Old/New Testament
Israel, bătut de filisteni
4 Chemarea lui Samuel a ajuns la cunoştinţa întregului Israel. Israel a ieşit înaintea filistenilor ca să lupte împotriva lor. Au tăbărât lângă Eben-Ezer(A), şi filistenii tăbărâseră la Afec. 2 Filistenii s-au aşezat în linie de bătaie împotriva lui Israel şi lupta a început. Israel a fost bătut de filisteni, care au omorât pe câmpul de bătaie aproape patru mii de oameni. 3 Poporul s-a întors în tabără şi bătrânii lui Israel au zis: „Pentru ce ne-a lăsat Domnul să fim bătuţi astăzi de filisteni? Haidem să luăm de la Silo chivotul legământului Domnului, ca să vină în mijlocul nostru şi să ne izbăvească din mâna vrăjmaşilor noştri.” 4 Poporul a trimis la Silo, de unde au adus chivotul legământului Domnului oştirilor, care(B) şade între heruvimi(C). Cei doi fii ai lui Eli, Hofni şi Fineas, erau acolo, împreună cu chivotul legământului lui Dumnezeu. 5 Când a intrat chivotul legământului Domnului în tabără, tot Israelul a scos strigăte de bucurie de s-a cutremurat pământul. 6 Răsunetul acestor strigăte a fost auzit de filisteni şi au zis: „Ce înseamnă strigătele acestea care răsună în tabăra evreilor?” Şi au auzit că sosise chivotul Domnului în tabără. 7 Filistenii s-au temut, pentru că au crezut că Dumnezeu venise în tabără. „Vai de noi, au zis ei, căci n-a fost aşa ceva până acum! 8 Vai de noi! Cine ne va izbăvi din mâna acestor dumnezei puternici? Dumnezeii aceştia au lovit pe egipteni cu tot felul de urgii în pustie. 9 Întăriţi-vă(D) şi fiţi oameni, filistenilor, ca nu cumva să fiţi robi evreilor, cum v-au fost ei robi(E) vouă: fiţi oameni şi luptaţi!” 10 Filistenii au început lupta, şi Israel a fost bătut(F). Fiecare a fugit în cortul lui. Înfrângerea a fost foarte mare, şi din Israel au căzut treizeci de mii de oameni pedeştri. 11 Chivotul(G) lui Dumnezeu a fost luat, şi cei doi(H) fii ai lui Eli, Hofni şi Fineas, au murit. 12 Un om din Beniamin a alergat din tabăra de bătaie şi a venit la Silo(I) în aceeaşi zi cu hainele sfâşiate şi cu capul acoperit(J) cu ţărână. 13 Când a ajuns, Eli aştepta stând pe un scaun(K) lângă drum, căci inima îi era neliniştită pentru chivotul lui Dumnezeu. La intrarea lui în cetate, omul acesta a dat de veste, şi toată cetatea a strigat. 14 Eli, auzind aceste strigăte, a zis: „Ce înseamnă zarva aceasta?” Şi îndată, omul a venit şi a adus lui Eli vestea aceasta. 15 Şi Eli era în vârstă de nouăzeci şi opt de ani, avea ochii(L) întunecaţi şi nu mai putea să vadă. 16 Omul a zis lui Eli: „Vin de pe câmpul de bătaie şi din câmpul de bătaie am fugit astăzi”. Eli a zis: „Ce s-a întâmplat(M), fiule?” 17 Cel ce aducea vestea aceasta, ca răspuns, a zis: „Israel a fugit dinaintea filistenilor şi poporul a suferit o mare înfrângere, şi chiar cei doi fii ai tăi, Hofni şi Fineas, au murit şi chivotul Domnului a fost luat.” 18 Abia a pomenit de chivotul lui Dumnezeu, şi Eli a căzut de pe scaun pe spate, lângă poartă; şi-a rupt ceafa şi a murit, căci era om bătrân şi greu. El fusese judecător în Israel patruzeci de ani. 19 Noră-sa, nevasta lui Fineas, era însărcinată şi sta să nască. Când a auzit vestea despre luarea chivotului lui Dumnezeu, despre moartea socrului ei şi despre moartea bărbatului ei, s-a încovoiat şi a născut, căci au apucat-o durerile naşterii. 20 Când trăgea să moară, femeile(N) care erau lângă ea i-au zis: „Nu te teme, căci ai născut un fiu!” Dar ea n-a răspuns şi n-a luat seama la ce i se spunea. 21 A pus copilului numele I-Cabod(O) (Nu mai e slavă), zicând: „S-a dus slava(P) din Israel!” Spunea lucrul acesta din pricina luării chivotului lui Dumnezeu şi din pricina socrului şi bărbatului ei. 22 Ea a zis: „S-a dus slava din Israel, căci chivotul lui Dumnezeu este luat.”
