Beginning

Împărăteasa din Seba

9 Împărăteasa^(A) din Seba a auzit de faima lui Solomon şi a venit la Ierusalim ca să-l încerce prin întrebări grele. Ea avea un alai foarte mare şi cămile încărcate cu mirodenii, aur mult de tot şi pietre scumpe. S-a dus la Solomon şi i-a spus tot ce avea pe inimă. ² Solomon i-a răspuns la toate întrebările şi n-a fost nimic pe care să nu fi ştiut Solomon să i-l lămurească. ³ Împărăteasa din Seba a văzut înţelepciunea lui Solomon şi casa pe care o zidise, ⁴ şi bucatele de la masa lui, şi locuinţa slujitorilor lui, şi slujbele, şi hainele celor ce-i slujeau, şi paharnicii lui, şi hainele lor, şi treptele pe care se suia la Casa Domnului. Uimită, ⁵ ea a zis împăratului: „Este adevărat deci ce am auzit eu în ţara mea despre faptele şi înţelepciunea ta! ⁶ Nu credeam tot ce se zicea, până n-am venit şi am văzut cu ochii mei. Şi iată că nu mi s-a istorisit nici jumătate din mărirea şi înţelepciunea ta. Tu întreci faima pe care am auzit-o despre tine. ⁷ Ferice de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, care sunt pururea înaintea ta şi care aud înţelepciunea ta! ⁸ Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul tău, care S-a îndurat de tine şi te-a pus pe scaunul Lui de domnie ca împărat pentru Domnul, Dumnezeul tău! Pentru că Dumnezeul tău iubeşte pe Israel şi vrea să-l facă să rămână în picioare pe vecie, pentru aceea te-a pus împărat peste el, ca să faci judecată şi dreptate.” ⁹ Ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur, foarte multe mirodenii şi pietre scumpe. N-au mai fost mirodenii ca cele date împăratului Solomon de împărăteasa din Seba. ¹⁰ Slujitorii lui Hiram şi slujitorii lui Solomon, care^(B) au adus aur din Ofir, au adus şi lemn mirositor^(C) şi pietre scumpe. ¹¹ Împăratul a făcut cu lemnul mirositor scări pentru Casa Domnului şi pentru casa împăratului şi harpe şi alăute pentru cântăreţi. Nu se mai văzuse aşa ceva în ţara lui Iuda. ¹² Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit ea, ce a cerut, mai mult decât adusese ea împăratului. Apoi s-a întors şi s-a dus în ţara ei, ea şi slujitorii ei.

Avuţia, înţelepciunea şi mărimea lui Solomon

¹³ Greutatea aurului care venea pe fiecare an lui Solomon era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur, ¹⁴ afară de ce lua de la negustorii cei mari şi de la cei mici, de la toţi împăraţii Arabiei şi de la dregătorii ţării, care aduceau aur şi argint lui Solomon. ¹⁵ Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat şase sute de sicli de aur bătut, ¹⁶ şi alte trei sute de scuturi de aur bătut şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat trei sute de sicli de aur şi împăratul le-a pus în casa pădurii Libanului. ¹⁷ Împăratul a făcut un mare scaun de domnie de fildeş şi l-a acoperit cu aur curat. ¹⁸ Scaunul acesta de domnie avea şase trepte şi un aşternut pentru picioare, de aur, care se ţinea de scaunul de domnie; de fiecare parte a scaunului erau rezemători, lângă rezemători erau doi lei ¹⁹ şi, pe cele şase trepte, de o parte şi de alta, erau doisprezece lei. Aşa ceva nu s-a făcut pentru nicio împărăţie. ²⁰ Toate paharele împăratului Solomon erau de aur şi toate vasele din casa pădurii Libanului erau de aur curat. Nu era nimic de argint – argintului nu i se dădea niciun preţ pe vremea lui Solomon. ²¹ Căci împăratul avea corăbii din Tarsis, care călătoreau cu slujitorii lui Hiram; şi la fiecare trei ani veneau corăbiile din Tarsis aducând aur şi argint, fildeş, maimuţe şi păuni. ²² Împăratul Solomon a întrecut pe toţi împăraţii pământului prin bogăţiile şi înţelepciunea lui. ²³ Toţi împăraţii pământului căutau să-l vadă pe Solomon ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. ²⁴ Şi fiecare din ei îşi aducea darul lui, lucruri de argint şi lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri; aşa era în fiecare an. ²⁵ Solomon^(D) avea patru mii de iesle pentru caii de la carele lui şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a aşezat în cetăţile unde îşi ţinea carele şi la Ierusalim, lângă împărat. ²⁶ El stăpânea^(E) peste toţi împăraţii, de la Râu^(F) până la ţara filistenilor şi până la hotarul Egiptului. ²⁷ Împăratul^(G) a făcut argintul tot aşa de obişnuit la Ierusalim ca pietrele şi cedrii tot atât de mulţi ca smochinii sălbatici, care cresc pe câmpie. ²⁸ Din Egipt şi din toate ţările se aduceau^(H) cai pentru Solomon.

