Old/New Testament
24 Pe vremea(A) sa, Nebucadneţar[a], împăratul Babilonului, a pornit cu război. Ioiachim i-a fost supus trei ani, dar s-a răsculat din nou împotriva lui. 2 Atunci, Domnul(B) a trimis împotriva lui Ioiachim cete de haldeeni, cete de sirieni, cete de moabiţi şi cete de amoniţi; le-a trimis împotriva lui Iuda, ca să-l nimicească, după cuvântul(C) pe care-l spusese Domnul prin robii Săi prorocii. 3 Lucrul acesta s-a întâmplat numai după porunca Domnului, care voia să lepede pe Iuda dinaintea Lui, din pricina tuturor păcatelor(D) săvârşite de Manase 4 şi din pricina sângelui(E) nevinovat pe care-l vărsase Manase şi de care umpluse Ierusalimul. De aceea, lucrul acesta Domnul n-a vrut să-l ierte. 5 Celelalte fapte ale lui Ioiachim şi tot ce a făcut el nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda? 6 Ioiachim a adormit(F) cu părinţii săi. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Ioiachin. 7 Împăratul(G) Egiptului n-a mai ieşit din ţara lui, căci împăratul(H) Babilonului luase tot ce era al împăratului Egiptului, de la pârâul Egiptului până la râul Eufrat.
Ioiachin. Împresurarea Ierusalimului
8 Ioiachin avea optsprezece(I) ani când a ajuns împărat şi a domnit trei luni la Ierusalim. Mamă-sa se chema Nehuşta, fata lui Elnatan, din Ierusalim. 9 El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său. 10 În vremea aceea(J), slujitorii lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, s-au suit împotriva Ierusalimului, şi cetatea a fost împresurată. 11 Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a venit înaintea cetăţii pe când o împresurau slujitorii lui. 12 Atunci, Ioiachin, împăratul lui Iuda, s-a dus(K) la împăratul Babilonului cu mamă-sa, cu slujitorii, căpeteniile şi dregătorii lui. Şi împăratul(L) Babilonului l-a luat prins(M) în al optulea an(N) al domniei lui. 13 A luat(O) de acolo toate vistieriile Casei Domnului şi vistieriile casei împăratului şi a sfărâmat(P) toate vasele de aur pe care le făcuse Solomon, împăratul lui Israel, în Templul Domnului, cum(Q) spusese Domnul. 14 A dus(R) în robie tot Ierusalimul, toate căpeteniile şi toţi oamenii viteji, în număr de zece(S) mii, cu toţi teslarii(T) şi fierarii; n-a mai rămas decât poporul(U) sărac al ţării. 15 A strămutat(V) pe Ioiachin la Babilon şi a dus robi din Ierusalim la Babilon: pe mama împăratului, pe nevestele împăratului şi pe dregătorii lui, şi pe mai-marii ţării, 16 pe toţi(W) războinicii, în număr de şapte mii, şi pe teslari şi fierari în număr de o mie, toţi numai oameni viteji şi buni pentru război. Împăratul Babilonului i-a luat robi în Babilon. 17 Şi împăratul(X) Babilonului a pus împărat, în locul lui Ioiachin, pe unchiul(Y) său Matania, căruia i-a schimbat(Z) numele în Zedechia.
Zedechia
18 Zedechia avea douăzeci şi unu de ani(AA) când a ajuns împărat şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Hamutal(AB), fata lui Ieremia, din Libna. 19 El a făcut ce este rău(AC) înaintea Domnului, întocmai cum făcuse Ioiachim. 20 Şi lucrul acesta s-a întâmplat din pricina mâniei Domnului împotriva Ierusalimului şi împotriva lui Iuda, pe care voia să-i lepede dinaintea Lui. Şi Zedechia(AD) s-a răsculat împotriva împăratului Babilonului.
25 În al nouălea(AE) an al domniei lui Zedechia, în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a venit cu toată oştirea lui împotriva Ierusalimului; a tăbărât înaintea lui şi a ridicat întărituri de jur împrejur. 2 Cetatea a fost împresurată până la al unsprezecelea an al împăratului Zedechia. 3 În ziua a noua a lunii a patra(AF), era mare foamete în cetate şi nu era pâine pentru poporul ţării. 4 Atunci s-a făcut o spărtură(AG) în cetate, şi toţi oamenii de război au fugit noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri de lângă grădina împăratului, pe când haldeenii înconjurau cetatea. Fugarii au apucat pe drumul(AH) care duce în câmpie. 5 Dar oştirea haldeenilor a urmărit pe împărat şi l-a ajuns în câmpiile Ierihonului, şi toată oştirea lui s-a risipit de la el. 6 Au prins pe împărat şi l-au suit la împăratul Babilonului, la(AI) Ribla, şi s-a rostit o hotărâre împotriva lui. 7 Fiii lui Zedechia au fost înjunghiaţi în faţa lui, apoi lui Zedechia i-au scos ochii(AJ), l-au legat cu lanţuri de aramă şi l-au dus la Babilon.
