Old/New Testament
David înfăţişează pe Solomon
28 David a chemat la Ierusalim toate căpeteniile lui Israel, căpeteniile(A) seminţiilor, căpeteniile(B) cetelor din slujba împăratului, căpeteniile peste mii şi căpeteniile peste sute, pe cei mai mari(C) peste toate averile şi turmele împăratului şi ale fiilor săi, pe dregători, pe viteji(D) şi pe toţi voinicii. 2 Împăratul David s-a sculat în picioare şi a zis: „Ascultaţi-mă, fraţilor şi poporul meu! Aveam de gând(E) să zidesc o casă de odihnă pentru chivotul legământului Domnului şi pentru aşternutul(F) picioarelor Dumnezeului nostru şi mă pregăteam s-o zidesc. 3 Dar Dumnezeu mi-a zis: ‘Să nu zideşti(G) o casă Numelui Meu, căci eşti un om de război şi ai vărsat sânge.’ 4 Domnul, Dumnezeul lui Israel, m-a ales(H) din toată casa tatălui meu pentru ca să fiu împărat al lui Israel pe vecie, căci pe Iuda(I) l-a ales căpetenie, casa(J) tatălui meu a ales-o din casa lui Iuda şi dintre(K) fiii tatălui meu pe mine m-a pus să domnesc peste tot Israelul. 5 Dintre(L) toţi fiii mei – căci Domnul mi-a dat mulţi fii – a ales pe fiul meu Solomon(M) ca să-l pună pe scaunul de domnie al Împărăţiei Domnului peste Israel. 6 El mi-a zis: ‘Fiul tău Solomon(N) Îmi va zidi casa şi curţile, căci l-am ales ca fiu al Meu, şi-i voi fi Tată. 7 Îi voi întări împărăţia pe vecie, dacă se va ţine(O), ca astăzi, de împlinirea poruncilor şi rânduielilor Mele.’ 8 Acum, înaintea întregului Israel, înaintea adunării Domnului şi în faţa Dumnezeului nostru care vă aude, păziţi şi puneţi-vă la inimă toate poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, ca să stăpâniţi această bună ţară şi s-o lăsaţi de moştenire fiilor voştri, după voi, pe vecie. 9 Şi tu, fiule Solomoane, cunoaşte(P) pe Dumnezeul tatălui tău şi slujeşte-I cu toată(Q) inima şi cu un suflet binevoitor, căci Domnul(R) cercetează toate inimile şi pătrunde toate închipuirile şi toate gândurile. Dacă-L(S) vei căuta, Se va lăsa găsit de tine, dar, dacă-L vei părăsi, te va lepăda şi El pe vecie. 10 Vezi acum că Domnul(T) te-a ales ca să zideşti o casă care să-I slujească de locaş sfânt. Întăreşte-te şi lucrează.”
David dă lui Solomon tot ce strânsese pentru Templu
11 David a dat fiului său Solomon chipul(U) prispei şi clădirilor, odăilor vistieriei, odăilor de sus, odăilor dinăuntru şi al odăii pentru scaunul îndurării. 12 I-a dat planul a tot ce avea în minte cu privire la curţile Casei Domnului şi toate odăile de jur împrejur pentru vistieriile(V) Casei lui Dumnezeu şi vistieriile Sfântului Locaş 13 şi cu privire la cetele preoţilor şi leviţilor, la tot ce privea slujba Casei Domnului şi la toate uneltele pentru slujba Casei Domnului. 14 I-a dat chipul uneltelor de aur, cu greutatea celor ce trebuiau să fie de aur pentru toate uneltele fiecărei slujbe, şi chipul tuturor uneltelor de argint, cu greutatea lor, pentru toate uneltele fiecărei slujbe. 15 A dat greutatea sfeşnicelor de aur şi a candelelor lor de aur, cu greutatea fiecărui sfeşnic şi a candelelor lui şi greutatea sfeşnicelor de argint, cu greutatea fiecărui sfeşnic şi a candelelor lui, după întrebuinţarea fiecărui sfeşnic. 16 I-a dat greutatea de aur pentru mesele pâinilor pentru punerea înainte, pentru fiecare masă, şi greutatea de argint pentru mesele de argint. 17 I-a dat chipul furculiţelor, lighenelor şi ceştilor de aur curat; chipul potirelor de aur, cu greutatea fiecărui potir, şi a potirelor de argint, cu greutatea fiecărui potir, 18 şi chipul altarului tămâiei în aur curăţit, cu greutatea lui. I-a mai dat şi chipul carului heruvimilor(W) de aur, care îşi întind aripile şi acoperă chivotul legământului Domnului. 19 „Toate acestea”, a zis David, „toate lucrările izvodului acestuia, mi le-a făcut cunoscute Domnul, însemnându-le(X) în scris cu mâna Lui.” 20 David a zis fiului său Solomon: „Întăreşte-te(Y), îmbărbătează-te şi lucrează; nu te teme şi nu te înspăimânta. Căci Domnul Dumnezeu, Dumnezeul meu, va fi cu tine. El nu te va lăsa(Z), nici nu te va părăsi până se va isprăvi toată lucrarea pentru slujba Casei Domnului. 21 Iată, ai lângă tine cetele(AA) preoţilor şi leviţilor pentru toată slujba Casei lui Dumnezeu şi iată că ai lângă tine, pentru toată lucrarea, toţi oamenii binevoitori şi îndemânatici în tot felul de lucrări(AB) şi căpeteniile şi tot poporul, supuşi la toate poruncile tale.”
