerot(AK) era privit ca făcând parte din Beniamin, 3 şi beerotiţii fugiseră la Ghitaim(AL), unde au locuit până în ziua de azi. 4 Ionatan(AM), fiul lui Saul, avea un fiu olog de picioare şi în vârstă de cinci ani când a venit din Izreel(AN) vestea morţii lui Saul şi a lui Ionatan; doica lui l-a luat şi a fugit şi, fiindcă se grăbea să fugă, a căzut şi a rămas olog; numele lui era Mefiboşet. 5 Şi fiii lui Rimon din Beerot, Recab şi Baana, s-au dus în timpul zădufului zilei în casa lui Iş-Boşet, care îşi făcea somnul de amiază. 6 Au pătruns până în mijlocul casei, dându-se drept negustori de grâu, şi l-au lovit în pântece(AO); apoi Recab şi Baana, fratele său, au scăpat. 7 Au intrat în casă pe când el era culcat pe pat, în odaia lui de dormit, l-au lovit, l-au omorât şi i-au tăiat capul. I-au luat capul şi au mers toată noaptea prin câmpie. 8 Au adus capul lui Iş-Boşet la David, în Hebron, şi au zis împăratului: „Iată capul lui Iş-Boşet, fiul lui Saul, vrăjmaşul tău, care voia să-ţi ia(AP) viaţa; Domnul răzbună azi pe împărat, domnul meu, împotriva lui Saul şi împotriva neamului lui.” 9 David a răspuns lui Recab şi lui Baana, fratele său, fiii lui Rimon din Beerot: „Viu este Domnul(AQ), care m-a izbăvit din orice primejdie, 10 că pe cel ce a venit să-mi spună(AR): ‘Iată, Saul a murit’ şi care credea că-mi aduce o veste bună, l-am prins şi l-am omorât la Ţiclag, ca să-l răsplătesc pentru ştirea lui, 11 şi, când nişte răi au ucis pe un om nevinovat în casa lui şi în patul lui, cu cât mai mult îi voi cere(AS) sângele din mâinile voastre şi vă voi nimici de pe pământ.” 12 Şi David a poruncit(AT) oamenilor lui să-i omoare; le-au tăiat mâinile şi picioarele şi i-au spânzurat la marginea iazului din Hebron. Au luat apoi capul lui Iş-Boşet şi l-au îngropat în mormântul(AU) lui Abner, la Hebron.
David, împărat peste tot Israelul
5 Toate seminţiile lui Israel au venit(AV) la David, în Hebron, şi au zis: „Iată că noi suntem os(AW) din oasele tale şi carne din carnea ta. 2 Chiar odinioară, când Saul era împăratul nostru, tu(AX) povăţuiai şi strângeai pe Israel. Domnul ţi-a zis: ‘Tu vei paşte(AY) pe poporul Meu Israel şi vei fi căpetenia lui Israel’.” 3 Astfel, toţi bătrânii lui Israel au(AZ) venit la împărat, în Hebron, şi împăratul(BA) David a făcut legământ cu ei la Hebron, înaintea(BB) Domnului. Şi au uns pe David împărat peste Israel. 4 David era în vârstă de treizeci de ani când s-a făcut împărat şi a domnit(BC) patruzeci de ani. 5 La Hebron, a domnit peste Iuda şapte(BD) ani şi şase luni şi, la Ierusalim, a domnit treizeci şi trei de ani peste tot Israelul şi Iuda.
Cucerirea Ierusalimului
6 Împăratul a mers cu oamenii lui asupra Ierusalimului(BE) împotriva iebusiţilor(BF), locuitorii ţării. Ei au zis lui David: „Să nu intri aici, căci şi orbii, şi ologii ţi se vor împotrivi!” Prin aceasta voiau să spună că David nu va intra cu niciun chip aici. 7 Dar David a pus mâna pe cetăţuia Sionului: aceasta(BG) este cetatea lui David. 8 David zisese în ziua aceea: „Oricine va bate pe iebusiţi să arunce în canal pe şchiopii şi pe orbii aceia care sunt vrăjmaşii lui David(BH)”. De aceea se zice: „Orbul şi şchiopul să nu intre în Casa Domnului.” 9 David s-a aşezat în cetăţuie, pe care a numit-o cetatea(BI) lui David. A făcut întărituri de jur împrejur, în afară şi înăuntrul lui Milo (Cetăţuie). 10 David ajungea tot mai mare şi Domnul, Dumnezeul oştirilor, era cu el.