Căderea lui Dagon înaintea chivotului
5 Filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu şi l-au dus din Eben-Ezer(Q) la Asdod. 2 După ce au pus mâna pe chivotul lui Dumnezeu, filistenii l-au dus în casa lui Dagon(R) (Zeul peşte) şi l-au aşezat lângă Dagon. 3 A doua zi, asdodenii, care se sculaseră dis-de-dimineaţă, au găsit pe Dagon întins(S) cu faţa la pământ înaintea chivotului Domnului. Au luat pe Dagon şi l-au pus(T) înapoi la locul lui. 4 Şi a doua zi, sculându-se dis-de-dimineaţă, au găsit pe Dagon întins cu faţa la pământ înaintea chivotului Domnului; capul(U) lui Dagon şi cele două mâini ale lui erau tăiate pe prag şi nu-i rămăsese decât trunchiul. 5 De aceea, până în ziua de azi, preoţii lui Dagon şi toţi cei ce intră(V) în casa lui Dagon, la Asdod, nu calcă pe prag.
Pedeapsa filistenilor
6 Mâna(W) Domnului a apăsat asupra celor din Asdod şi i-a pustiit(X); i-a lovit cu bube(Y) la şezut, atât în Asdod, cât şi în ţinutul lui. 7 Când au văzut că aşa stau lucrurile, oamenii din Asdod au zis: „Chivotul Dumnezeului lui Israel să nu rămână la noi, căci mâna Lui apasă asupra noastră şi asupra lui Dagon, dumnezeul nostru.” 8 Şi au trimis şi au adunat la ei pe toţi domnitorii filistenilor şi au zis: „Ce să facem cu chivotul Dumnezeului lui Israel?” Domnitorii au răspuns: „Să se ducă la Gat chivotul Dumnezeului lui Israel.” Şi au adus acolo chivotul Dumnezeului lui Israel. 9 Dar, după ce a fost dus acolo, mâna(Z) Domnului a apăsat asupra cetăţii şi a fost o mare(AA) groază; a lovit(AB) pe oamenii cetăţii de la mic până la mare şi au avut o spuzeală de bube la şezut. 10 Atunci au trimis chivotul lui Dumnezeu la Ecron. Când a intrat chivotul lui Dumnezeu în Ecron, ecroniţii au strigat: „Au adus la noi chivotul Dumnezeului lui Israel ca să ne omoare, pe noi şi poporul nostru.” 11 Şi au trimis şi au strâns pe toţi domnitorii filistenilor, şi au zis: „Trimiteţi înapoi chivotul Dumnezeului lui Israel; să se întoarcă la locul lui, ca să nu ne omoare, pe noi şi poporul nostru.” Căci în toată cetatea era o groază de moarte, şi mâna(AC) lui Dumnezeu apăsa cu putere. 12 Oamenii care nu mureau erau loviţi cu bube la şezut, şi ţipetele cetăţii se înălţau până la cer.
