Old/New Testament
25 Iată încă(A) vreo câteva din Pildele lui Solomon, strânse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda.
2 Slava(B) lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor,
dar slava împăraţilor stă în cercetarea(C) lucrurilor.
3 Înălţimea cerurilor, adâncimea pământului
şi inima împăraţilor sunt nepătrunse.
4 Scoate(D) zgura din argint,
şi argintarul va face din el un vas ales.
5 Scoate(E) şi pe cel rău dinaintea împăratului
şi scaunul lui de domnie(F) se va întări prin neprihănire.
6 Nu te făli înaintea împăratului
şi nu lua locul celor mari;
7 căci(G) este mai bine să ţi se zică: „Suie-te mai sus!”
decât să fii pogorât înaintea voievodului
pe care ţi-l văd ochii.
8 Nu(H) te grăbi să te iei la ceartă,
ca nu cumva, la urmă, să nu ştii ce să faci,
când te va lua la ocări aproapele tău.
9 Apără-ţi(I) pricina împotriva aproapelui tău,
dar nu da pe faţă taina altuia,
10 ca nu cumva, aflând-o cineva, să te umple de ruşine
şi să-ţi iasă nume rău, care să nu se mai şteargă.
11 Un cuvânt spus la vremea potrivită
este ca nişte mere(J) de aur într-un coşuleţ de argint.
12 Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat,
aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare.
13 Ca(K) răcoreala zăpezii pe vremea secerişului,
aşa este un sol credincios pentru cel ce-l trimite:
el înviorează sufletul stăpânului său.
14 Ca norii(L) şi vântul fără ploaie,
aşa este un om care(M) se laudă pe nedrept cu dărniciile lui.
15 Prin(N) răbdare se înduplecă un voievod
şi o limbă dulce poate zdrobi oase.
16 Dacă(O) dai peste miere, nu mânca decât atât cât îţi ajunge,
ca să nu ţi se scârbească şi s-o verşi din gură.
17 Calcă rar în casa aproapelui tău,
ca să nu se sature de tine şi să te urască.
18 Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită,
aşa este un om care(P) face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său.
19 Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătă,
aşa este încrederea într-un stricat la ziua necazului.
20 Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece sau varsă oţet pe silitră,
aşa este cine cântă cântece unei inimi în nenorocire.
21 Dacă(Q) este flămând vrăjmaşul tău, dă-i pâine să mănânce,
dacă-i este sete, dă-i apă să bea.
22 Căci(R), făcând aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui,
şi(S) Domnul îţi va răsplăti.
23 Vântul(T) de miazănoapte aduce ploaia
şi limba(U) clevetitoare aduce o faţă mâhnită.
24 Mai(V) bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş,
decât să locuieşti într-o casă mare cu o nevastă gâlcevitoare.
25 Ca apa proaspătă pentru un om obosit,
aşa este o veste bună venită dintr-o ţară depărtată.
26 Ca o fântână tulbure şi ca un izvor stricat,
aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău.
27 Nu(W) este bine să mănânci multă miere:
tot aşa, nu este o cinste să(X) alergi după slava ta însuţi.
28 Omul care(Y) nu este stăpân pe sine
este ca o cetate surpată şi fără ziduri.
26 Cum nu se potrivesc zăpada vara şi(Z) ploaia în timpul secerişului,
aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.
2 Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum zboară rândunica,
aşa nu nimereşte blestemul(AA) neîntemeiat.
3 Biciul(AB) este pentru cal, frâul, pentru măgar
şi nuiaua, pentru spinarea nebunilor.
4 Nu răspunde nebunului după nebunia lui,
ca să nu semeni şi tu cu el.
5 Răspunde(AC) însă nebunului după nebunia lui,
ca să nu se creadă înţelept.
6 Cel ce trimite o solie printr-un nebun
îşi taie singur picioarele şi bea nedreptatea.
7 Cum sunt picioarele ologului,
aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni.
8 Cum ai pune o piatră în praştie,
aşa este când dai mărire unui nebun.
9 Ca un spin care vine în mâna unui om beat,
aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor.
10 Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea,
aşa este cel ce tocmeşte pe nebuni şi pe întâii veniţi.
11 Cum(AD) se întoarce câinele la ce a vărsat,
aşa se întoarce nebunul(AE) la nebunia lui.
12 Dacă vezi(AF) un om care se crede înţelept,
poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decât pentru el.
