Beginning

Cinstea dată lui Mardoheu

6 În noaptea aceea, împăratul n-a putut să doarmă şi a poruncit să-i aducă lângă el Cartea^(A) Aducerilor-aminte, Cronicile. Le-au citit înaintea împăratului ² şi s-a găsit scris ce descoperise Mardoheu cu privire la Bigtan şi Tereş, cei doi fameni ai împăratului, păzitorii pragului, care voiseră să întindă mâna asupra împăratului Ahaşveroş. ³ Împăratul a zis: „Ce cinste şi mărire i s-a făcut lui Mardoheu pentru aceasta?” „Nu i s-a făcut nimic”, au răspuns cei ce slujeau împăratului. ⁴ Atunci, împăratul a zis: „Cine este în curte?” (Haman venise în curtea de afară^(B) a casei împăratului să^(C) ceară împăratului să spânzure pe Mardoheu pe lemnul pe care-l pregătise pentru el.) ⁵ Slujitorii împăratului i-au răspuns: „Haman este în curte.” Şi împăratul a zis: „Să intre.” ⁶ Haman a intrat şi împăratul i-a zis: „Ce trebuie făcut pentru un om pe care vrea să-l cinstească împăratul?” Haman şi-a zis în sine: „Pe cine altul decât pe mine ar vrea împăratul să-l cinstească?” ⁷ Şi Haman a răspuns împăratului: „Omului pe care vrea împăratul să-l cinstească, ⁸ trebuie să i se aducă haina împărătească, aceea cu care se îmbracă împăratul, şi calul^(D) pe care călăreşte împăratul şi să i se pună cununa împărătească pe cap. ⁹ Să se dea haina şi calul uneia din căpeteniile de seamă ale împăratului, apoi să îmbrace cu haina pe omul acela pe care vrea să-l cinstească împăratul, să-l plimbe călare pe cal prin locul deschis al cetăţii şi să se strige^(E) înaintea lui: ‘Aşa se face omului pe care vrea împăratul să-l cinstească!’ ” ¹⁰ Împăratul i-a zis lui Haman: „Ia îndată haina şi calul, cum ai zis, şi fă aşa iudeului Mardoheu, care şade la poarta împăratului. Nu lăsa nefăcut nimic din ce ai spus.” ¹¹ Şi Haman a luat haina şi calul, a îmbrăcat pe Mardoheu, l-a plimbat călare pe cal prin locul deschis al cetăţii şi a strigat înaintea lui: „Aşa se face omului pe care vrea împăratul să-l cinstească!” ¹² Mardoheu s-a întors la poarta împăratului, şi Haman s-a dus în grabă^(F) acasă, mâhnit şi^(G) cu capul acoperit. ¹³ Haman a istorisit nevestei sale Zereş şi tuturor prietenilor săi tot ce i se întâmplase. Şi înţelepţii lui şi nevastă-sa Zereş i-au zis: „Dacă Mardoheu, înaintea căruia ai început să cazi, este din neamul iudeilor, nu vei putea face nimic împotriva lui, ci vei cădea înaintea lui.” ¹⁴ Pe când îi vorbeau ei încă, au venit famenii împăratului şi au luat îndată pe Haman la ospăţul^(H) pe care-l pregătise Estera.

Haman, dat de gol

7 Împăratul şi Haman s-au dus la ospăţ la împărăteasa Estera. ² În această a doua zi, împăratul a zis iarăşi Esterei pe când beau^(I) vin: „Care este cererea ta, împărăteasă Estera? Ea îţi va fi împlinită. Ce doreşti? Chiar dacă ai cere jumătate din împărăţie, o vei căpăta.” ³ Împărăteasa Estera a răspuns: „Dacă am căpătat trecere înaintea ta, împărate, şi dacă găseşte cu cale împăratul, dă-mi viaţa – iată cererea mea – şi scapă pe poporul meu; iată dorinţa mea! ⁴ Căci eu şi poporul meu suntem vânduţi^(J) să fim nimiciţi, înjunghiaţi şi prăpădiţi. Măcar dacă am fi vânduţi să fim robi şi roabe, aş tăcea, dar vrăjmaşul n-ar putea să înlocuiască pierderea făcută împăratului.” ⁵ Împăratul Ahaşveroş a luat cuvântul şi a zis împărătesei Estera: „Cine şi unde este acela care are de gând să facă aşa?” ⁶ Estera a răspuns: „Apăsătorul, vrăjmaşul, este Haman, răul acesta!” Haman a rămas îngrozit în faţa împăratului şi a împărătesei. ⁷ Şi împăratul, în mânia lui, s-a sculat şi a părăsit ospăţul şi s-a dus în grădina casei împărăteşti. Haman a rămas să-şi ceară viaţa de la împărăteasa Estera, căci vedea bine că pierderea lui era hotărâtă în mintea împăratului. ⁸ Când s-a întors împăratul din grădina casei împărăteşti în odaia ospăţului, a văzut pe Haman că se aruncase spre^(K) patul pe care era Estera şi i-a zis: „Cum, să mai şi sileşti pe împărăteasă la mine, în casa împărătească?” Cum au ieşit cuvintele acestea din gura împăratului, i-au şi acoperit^(L) faţa lui Haman. ⁹ Şi Harbona^(M), unul din fameni, a zis în faţa împăratului: „Iată, spânzurătoarea^(N) pregătită de Haman pentru Mardoheu, care a vorbit spre binele împăratului, este ridicată în casa lui Haman, la o înălţime de cincizeci de coţi.” Împăratul a zis: „Haman să fie spânzurat pe ea!” ¹⁰ Şi au spânzurat^(O) pe Haman pe spânzurătoarea pe care o pregătise el pentru Mardoheu. Şi mânia împăratului s-a potolit.