Moartea lui Solomon

²⁹ Celelalte^(I) fapte ale lui Solomon, cele dintâi şi cele de pe urmă, nu sunt scrise oare în cartea prorocului Natan, în prorocia lui Ahia^(J) din Silo şi în descoperirile prorocului^(K) Ieedo despre Ieroboam, fiul lui Nebat? ³⁰ Solomon^(L) a domnit patruzeci de ani la Ierusalim peste tot Israelul. ³¹ Apoi Solomon a adormit cu părinţii lui şi l-au îngropat în cetatea tatălui său, David. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Roboam.

ISTORIA ÎMPĂRĂŢIEI LUI IUDA, DE LA DEZBINARE PÂNĂ LA ROBIE

Capitolele 10—36. Ieremia 25:4-11.

Dezbinarea împărăţiei

10 Roboam^(M) s-a dus la Sihem, căci tot Israelul venise la Sihem să-l facă împărat. ² Când a auzit lucrul acesta, Ieroboam, fiul lui Nebat, era în Egipt, unde^(N) fugise de împăratul Solomon, şi s-a întors din Egipt. ³ Au trimis să-l cheme. Atunci, Ieroboam şi tot Israelul au venit la Roboam şi i-au vorbit aşa: ⁴ „Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul, acum uşurează această aspră robie şi jugul greu pe care l-a pus peste noi tatăl tău. Şi îţi vom sluji.” ⁵ El le-a zis: „Întoarceţi-vă la mine după trei zile.” Şi poporul a plecat. ⁶ Împăratul Roboam a întrebat pe bătrânii care fuseseră cu tatăl său, Solomon, în timpul vieţii lui şi a zis: „Ce mă sfătuiţi să răspund poporului acestuia?” ⁷ Şi iată ce i-au zis ei: „Dacă vei fi bun cu poporul acesta, dacă-i vei primi bine şi dacă le vei vorbi cu bunăvoinţă, îţi vor sluji pe vecie.” ⁸ Dar Roboam a lăsat sfatul pe care i-l dădeau bătrânii şi a întrebat pe tinerii care crescuseră cu el şi care-l înconjurau. ⁹ El le-a zis: „Ce mă sfătuiţi să răspund poporului acestuia care-mi vorbeşte astfel: ‘Uşurează jugul pe care l-a pus tatăl tău peste noi’?” ¹⁰ Şi iată ce i-au zis tinerii care crescuseră cu el: „Aşa să vorbeşti poporului acestuia care ţi-a vorbit aşa: ‘Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul, iar tu uşurează-ni-l!’ să le vorbeşti aşa: ‘Degetul meu cel mic este mai gros decât coapsele tatălui meu. ¹¹ Acum, tatăl meu a pus peste voi un jug greu, dar eu îl voi face şi mai greu; tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioane’.” ¹² Ieroboam şi tot poporul au venit la Roboam a treia zi, după cum le spusese împăratul: „Întoarceţi-vă la mine peste trei zile.” ¹³ Împăratul le-a răspuns aspru. Împăratul Roboam a lăsat sfatul bătrânilor ¹⁴ şi le-a vorbit aşa, după sfatul tinerilor: „Tatăl meu v-a îngreuiat jugul, dar eu îl voi îngreuia şi mai mult; tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioane.” ¹⁵ Astfel, împăratul n-a ascultat pe popor, căci^(O) aşa rânduise Dumnezeu în vederea împlinirii cuvântului pe care-l spusese Domnul prin Ahia^(P) din Silo lui Ieroboam, fiul lui Nebat. ¹⁶ Când a văzut tot Israelul că împăratul nu-l ascultă, poporul a răspuns împăratului: „Ce parte avem noi cu David? Noi n-avem nicio moştenire cu fiul lui Isai! La corturile tale, Israele! Acum, vezi-ţi de casă, Davide!” Şi tot Israelul s-a dus în corturile lui. ¹⁷ Copiii lui Israel care locuiau în cetăţile lui Iuda au fost singurii peste care a domnit Roboam. ¹⁸ Atunci, împăratul Roboam a trimis pe Hadoram, care era mai-mare peste dări. Hadoram a fost împroşcat cu pietre de copiii lui Israel şi a murit. Şi împăratul Roboam s-a^(Q) grăbit şi s-a suit într-un car, ca să fugă la Ierusalim. ¹⁹ Astfel s-a dezlipit Israel de casa lui David până în ziua de azi.