13 Leneşul(AG) zice: „Afară este un leu,
pe uliţe este un leu!”
14 Cum se învârteşte uşa pe ţâţânile ei,
aşa se învârteşte leneşul(AH) în patul lui.
15 Leneşul îşi vâră mâna în blid
şi-i vine greu s-o ducă iarăşi la gură.
16 Leneşul se crede mai înţelept
decât şapte oameni care răspund cu judecată.
17 Un trecător care se amestecă într-o ceartă care nu-l priveşte
este ca unul care apucă un câine de urechi.
18 Ca nebunul care aruncă
săgeţi aprinse şi ucigătoare,
19 aşa este omul care înşală pe aproapele său
şi apoi zice: „Am(AI) vrut doar să glumesc!”
20 Când nu mai sunt lemne, focul se stinge,
şi, când nu(AJ) mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.
21 După cum(AK) cărbunele face jăratic şi lemnul foc,
tot aşa şi omul gâlcevitor aprinde cearta.
22 Cuvintele(AL) clevetitorului sunt ca nişte prăjituri,
alunecă până în fundul măruntaielor.
23 Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pământ,
aşa sunt buzele aprinse şi o inimă rea.
24 Cel ce urăşte se preface cu buzele lui
şi înăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.
25 Când(AM) îţi vorbeşte cu glas dulce, nu-l crede,
căci şapte urâciuni sunt în inima lui.
26 Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie,
totuşi răutatea lui se va descoperi în adunare.
27 Cine(AN) sapă groapa altuia cade el în ea
şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.
28 Limba mincinoasă urăşte pe cei pe care-i doboară ea
şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea.
Răsplata dărniciei creştine
9 Este de prisos să vă mai scriu cu privire la strângerea(A) de ajutoare pentru sfinţi. 2 Cunosc, în adevăr, bunăvoinţa(B) voastră, cu care mă laud cu(C) privire la voi către macedoneni şi le spun că Ahaia(D) este gata de acum un an. Şi râvna voastră a îmbărbătat pe foarte mulţi din ei. 3 Am(E) trimis totuşi pe fraţi, pentru ca lauda noastră cu voi să nu fie nimicită cu prilejul acesta, ci să fiţi gata, cum am spus. 4 Dacă vor veni vreunii din Macedonia cu mine şi nu vă vor găsi gata, n-aş vrea ca noi (ca să nu zicem voi) să fim daţi de ruşine în încrederea aceasta. 5 De aceea, am socotit de trebuinţă să rog pe fraţi să vină mai înainte la voi şi să pregătească strângerea darurilor făgăduite de voi, ca ele să fie gata, făcute cu dărnicie, nu cu zgârcenie. 6 Să(F) ştiţi: cine seamănă puţin, puţin va secera, iar cine seamănă mult, mult va secera. 7 Fiecare să dea după cum a hotărât în inima lui: nu(G) cu părere de rău sau de silă, căci „pe cine dă cu bucurie, îl iubeşte Dumnezeu(H)”. 8 Şi Dumnezeu poate(I) să vă umple cu orice har, pentru ca, având totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiţi în orice faptă bună, 9 după cum este scris: „A împrăştiat(J), a dat săracilor, neprihănirea lui rămâne în veac”. 10 „Cel ce dă(K) sămânţă semănătorului şi pâine pentru hrană” vă va da şi vă va înmulţi şi vouă sămânţa de semănat şi va face să crească roadele neprihănirii(L) voastre. 11 În chipul acesta veţi fi îmbogăţiţi în toate privinţele, pentru orice dărnicie, care(M), prin noi, va face să se aducă mulţumiri lui Dumnezeu. 12 Căci ajutorul dat de darurile acestea nu numai că acoperă(N) nevoile sfinţilor, dar este şi o pricină de multe mulţumiri către Dumnezeu. 13 Aşa că dovada dată de voi prin ajutorul acesta îi face să slăvească(O) pe Dumnezeu pentru ascultarea pe care mărturisiţi că o aveţi faţă de Evanghelia lui Hristos şi pentru dărnicia ajutorului vostru(P) faţă de ei şi faţă de toţi 14 şi-i face să se roage pentru voi şi să vă iubească din inimă, pentru harul(Q) nespus de mare al lui Dumnezeu faţă de voi. 15 Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru(R) darul Lui nespus de mare!
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.