Dările bogate pentru zidirea Templului
29 Împăratul David a zis întregii adunări: „Fiul meu Solomon, singurul pe care l-a ales Dumnezeu, este tânăr şi plăpând(AC), şi lucrarea este însemnată, căci casa aceasta nu este pentru un om, ci este pentru Domnul Dumnezeu. 2 Mi-am întrebuinţat toate puterile să pregătesc pentru Casa Dumnezeului meu aur pentru ceea ce trebuie să fie de aur, argint pentru ceea ce trebuie să fie de argint, aramă pentru ceea ce trebuie să fie de aramă, fier pentru ceea ce trebuie să fie de fier şi lemn pentru ceea ce trebuie să fie de lemn, pietre de onix(AD) şi pietre scumpe de legat, pietre strălucitoare şi de felurite culori, tot felul de pietre scumpe şi marmură albă multă. 3 Mai mult, în dragostea mea pentru Casa Dumnezeului meu, dau Casei Dumnezeului meu aurul şi argintul pe care-l am, afară de tot ce am pregătit pentru casa Sfântului Locaş: 4 trei mii de talanţi de aur, de aur de Ofir(AE), şi şapte mii de talanţi de argint curăţit pentru îmbrăcarea pereţilor clădirilor, 5 aurul pentru ceea ce trebuie să fie de aur şi argintul pentru ceea ce trebuie să fie de argint şi pentru toate lucrările pe care le vor face lucrătorii. Cine vrea să-şi mai aducă de bunăvoie astăzi darurile înaintea Domnului?” 6 Căpeteniile(AF) caselor părinteşti, căpeteniile seminţiilor lui Israel, căpeteniile peste mii şi peste sute şi îngrijitorii averii(AG) împăratului au adus daruri de bunăvoie. 7 Au dat pentru slujba Casei lui Dumnezeu: cinci mii de talanţi de aur, zece mii de darici, zece mii de talanţi de argint, optsprezece mii de talanţi de aramă şi o sută de mii de talanţi de fier. 8 Cei ce aveau pietre scumpe le-au dat pentru vistieria Casei Domnului în mâinile lui Iehiel(AH), Gherşonitul. 9 Poporul s-a bucurat de darurile lor de bunăvoie(AI), căci le dădeau cu dragă inimă Domnului, şi împăratul David, de asemenea, s-a bucurat mult.
Rugăciunea lui David
10 David a binecuvântat pe Domnul în faţa întregii adunări. El a zis: „Binecuvântat să fii Tu din veac în veac, Doamne, Dumnezeul părintelui nostru Israel! 11 Ale Tale(AJ) sunt, Doamne, mărirea, puterea şi măreţia, veşnicia şi slava, căci tot ce este în cer şi pe pământ este al Tău! A Ta, Doamne, este domnia, căci Tu Te înalţi ca un stăpân mai presus de orice! 12 De la Tine vin bogăţia(AK) şi slava, Tu stăpâneşti peste tot, în mâna Ta sunt tăria şi puterea şi mâna Ta poate să mărească şi să întărească toate lucrurile. 13 Acum, Dumnezeul nostru, Te lăudăm şi preamărim Numele Tău cel slăvit. 14 Căci ce sunt eu şi ce este poporul meu, ca să putem să-Ţi aducem daruri de bunăvoie? Totul vine de la Tine şi din mâna Ta primim ce-Ţi aducem. 15 Înaintea Ta noi suntem nişte străini(AL) şi locuitori, ca toţi părinţii noştri. Zilele noastre(AM) pe pământ sunt ca umbra şi fără nicio nădejde. 16 Doamne, Dumnezeul nostru, din mâna Ta vin toate aceste bogăţii pe care le-am pregătit ca să-Ţi zidim o casă, Ţie, Numelui Tău celui sfânt, şi ale Tale sunt toate. 17 Ştiu, Dumnezeule, că Tu cercetezi(AN) inima şi că iubeşti(AO) curăţia de inimă, de aceea Ţi-am adus toate aceste daruri de bunăvoie în curăţia inimii mele şi am văzut acum cu bucurie pe poporul Tău, care se află aici, aducându-Ţi de bunăvoie darurile lui. 18 Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri Avraam, Isaac şi Israel! Ţine totdeauna în inima poporului Tău aceste porniri şi aceste gânduri şi întăreşte-i inima în Tine. 19 Dă fiului meu Solomon(AP) o inimă bună, ca să păzească poruncile Tale, învăţăturile Tale şi legile Tale, ca să împlinească toate aceste lucruri şi să zidească el casa pentru care am făcut(AQ) pregătiri.”