Măsurile luate de Roboam

11 Roboam, venind^(R) la Ierusalim, a strâns casa lui Iuda şi a lui Beniamin – o sută optzeci de mii de oameni de frunte, buni pentru război – ca să lupte împotriva lui Israel şi să-l aducă iarăşi sub stăpânirea lui Roboam. ² Dar Cuvântul Domnului a vorbit astfel lui Şemaia^(S), omul lui Dumnezeu: ³ „Vorbeşte lui Roboam, fiul lui Solomon, împăratul lui Iuda, şi întregului Israel din Iuda şi din Beniamin. Şi spune-le: ⁴ ‘Aşa vorbeşte Domnul: «Să nu vă suiţi şi să nu faceţi război împotriva fraţilor voştri! Fiecare din voi să se întoarcă acasă, căci de la Mine s-a întâmplat lucrul acesta».’ ” Ei au ascultat de cuvintele Domnului, s-au întors acasă şi nu s-au mai dus împotriva lui Ieroboam. ⁵ Roboam a locuit la Ierusalim şi a zidit cetăţi întărite în Iuda. ⁶ A zidit Betleemul, Etamul, Tecoa, ⁷ Bet-Ţur, Soco, Adulam, ⁸ Gat, Mareşa, Zif, ⁹ Adoraim, Lachis, Azeca, ¹⁰ Ţorea, Aialon şi Hebronul, care erau în Iuda şi în Beniamin, şi a făcut din ele nişte cetăţi întărite. ¹¹ Le-a întărit, a pus în ele căpitani şi magazii de bucate, de untdelemn şi vin. ¹² A pus în fiecare din aceste cetăţi scuturi şi suliţe şi le-a făcut foarte tari. Iuda şi Beniamin erau ai lui. ¹³ Preoţii şi leviţii care se aflau în tot Israelul şi-au părăsit locuinţele şi s-au dus la el, ¹⁴ căci leviţii şi-au părăsit^(T) ţinuturile şi moşiile şi au venit în Iuda şi la Ierusalim, pentru că Ieroboam^(U) şi fiii săi i-au împiedicat să-şi împlinească slujbele ca preoţi ai Domnului. ¹⁵ Ieroboam a pus^(V) preoţi pentru înălţimile pentru ţapii^(W) şi pentru viţeii^(X) pe care îi făcuse. ¹⁶ Aceia din toate seminţiile lui Israel care aveau pe inimă să caute pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, au urmat^(Y) pe leviţi la Ierusalim, ca să jertfească Domnului, Dumnezeului părinţilor lor. ¹⁷ Ei au dat astfel tărie^(Z) împărăţiei lui Iuda şi au întărit pe Roboam, fiul lui Solomon, timp de trei ani, căci trei ani au umblat în calea lui David şi a lui Solomon.