Casa lui David
11 Hiram(BJ), împăratul Tirului, a trimis soli lui David şi lemn de cedru, şi tâmplari, şi cioplitori de piatră, care au zidit o casă lui David. 12 David a cunoscut că Domnul îl întărea ca împărat al lui Israel şi că-i ridica împărăţia din pricina poporului Său, Israel. 13 David(BK) şi-a mai luat ţiitoare şi neveste din Ierusalim după ce a venit din Hebron şi i s-au născut iarăşi fii şi fiice. 14 Iată(BL) numele celor ce i s-au născut la Ierusalim: Şamua, Şobab, Natan, Solomon, 15 Ibhar, Elişua, Nefeg, Iafia, 16 Elişama, Eliada şi Elifelet.
Biruinţele asupra filistenilor
17 Filistenii au aflat(BM) că David fusese uns împărat peste Israel şi s-au suit toţi să-l caute. David, căruia i s-a dat de ştire, s-a pogorât(BN) în cetăţuie. 18 Filistenii au venit şi s-au răspândit în valea(BO) Refaim. 19 David a(BP) întrebat pe Domnul: „Să mă sui împotriva filistenilor? Îi vei da în mâinile mele?” Şi Domnul a zis lui David: „Suie-te, căci voi da pe filisteni în mâinile tale.” 20 David a venit la Baal-Peraţim(BQ), unde i-a bătut. Apoi a zis: „Domnul a risipit pe vrăjmaşii mei dinaintea mea, ca nişte ape care se rup.” De aceea s-a dat locului aceluia numele Baal-Peraţim (Şesul rupturii). 21 Ei şi-au lăsat idolii acolo şi David şi oamenii lui i-au luat(BR). 22 Filistenii(BS) s-au suit din nou şi s-au răspândit în valea Refaim. 23 David a întrebat(BT) pe Domnul. Şi Domnul a zis: „Să nu te sui, ci ia-i pe la spate şi mergi asupra lor în dreptul duzilor. 24 Când vei auzi un vuiet(BU) de paşi în vârfurile duzilor, atunci să te grăbeşti, căci Domnul(BV) merge înaintea ta, ca să bată oştirea filistenilor.” 25 David a făcut cum îi poruncise Domnul şi a bătut pe filisteni de la Gheba(BW) până la Ghezer(BX).
Cum să fie ucenicul lui Isus
25 Împreună cu Isus mergeau multe noroade. El S-a întors şi le-a zis: 26 „Dacă(A) vine cineva la Mine şi(B) nu urăşte pe tatăl său, pe mamă-sa, pe nevastă-sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba(C) chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu. 27 Şi oricine(D) nu-şi poartă crucea şi nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu. 28 Căci cine(E) dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârşească? 29 Pentru ca nu cumva, după ce i-a pus temelia, să nu-l poată sfârşi, şi toţi cei ce-l vor vedea să înceapă să râdă de el 30 şi să zică: ‘Omul acesta a început să zidească şi n-a putut isprăvi’. 31 Sau care împărat, când merge să se bată în război cu un alt împărat, nu stă mai întâi să se sfătuiască dacă va putea merge cu zece mii de oameni înaintea celui ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii? 32 Altfel, pe când celălalt împărat este încă departe, îi trimite o solie să ceară pace. 33 Tot aşa, oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate fi ucenicul Meu. 34 Sarea este bună(F), dar, dacă sarea îşi pierde gustul ei de sare, prin ce i se va da înapoi gustul acesta? 35 Atunci nu mai este bună nici pentru pământ, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit să audă.”
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.