Porunca pentru iudei

8 În aceeaşi zi, împăratul Ahaşveroş a dat împărătesei Estera casa lui Haman, vrăjmaşul iudeilor. Şi Mardoheu a venit înaintea împăratului, căci Estera arătase legătura ei de rudenie^(P) cu el. ² Împăratul şi-a scos inelul^(Q) pe care-l luase înapoi de la Haman şi l-a dat lui Mardoheu. Estera, din partea ei, a pus pe Mardoheu peste casa lui Haman. ³ Apoi Estera a vorbit din nou înaintea împăratului. S-a aruncat la picioarele lui, a plâns, l-a rugat să oprească urmările răutăţii lui Haman, Agaghitul, şi izbânda planurilor lui împotriva iudeilor. ⁴ Împăratul a întins toiagul^(R) împărătesc de aur Esterei, care s-a ridicat şi a stat în picioare înaintea împăratului. ⁵ Ea a zis atunci: „Dacă împăratul găseşte cu cale şi dacă am căpătat trecerea înaintea lui, dacă lucrul pare potrivit împăratului şi dacă eu sunt plăcută înaintea lui, să se scrie ca să se întoarcă scrisorile făcute de Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, şi scrise de el cu gând să piardă pe iudeii care sunt în toate ţinuturile împăratului. ⁶ Căci cum aş putea eu să văd nenorocirea^(S) care ar atinge pe poporul meu şi cum aş putea să văd nimicirea neamului meu?” ⁷ Împăratul Ahaşveroş a zis împărătesei Estera şi iudeului Mardoheu: „Iată, am^(T) dat Esterei casa lui Haman, şi el a fost spânzurat pe spânzurătoare, pentru că întinsese mâna împotriva iudeilor. ⁸ Scrieţi dar în folosul iudeilor cum vă va plăcea, în numele împăratului, şi pecetluiţi cu inelul împăratului. Căci o scrisoare scrisă în numele împăratului şi pecetluită cu inelul împăratului nu poate fi^(U) desfiinţată.” ⁹ Logofeţii împăratului au fost chemaţi^(V) în vremea aceea, în a douăzeci şi treia zi a lunii a treia, adică luna Sivan, şi au scris, după tot ce a poruncit Mardoheu, iudeilor, căpeteniilor oştirii, dregătorilor şi mai-marilor celor o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi aşezate de la India^(W) la Etiopia, fiecărui ţinut după^(X) scrierea lui, fiecărui popor după limba lui şi iudeilor după scrierea şi limba lor. ¹⁰ Au scris^(Y) în numele împăratului Ahaşveroş şi au pecetluit cu inelul împăratului. Au trimis scrisorile prin alergători, călări pe cai şi catâri născuţi din iepe. ¹¹ Prin aceste scrisori, împăratul dădea voie iudeilor, în oricare cetate ar fi fost, să se adune şi să-şi apere viaţa, să nimicească, să omoare şi să piardă, împreună cu pruncii şi femeile lor, pe toţi aceia din fiecare popor şi din fiecare ţinut care ar lua armele să-i lovească şi să le prade^(Z) averile. ¹² Aceasta să se facă într-o singură zi^(AA) în toate ţinuturile împăratului Ahaşveroş, şi anume în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar. ¹³ Aceste scrisori cuprindeau hotărârea^(AB) care trebuia vestită în fiecare ţinut şi dădeau de ştire tuturor popoarelor că iudeii stau gata pentru ziua aceea, ca să se răzbune pe vrăjmaşii lor. ¹⁴ Alergătorii, călări pe cai şi pe catâri, au plecat îndată şi în toată graba, după porunca împăratului. Hotărârea a fost vestită şi în capitala Susa. ¹⁵ Mardoheu a ieşit de la împărat cu o haină împărătească albastră şi albă, cu o mare cunună de aur şi cu o mantie de in subţire şi de purpură. Cetatea Susa^(AC) striga şi se bucura. ¹⁶ Pentru iudei nu era decât fericire^(AD) şi bucurie, veselie şi slavă. ¹⁷ În fiecare ţinut şi în fiecare cetate, pretutindeni unde ajungea porunca împăratului şi hotărârea lui, a fost între iudei bucurie şi veselie, ospeţe şi zile^(AE) de sărbătoare. Şi mulţi oameni dintre popoarele ţării s-au făcut^(AF) iudei, căci îi apucase frica^(AG) de iudei.