Ungerea lui Solomon
20 David a zis întregii adunări: „Binecuvântaţi pe Domnul, Dumnezeul vostru.” Şi toată adunarea a binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor. Ei s-au plecat şi s-au închinat înaintea Domnului şi înaintea împăratului. 21 A doua zi după aceasta, au adus ca jertfă şi ardere-de-tot Domnului o mie de viţei, o mie de berbeci şi o mie de miei, împreună cu jertfele de băutură obişnuite şi alte jertfe în mare număr pentru tot Israelul. 22 Au mâncat şi au băut în ziua aceea înaintea Domnului cu mare bucurie, au făcut a doua oară împărat pe Solomon, fiul lui David, l-au uns(AR) înaintea Domnului ca domn şi au uns pe Ţadoc ca preot. 23 Solomon a şezut pe scaunul de domnie al Domnului, ca împărat în locul tatălui său David. El a propăşit, şi tot Israelul l-a ascultat. 24 Toate căpeteniile şi vitejii şi chiar toţi fiii împăratului David s-au supus(AS) împăratului Solomon. 25 Domnul a înălţat tot mai mult pe Solomon sub ochii întregului Israel şi i-a făcut domnia mai strălucită(AT) decât a fost a oricărui împărat al lui Israel înaintea lui.
Moartea lui David
26 David, fiul lui Isai, a domnit peste tot Israelul. 27 Vremea(AU) cât a domnit peste Israel a fost de patruzeci de ani: la(AV) Hebron a domnit şapte ani şi la Ierusalim a domnit treizeci şi trei de ani. 28 A murit(AW) după o bătrâneţe fericită, sătul(AX) de zile, de bogăţie şi de slavă. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Solomon. 29 Faptele împăratului David, cele dintâi şi cele de pe urmă, sunt scrise în cartea lui Samuel, văzătorul, şi în cartea prorocului Natan, şi în cartea prorocului Gad, 30 împreună cu toată domnia şi toate(AY) isprăvile lui, precum şi ce s-a petrecut pe vremea lui, fie în Israel, fie în toate împărăţiile celorlalte ţări.
24 Fariseii au chemat a doua oară pe omul care fusese orb şi i-au zis: „Dă(A) slavă lui Dumnezeu: noi(B) ştim că omul acesta este un păcătos”. 25 El a răspuns: „Dacă este un păcătos, nu ştiu; eu una ştiu: că eram orb, şi acum văd”. 26 Iarăşi l-au întrebat: „Ce ţi-a făcut? Cum ţi-a deschis ochii?” 27 „Acum v-am spus”, le-a răspuns el, „şi n-aţi ascultat. Pentru ce voiţi să mai auziţi încă o dată? Doar n-aţi vrea să vă faceţi şi voi ucenicii Lui!” 28 Ei l-au ocărât şi i-au zis: „Tu eşti ucenicul Lui, noi suntem ucenicii lui Moise. 29 Ştim că Dumnezeu a vorbit lui Moise, dar acesta nu(C) ştim de unde este.” 30 „Aici(D) este mirarea”, le-a răspuns omul acela, „că voi nu ştiţi de unde este, şi totuşi El mi-a deschis ochii. 31 Ştim că Dumnezeu(E) n-ascultă pe păcătoşi, ci, dacă este cineva temător de Dumnezeu şi face voia Lui, pe acela îl ascultă. 32 De când este lumea, nu s-a auzit să fi deschis cineva ochii unui orb din naştere. 33 Dacă(F) omul acesta n-ar veni de la Dumnezeu, n-ar putea face nimic.” 34 „Tu eşti născut cu totul în(G) păcat”, i-au răspuns ei, „şi vrei să ne înveţi pe noi?” Şi l-au dat afară.
Isus întâlneşte pe orb în Templu
35 Isus a auzit că l-au dat afară şi, când l-a găsit, i-a zis: „Crezi tu în Fiul(H) lui Dumnezeu?” 36 El a răspuns: „Şi cine este, Doamne, ca să cred în El?” 37 „L-ai şi văzut”, i-a zis Isus, „şi cel(I) care vorbeşte cu tine, Acela este”. 38 „Cred, Doamne”, I-a zis el; şi I s-a închinat. 39 Apoi, Isus a zis: „Eu am venit în lumea aceasta pentru(J) judecată: ca(K) cei ce nu văd să vadă şi cei ce văd să ajungă orbi”. 40 Unii din fariseii care erau lângă el, când au auzit aceste vorbe, I-au(L) zis: „Doar n-om fi şi noi orbi!” 41 „Dacă(M) aţi fi orbi”, le-a răspuns Isus, „n-aţi avea păcat, dar acum ziceţi: ‘Vedem’. Tocmai de aceea păcatul vostru rămâne.”
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.