Filistenii trimit chivotul înapoi
6 Chivotul Domnului a fost şapte luni în ţara filistenilor. 2 Şi filistenii au chemat(AD) pe preoţi şi pe ghicitori şi au zis: „Ce să facem cu chivotul Domnului? Arătaţi-ne cum trebuie să-l trimitem înapoi la locul lui.” 3 Ei au răspuns: „Dacă trimiteţi înapoi chivotul Dumnezeului lui Israel, să nu-l trimiteţi cu mâna goală(AE), ci aduceţi lui Dumnezeu o jertfă(AF) pentru vină; atunci vă veţi vindeca şi veţi şti(AG) pentru ce nu s-a îndepărtat mâna Lui de peste voi.” 4 Filistenii au zis: „Ce jertfă pentru vină să-I aducem?” Ei au răspuns: „Cinci umflături de aur şi cinci şoareci de aur, după(AH) numărul domnitorilor filistenilor, căci aceeaşi urgie a fost peste voi toţi şi peste domnitorii voştri. 5 Faceţi nişte chipuri după umflăturile(AI) voastre şi nişte chipuri după şoarecii voştri care pustiesc ţara şi daţi(AJ) slavă Dumnezeului lui Israel: poate că va înceta(AK) să-Şi apese mâna peste voi, peste dumnezeii(AL) voştri şi peste ţara voastră. 6 Pentru ce să vă împietriţi inima, cum(AM) şi-au împietrit inima egiptenii şi Faraon? Nu i-a pedepsit El şi n-au lăsat(AN) ei atunci pe copiii lui Israel să plece? 7 Acum, faceţi un(AO) car nou de tot şi luaţi două vaci tinere, care dau ţâţă şi care n-au tras(AP) la jug; înjugaţi vacile la car şi mânaţi înapoi acasă viţeii lor care se ţin după ele. 8 Să luaţi chivotul Domnului şi să-l puneţi în car; să puneţi alături de el, într-o ladă, lucrurile de aur(AQ) pe care le daţi Domnului ca dar pentru vină, apoi să-l trimiteţi, şi va pleca. 9 Să-l urmăriţi cu privirea, şi, dacă se va sui pe drumul hotarului său spre Bet-Şemeş(AR), Domnul ne-a făcut acest mare rău; dacă nu, vom şti(AS) că nu mâna Lui ne-a lovit, ci lucrul acesta a venit peste noi din întâmplare.” 10 Oamenii au făcut aşa. Au luat două vaci care alăptau, le-au înjugat la car şi le-au închis viţeii acasă. 11 Au pus în car chivotul Domnului şi lada cu şoarecii de aur şi chipurile umflăturilor lor. 12 Vacile au apucat drept pe drumul spre Bet-Şemeş; au ţinut mereu acelaşi drum, mugind, şi nu s-au abătut nici la dreapta, nici la stânga. Domnitorii filistenilor au mers după ele până la hotarul Bet-Şemeşului.
Chivotul lui Bet-Şemeş
13 Locuitorii din Bet-Şemeş secerau grânele în vale: au ridicat ochii, au zărit chivotul şi s-au bucurat când l-au văzut. 14 Carul a ajuns în câmpul lui Iosua din Bet-Şemeş şi s-a oprit acolo. Acolo era o piatră mare. Au despicat lemnele carului, şi vacile le-au adus ca ardere-de-tot Domnului. 15 Leviţii au pogorât chivotul Domnului şi lada de lângă el, în care se aflau lucrurile de aur, şi le-au pus pe toate pe piatra cea mare. Oamenii din Bet-Şemeş au adus Domnului în ziua aceea arderi-de-tot şi jertfe. 16 Cei cinci(AT) domnitori ai filistenilor, după ce au văzut lucrul acesta, s-au întors la Ecron în aceeaşi zi. 17 Iată(AU) umflăturile de aur pe care le-au dat Domnului filistenii ca dar pentru vină; una pentru Asdod, una pentru Gaza, una pentru Ascalon, una pentru Gat, una pentru Ecron. 18 Erau şi nişte şoareci de aur, după numărul tuturor cetăţilor filistenilor, care erau ale celor cinci căpetenii, atât cetăţi întărite, cât şi cetăţi fără ziduri. Lucrul acesta îl adevereşte piatra cea mare pe care au pus chivotul Domnului şi care este şi astăzi în câmpul lui Iosua din Bet-Şemeş. 19 Domnul a lovit(AV) pe oamenii din Bet-Şemeş când s-au uitat în chivotul Domnului; a lovit (cincizeci de mii) şaptezeci de oameni din popor. Şi poporul a plâns, pentru că Domnul îl lovise cu o mare urgie. 20 Oamenii din Bet-Şemeş au zis: „Cine poate(AW) sta înaintea Domnului, înaintea acestui Dumnezeu sfânt? Şi la cine trebuie să se suie chivotul, dacă se depărtează de la noi?” 21 Au trimis soli la locuitorii din Chiriat-Iearim(AX) ca să le spună: „Filistenii au adus înapoi chivotul Domnului; pogorâţi-vă şi suiţi-l la voi.”