Răzbunarea iudeilor

9 În luna^(AH) a douăsprezecea, adică luna Adar, în a treisprezecea zi a lunii, ziua în care^(AI) avea să se aducă la îndeplinire porunca şi hotărârea împăratului, şi când vrăjmaşii iudeilor nădăjduiseră să stăpânească^(AJ) peste ei, s-a întâmplat tocmai, dimpotrivă, că iudeii au stăpânit asupra vrăjmaşilor lor. ² Iudeii s-au strâns^(AK) în cetăţile lor, în toate ţinuturile împăratului Ahaşveroş, ca să pună mâna pe cei ce căutau să-i piardă^(AL). Nimeni n-a putut să le stea împotrivă, căci frica^(AM) de ei apucase pe toate popoarele! ³ Şi toţi mai-marii ţinuturilor, căpeteniile oştirii, dregătorii, slujbaşii împăratului au sprijinit pe iudei din pricina fricii pe care le-o insufla Mardoheu. ⁴ Căci Mardoheu era puternic în casa împăratului şi faima lui se răspândea în toate ţinuturile, pentru că ajungea din ce în ce mai puternic^(AN). ⁵ Iudeii au ucis cu lovituri de sabie pe toţi vrăjmaşii lor, i-au omorât şi i-au prăpădit. Au făcut ce au vrut cu vrăjmaşii lor. ⁶ În capitala Susa, iudeii au ucis şi au prăpădit cinci sute de oameni, ⁷ şi au junghiat pe Parşandata, Dalfon, Aspata, ⁸ Porata, Adalia, Aridata, ⁹ Parmaşta, Arizai, Aridai şi Vaiezata, ¹⁰ cei zece^(AO) fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, vrăjmaşul iudeilor. Dar n-au pus mâna^(AP) pe averile lor. ¹¹ În ziua aceea, numărul celor ce fuseseră ucişi în capitala Susa a ajuns la cunoştinţa împăratului. ¹² Şi împăratul a zis împărătesei Estera: „Iudeii au ucis şi au prăpădit în capitala Susa cinci sute de oameni şi pe cei zece fii ai lui Haman. Ce vor fi făcut în celelalte ţinuturi ale împăratului? Care-ţi^(AQ) este cererea? Ea îţi va fi împlinită. Ce mai doreşti? Vei căpăta.” ¹³ Estera a răspuns: „Dacă împăratul găseşte cu cale, să fie îngăduit iudeilor care sunt la Susa să facă şi mâine după^(AR) porunca de azi şi să spânzure^(AS) pe lemn pe cei zece fii ai lui Haman.” ¹⁴ Şi împăratul a poruncit să se facă aşa. Porunca a fost adusă la cunoştinţa poporului din Susa. Au spânzurat pe cei zece fii ai lui Haman. ¹⁵ Iudeii care se aflau în Susa s-au strâns^(AT) din nou în a paisprezecea zi a lunii Adar şi au ucis în Susa trei sute de oameni. Dar n-au pus^(AU) mâna pe averile lor. ¹⁶ Ceilalţi iudei din celelalte ţinuturi ale împăratului s-au strâns^(AV) şi şi-au apărat viaţa. Au căpătat astfel odihnă, scăpând de vrăjmaşii lor, şi au ucis şaptezeci şi cinci de mii din cei ce le erau vrăjmaşi. Dar^(AW) n-au pus mâna pe averile lor.