Nevestele şi copiii lui Roboam

¹⁸ Roboam a luat de nevastă pe Mahalat, fata lui Ierimot, fiul lui David şi al Abihailei, fata lui Eliab, fiul lui Isai. ¹⁹ Ea i-a născut fii pe: Ieuş, Şemaria şi Zaham. ²⁰ După ea, a luat pe Maaca^(AA), fata lui Absalom. Ea i-a născut pe Abia, pe Atai, pe Ziza şi pe Şelomit. ²¹ Roboam iubea pe Maaca, fata lui Absalom, mai mult decât pe toate nevestele şi ţiitoarele lui, căci a avut optsprezece neveste şi şaizeci de ţiitoare şi a născut douăzeci şi opt de fii şi şaizeci de fete. ²² Roboam a dat cel dintâi loc lui Abia, fiul Maachei, şi l-a pus^(AB) căpetenie peste fraţii lui, căci voia să-l facă împărat. ²³ El a lucrat cu minte, împrăştiind pe toţi fiii săi în toate ţinuturile lui Iuda şi lui Beniamin, în toate cetăţile întărite; le-a dat de mâncare din belşug şi le-a căutat o mulţime de neveste.

Năvălirea lui Şişac

12 Când^(AC) s-a întărit Roboam în domnie şi a căpătat putere, a părăsit^(AD) Legea Domnului, şi tot Israelul a părăsit-o împreună cu el. ² În al cincilea^(AE) an al domniei lui Roboam, Şişac, împăratul Egiptului, s-a suit împotriva Ierusalimului, pentru că păcătuiseră împotriva Domnului. ³ Avea o mie două sute de care şi şaizeci de mii de călăreţi şi, împreună cu el, a venit din Egipt un popor fără număr, dintre libieni^(AF), suchieni şi etiopieni. ⁴ A luat cetăţile întărite ale lui Iuda şi a ajuns până la Ierusalim. ⁵ Atunci, prorocul^(AG) Şemaia s-a dus la Roboam şi la căpeteniile lui Iuda, care se adunaseră în Ierusalim la apropierea lui Şişac, şi le-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: ‘Voi^(AH) M-aţi părăsit; vă părăsesc şi Eu şi vă dau în mâinile lui Şişac’.” ⁶ Căpeteniile lui Israel şi împăratul s-au smerit^(AI) şi au zis: „Domnul este^(AJ) drept!” ⁷ Şi, dacă a văzut Domnul că s-au smerit, cuvântul Domnului a^(AK) vorbit astfel lui Şemaia: „S-au smerit, nu-i voi nimici, nu voi zăbovi să le vin în ajutor şi mânia Mea nu va veni asupra Ierusalimului prin Şişac, ⁸ dar îi vor fi supuşi^(AL) şi vor şti ce înseamnă să-Mi slujească Mie^(AM) sau să slujească împărăţiilor altor ţări.” ⁹ Şişac, împăratul Egiptului, s-a suit^(AN) împotriva Ierusalimului. A luat vistieriile Casei Domnului şi vistieriile casei împăratului, a luat tot. A luat scuturile de aur, pe care le făcuse^(AO) Solomon. ¹⁰ Împăratul Roboam a făcut în locul lor nişte scuturi de aramă şi le-a dat în grija căpeteniilor^(AP) alergătorilor, care păzeau intrarea casei împăratului. ¹¹ Ori de câte ori se ducea împăratul la Casa Domnului, alergătorii veneau şi le purtau înaintea lui, apoi le aduceau iarăşi în odaia alergătorilor. ¹² Pentru că Roboam se smerise, Domnul Şi-a abătut mânia de la el şi nu l-a nimicit de tot. Şi tot mai era ceva bun în Iuda. ¹³ Împăratul Roboam s-a întărit în Ierusalim şi a domnit. Avea patruzeci şi unu^(AQ) de ani când a ajuns împărat şi a domnit şaptesprezece ani la Ierusalim, cetatea^(AR) pe care o alesese Domnul din toate seminţiile lui Israel ca să-Şi pună Numele în ea. Mamă-sa se numea Naama, Amonita. ¹⁴ El a făcut lucruri rele, pentru că nu şi-a pus inima să caute pe Domnul. ¹⁵ Faptele lui Roboam, cele dintâi şi cele de pe urmă, nu sunt scrise oare în cartea prorocului Şemaia şi a prorocului Ido^(AS), în cărţile spiţelor de neam? Totdeauna a fost război^(AT) între Roboam şi Ieroboam. ¹⁶ Roboam a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat în cetatea lui David. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Abia^(AU).