Trimiterea celor doisprezece
9 Isus(A) a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat putere şi stăpânire peste toţi dracii şi să vindece bolile. 2 Apoi, i-a(B) trimis să propovăduiască Împărăţia lui Dumnezeu şi să tămăduiască pe cei bolnavi. 3 „Să nu luaţi nimic cu voi pe drum,” le-a(C) zis El; „nici toiag, nici traistă, nici pâine, nici bani, nici două haine. 4 În(D) orice casă veţi intra, să rămâneţi acolo, până veţi pleca din locul acela. 5 Şi(E) dacă nu vă vor primi oamenii, să ieşiţi din cetatea aceea şi să scuturaţi(F) praful de pe picioarele voastre, ca mărturie împotriva lor.” 6 Ei(G) au plecat şi au mers din sat în sat, propovăduind Evanghelia şi săvârşind pretutindeni tămăduiri.
Irod nu ştie ce să creadă despre Isus
7 Cârmuitorul(H) Irod a auzit vorbindu-se despre toate lucrurile săvârşite de Isus şi stătea în cumpănă, neştiind ce să creadă. Căci unii ziceau că a înviat Ioan din morţi, 8 alţii ziceau că s-a arătat Ilie şi alţii ziceau că a înviat vreun proroc din cei din vechime. 9 Dar Irod zicea: „Lui Ioan i-am tăiat capul; cine este oare acesta, despre care aud astfel de lucruri?” Şi(I) căuta să-L vadă.
Înmulţirea pâinilor
10 Apostolii, când(J) s-au întors, au istorisit lui Isus tot ce făcuseră. El(K) i-a luat cu Sine şi S-a dus la o parte, lângă o cetate numită Betsaida. 11 Noroadele au priceput lucrul acesta şi au mers după El. Isus le-a primit bine, le vorbea despre Împărăţia lui Dumnezeu şi vindeca pe cei ce aveau trebuinţă de vindecare. 12 Fiindcă(L) ziua se pleca spre seară, cei doisprezece s-au apropiat şi I-au zis: „Dă drumul noroadelor, ca să se ducă în satele şi cătunele de primprejur să găzduiască şi să-şi caute de ale mâncării, pentru că aici suntem într-un loc pustiu”. 13 Isus le-a zis: „Daţi-le voi să mănânce!” Dar ei au răspuns: „N-avem decât cinci pâini şi doi peşti, afară numai dacă ne vom duce noi înşine să cumpărăm merinde pentru tot norodul acesta”. 14 Şi erau aproape cinci mii de bărbaţi. Isus a zis ucenicilor Săi: „Puneţi-i să şadă jos în cete de câte cincizeci”. 15 Aşa au şi făcut: i-au pus pe toţi să şadă jos. 16 Isus a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti, Şi-a ridicat ochii spre cer şi le-a binecuvântat. Apoi, le-a frânt şi le-a dat ucenicilor să le împartă norodului. 17 Au mâncat toţi şi s-au săturat şi au ridicat douăsprezece coşuri pline cu firimiturile rămase.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.