Sărbătoarea Purim

¹⁷ Aceste lucruri s-au întâmplat în a treisprezecea zi a lunii Adar. În ziua a paisprezecea, iudeii s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de ospăţ şi de bucurie. ¹⁸ Cei ce se aflau la Susa s-au strâns în ziua a treisprezecea^(AX) şi a paisprezecea, dar în ziua a cincisprezecea s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de ospăţ şi de bucurie. ¹⁹ De aceea, iudeii de la ţară, care locuiesc în cetăţi fără ziduri, au făcut din ziua a paisprezecea a lunii Adar o zi^(AY) de bucurie, de ospăţ şi de^(AZ) sărbătoare, în care îşi trimit^(BA) daruri unii altora. ²⁰ Mardoheu a scris aceste lucruri şi a trimis scrisori tuturor iudeilor din toate ţinuturile împăratului Ahaşveroş, de aproape şi din depărtare. ²¹ Le poruncea să prăznuiască în fiecare an zilele a paisprezecea şi a cincisprezecea ale lunii Adar, ²² ca zile în care căpătaseră odihnă, scăpând de vrăjmaşii lor. Le-a poruncit să prăznuiască luna în care întristarea lor se prefăcuse^(BB) în bucurie şi jalea lor, în zi de sărbătoare şi să facă din aceste zile nişte zile de ospăţ şi de bucurie, când să-şi trimită^(BC) daruri de mâncare unii altora şi să împartă daruri celor lipsiţi. ²³ Iudeii s-au îndatorat să facă ceea ce şi începuseră să facă şi ce le scrisese Mardoheu. ²⁴ Căci Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, vrăjmaşul tuturor iudeilor, făcuse planul^(BD) să-i piardă şi aruncase Pur, adică sorţul, ca să-i omoare şi să-i nimicească. ²⁵ Dar Estera, venind^(BE) înaintea împăratului, împăratul a poruncit în scris să întoarcă^(BF) asupra capului lui Haman planul cel rău pe care-l făcuse împotriva iudeilor şi să spânzure pe lemn pe el şi pe fiii lui. ²⁶ De aceea, zilele acestea s-au numit Purim, de la numirea Pur.

Potrivit cu tot cuprinsul acestei scrisori^(BG), potrivit cu cele ce văzuseră ei înşişi şi potrivit cu cele ce li se întâmplaseră, ²⁷ iudeii au luat pentru ei, pentru sămânţa lor şi pentru toţi cei ce se vor lipi^(BH) de ei hotărârea şi îndatorirea de neschimbat ca să prăznuiască în fiecare an aceste două zile, în felul rânduit şi la vremea hotărâtă. ²⁸ Zilele acestea trebuiau să fie pomenite şi prăznuite din neam în neam, în fiecare familie, în fiecare ţinut şi în fiecare cetate. Şi zilele acestea, Purim, nu trebuiau desfiinţate niciodată din mijlocul iudeilor, nici să se şteargă aducerea aminte de ele printre urmaşii lor. ²⁹ Împărăteasa Estera, fata lui Abihail^(BI), şi iudeul Mardoheu au scris stăruitor a doua oară pentru ca să întărească scrisoarea^(BJ) privitoare la Purim. ³⁰ Au trimis scrisori tuturor iudeilor în cele o sută douăzeci şi şapte^(BK) de ţinuturi ale împăratului Ahaşveroş. Ele cuprindeau cuvinte de pace şi de credincioşie, ³¹ întărind ţinerea acestor zile Purim la vremea hotărâtă, cum le rânduiseră iudeul Mardoheu şi împărăteasa Estera pentru ei şi cum şi le rânduiseră şi pentru ei înşişi şi pentru sămânţa lor, cu prilejul postului^(BL) lor şi ţipetelor lor. ³² Porunca Esterei a întărit aşezarea acestei sărbători Purim, şi lucrul acesta a fost scris în carte.

Lauda lui Mardoheu

10 Împăratul Ahaşveroş a pus un bir asupra ţării şi asupra ostroavelor^(BM) mării. ² Toate faptele privitoare la puterea şi isprăvile lui şi amănuntele despre mărimea la care^(BN) a ridicat împăratul pe Mardoheu nu sunt scrise în Cartea Cronicilor împăraţilor mezilor şi perşilor? ³ Căci iudeul Mardoheu era cel dintâi^(BO) după împăratul Ahaşveroş. El era cu vază între iudei şi iubit de mulţimea fraţilor săi, căci a căutat^(BP) binele poporului său şi a vorbit pentru fericirea întregului său neam.