Dărâmarea Ierusalimului şi a Templului. Poporul este dus în robie
8 În ziua a şaptea(AK) a lunii a cincea – era în anul(AL) al nouăsprezecelea al domniei lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului –, a venit(AM) Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, slujitorul împăratului Babilonului, şi a intrat în Ierusalim. 9 A ars(AN) Casa Domnului, casa împăratului şi(AO) toate casele Ierusalimului; a pus foc tuturor caselor care aveau vreo însemnătate oarecare. 10 Toată oştirea haldeenilor, care era cu căpetenia străjerilor, a(AP) dărâmat zidurile dimprejurul Ierusalimului. 11 Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat robi pe cei ce mai(AQ) rămăseseră în cetate din popor, pe cei ce fugiseră la împăratul Babilonului şi pe cealaltă mulţime. 12 Însă căpetenia străjerilor a lăsat ca vieri şi lucrători de pământ câţiva din cei mai săraci(AR) din ţară. 13 Haldeenii au sfărâmat stâlpii(AS) de aramă(AT) din Casa Domnului, temeliile(AU), marea(AV) de aramă care era în Casa Domnului şi au dus arama în Babilon. 14 Au luat cenuşarele(AW), lopeţile, mucările, ceştile şi toate uneltele de aramă cu care se făcea slujba. 15 Căpetenia străjerilor a mai luat şi tigăile pentru cărbuni şi lighenele, tot ce era de aur şi tot ce era de argint. 16 Cei doi stâlpi, marea şi temeliile pe care le făcuse Solomon pentru Casa Domnului, toate uneltele acestea de aramă(AX) aveau o greutate necunoscută. 17 Înălţimea(AY) unui stâlp era de optsprezece coţi şi deasupra avea un acoperiş de aramă, a cărui înălţime era de trei coţi; împrejurul acoperişului era o împletitură în chip de reţea şi rodii, toate de aramă; tot aşa avea şi al doilea stâlp cu împletitura în chip de reţea. 18 Căpetenia(AZ) străjerilor a luat pe marele preot Seraia(BA), pe Ţefania(BB), al doilea preot, şi pe cei trei păzitori ai pragului. 19 Şi din cetate a luat un dregător care avea sub porunca lui pe oamenii de război, cinci(BC) oameni care făceau parte din sfetnicii împăratului şi care au fost găsiţi în cetate, pe logofătul căpeteniei oştirii, însărcinat să înscrie la oaste pe poporul ţării, şi şaizeci de oameni din poporul ţării, care se aflau în cetate. 20 Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i-a luat şi i-a dus la împăratul Babilonului, la Ribla. 21 Împăratul Babilonului i-a lovit şi i-a omorât la Ribla, în ţara Hamatului.
Ghedalia, dregător. Uciderea lui
Astfel(BD) a fost dus în robie Iuda, departe de ţara lui. 22 Şi Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a pus pe poporul(BE) care mai rămăsese şi pe care-l lăsase în ţara lui Iuda, sub porunca lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan. 23 Când au auzit toate căpeteniile(BF) oştilor, ei şi oamenii lor, că împăratul Babilonului a pus dregător pe Ghedalia, s-au dus la Ghedalia, la Miţpa, şi anume: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careah, Seraia, fiul lui Tanhumet, din Netofa, şi Iaazania, fiul lui Maacatitul, ei şi oamenii lor. 24 Ghedalia le-a jurat, lor şi oamenilor lor, şi le-a zis: „Să nu vă temeţi de nimic din partea slujitorilor haldeenilor; rămâneţi în ţară, slujiţi împăratului Babilonului, şi o veţi duce bine.” 25 Dar, în luna(BG) a şaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elişama, din neamul împărătesc, a venit, însoţit de zece oameni, şi au lovit de moarte pe Ghedalia, ca şi pe iudeii şi haldeenii care erau cu el la Miţpa. 26 Atunci, tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, şi căpeteniile oştilor s-au sculat şi au plecat în(BH) Egipt, pentru că le era frică de haldeeni.
Robia lui Ioiachin, uşurată de Evil-Merodac
27 În(BI) al treizeci şi şaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci şi şaptea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în cel dintâi an al domniei lui, a înălţat(BJ) capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, şi l-a scos din temniţă, 28 i-a vorbit cu bunătate şi a pus scaunul lui de domnie mai presus de scaunul de domnie al împăraţilor care erau cu el la Babilon. 29 I-a schimbat hainele de temniţă şi Ioiachin a mâncat(BK) totdeauna la masa lui, în tot timpul vieţii lui. 30 Împăratul s-a îngrijit necurmat de hrana de toate zilele, în tot timpul vieţii lui.
Vindecarea slăbănogului de 38 de ani
5 După aceea(A), era un praznic al iudeilor, şi Isus S-a suit la Ierusalim. 2 În Ierusalim, lângă Poarta Oilor, este o scăldătoare(B), numită în evreieşte Betesda, care are cinci pridvoare. 3 În pridvoarele acestea zăceau o mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, care aşteptau mişcarea apei. 4 Căci un înger al Domnului se pogora, din când în când, în scăldătoare şi tulbura apa. Şi cel dintâi care se pogora în ea, după tulburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi avut. 5 Acolo se afla un om bolnav de treizeci şi opt de ani. 6 Isus, când l-a văzut zăcând şi fiindcă ştia că este bolnav de multă vreme, i-a zis: „Vrei să te faci sănătos?” 7 „Doamne”, I-a răspuns bolnavul, „n-am pe nimeni să mă bage în scăldătoare când se tulbură apa şi, până să mă duc eu, se pogoară altul înaintea mea”. 8 „Scoală-te(C)”, i-a zis Isus, „ridică-ţi patul şi umblă”. 9 Îndată omul acela s-a făcut sănătos, şi-a luat patul şi umbla. Ziua aceea era(D) o zi de Sabat. 10 Iudeii ziceau, deci, celui ce fusese vindecat: „Este ziua Sabatului, nu-ţi(E) este îngăduit să-ţi ridici patul”. 11 El le-a răspuns: „Cel ce m-a făcut sănătos mi-a zis: ‘Ridică-ţi patul şi umblă’.” 12 Ei l-au întrebat: „Cine este omul acela care ţi-a zis: ‘Ridică-ţi patul şi umblă?’” 13 Dar cel vindecat nu ştia cine este, căci Isus se făcuse nevăzut din norodul care era în locul acela. 14 După aceea, Isus l-a găsit în Templu şi i-a zis: „Iată că te-ai făcut sănătos, de acum să nu(F) mai păcătuieşti, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău”. 15 Omul acela s-a dus şi a spus iudeilor că Isus este Acela care-l făcuse sănătos. 16 Din pricina aceasta, iudeii au început să urmărească pe Isus şi căutau să-L omoare, fiindcă făcea aceste lucruri în ziua Sabatului.
Lucrarea Fiului
17 Dar Isus le-a răspuns: „Tatăl(G) Meu lucrează până acum şi Eu, de asemenea, lucrez”. 18 Tocmai de aceea căutau(H) şi mai mult iudeii să-L omoare, nu numai fiindcă dezlega ziua Sabatului, dar şi pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său şi Se făcea(I), astfel, deopotrivă cu Dumnezeu. 19 Isus a luat din nou cuvântul şi le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Fiul(J) nu poate face nimic de la Sine; El nu face decât ce vede pe Tatăl făcând şi tot ce face Tatăl, face şi Fiul întocmai. 20 Căci(K) Tatăl iubeşte pe Fiul şi-I arată tot ce face; şi-I va arăta lucrări mai mari decât acestea, ca voi să vă minunaţi. 21 În adevăr, după cum Tatăl învie morţii şi le dă viaţă, tot aşa(L) şi Fiul dă viaţă cui vrea. 22 Tatăl nici nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a(M) dat-o Fiului, 23 pentru ca toţi să cinstească pe Fiul cum cinstesc pe Tatăl. Cine(N) nu cinsteşte pe Fiul nu cinsteşte pe Tatăl, care L-a trimis. 24 Adevărat, adevărat vă spun că cine(O) ascultă cuvintele Mele şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţa veşnică şi nu vine la judecată, ci(P) a trecut din moarte la viaţă.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.