Old/New Testament

11 Apoi, o Odraslă va^(A) ieşi din tulpina lui Isai^(B) şi un^(C) Vlăstar va da din rădăcinile lui. ² Duhul^(D) Domnului Se va odihni peste El, duh de înţelepciune şi de pricepere, duh de sfat şi de tărie, duh de cunoştinţă şi de frică de Domnul. ³ Plăcerea Lui va fi frica de Domnul; nu va judeca după înfăţişare, nici nu va hotărî după cele auzite, ⁴ ci^(E) va judeca pe cei săraci cu dreptate şi va hotărî cu nepărtinire asupra nenorociţilor ţării; va lovi^(F) pământul cu toiagul cuvântului Lui şi cu suflarea buzelor Lui va omorî pe cel rău. ⁵ Neprihănirea^(G) va fi brâul coapselor Sale şi credincioşia, brâul mijlocului Său. ⁶ Atunci, lupul va^(H) locui împreună cu mielul şi pardosul se va culca împreună cu iedul; viţelul, puiul de leu şi vitele îngrăşate vor fi împreună şi le va mâna un copilaş; ⁷ vaca şi ursoaica vor paşte la un loc şi puii lor se vor culca împreună. Leul va mânca paie ca boul, ⁸ pruncul de ţâţă se va juca la gura bortei năpârcii şi copilul înţărcat va băga mâna în vizuina basilicului. ⁹ Nu^(I) se va face niciun rău şi nicio pagubă pe tot muntele Meu cel sfânt, căci pământul va fi plin^(J) de cunoştinţa Domnului, ca fundul mării de apele care-l acopăr. ¹⁰ În^(K) ziua aceea, Vlăstarul^(L) lui Isai va fi ca un steag pentru popoare^(M); neamurile se vor întoarce la El şi slava va fi locuinţa^(N) Lui. ¹¹ În acelaşi^(O) timp, Domnul Îşi va întinde mâna a doua oară, ca să răscumpere rămăşiţa poporului Său risipit în^(P) Asiria şi în Egipt, în Patros şi în Etiopia, la Elam, la Şinear şi la Hamat, şi în ostroavele mării. ¹² El va înălţa un steag pentru neamuri, va strânge pe surghiuniţii lui Israel şi va aduna pe cei^(Q) risipiţi ai lui Iuda, de la cele patru capete ale pământului. ¹³ Pizma^(R) lui Efraim va înceta şi vrăjmaşii lui Iuda vor fi nimiciţi; Efraim nu va mai fi gelos pe Iuda, şi Iuda nu va mai fi vrăjmaş lui Efraim, ¹⁴ ci vor zbura pe umărul filistenilor la apus şi vor jefui împreună pe fiii Răsăritului. Edom^(S) şi Moab vor fi prada mâinilor lor, şi fiii lui Amon le vor^(T) fi supuşi. ¹⁵ Domnul va seca^(U) limba mării Egiptului, Îşi va ridica mâna asupra Râului în mânia Lui, îl va împărţi în şapte pârâuri, aşa că îl vor^(V) putea trece încălţaţi. ¹⁶ Şi va^(W) fi un drum pentru rămăşiţa poporului Său, care va mai rămâne în Asiria, cum^(X) a fost pentru Israel, în ziua când a ieşit din ţara Egiptului.

12 În^(Y) ziua aceea vei zice: „Te laud, Doamne, căci ai fost supărat pe mine, dar mânia Ta s-a potolit şi m-ai mângâiat! ² Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea, voi fi plin de încredere şi nu mă voi teme de nimic, căci Domnul^(Z) Dumnezeu este tăria^(AA) mea şi pricina laudelor mele şi El m-a mântuit.” ³ Veţi scoate apă^(AB) cu bucurie din izvoarele mântuirii ⁴ şi veţi zice în ziua aceea: „Lăudaţi^(AC) pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi^(AD) lucrările Lui printre popoare, pomeniţi^(AE) mărimea Numelui Lui! ⁵ Cântaţi^(AF) Domnului, căci a făcut lucruri strălucite: să fie cunoscute în tot pământul!” ⁶ Strigă^(AG) de bucurie şi veselie, locuitoare a Sionului, căci mare este în mijlocul tău Sfântul^(AH) lui Israel.

13 Prorocie^(AI) împotriva Babilonului, descoperită lui Isaia, fiul lui Amoţ. ² Ridicaţi^(AJ) un steag pe^(AK) un munte gol, înălţaţi glasul spre ei, faceţi semne^(AL) cu mâna, ca să vină la porţile asupritorilor! ³ „Am dat poruncă sfintei Mele oştiri – zice Domnul –, am chemat pe vitejii^(AM) Mei la judecata mâniei Mele, pe cei^(AN) ce se bucură de mărimea Mea.” ⁴ Un vuiet se aude pe munţi, ca vuietul de popor mult; se aude o zarvă de împărăţii, de neamuri adunate. Domnul oştirilor Îşi cercetează oastea care va da lupta. ⁵ Ei vin dintr-o ţară depărtată, de la marginea cerurilor: Domnul şi uneltele mâniei Lui vor nimici tot pământul. ⁶ Gemeţi, căci ziua^(AO) Domnului este aproape: ea^(AP) vine ca o pustiire a Celui Atotputernic! ⁷ De aceea, toate mâinile slăbesc şi orice inimă omenească se topeşte. ⁸ Ei sunt năpădiţi de spaimă; îi apucă^(AQ) chinurile şi durerile; se zvârcolesc ca o femeie în durerile naşterii; se uită unii la alţii încremeniţi; feţele lor sunt roşii ca focul. ⁹ Iată, vine Ziua^(AR) Domnului, zi fără milă, zi de mânie şi urgie aprinsă, care va preface tot pământul în pustiu şi va nimici pe toţi păcătoşii^(AS) de pe el. ¹⁰ Căci stelele cerurilor şi Orionul nu vor mai străluci; soarele se va întuneca^(AT) la răsăritul lui şi luna nu va mai lumina. ¹¹ „Voi pedepsi – zice Domnul – lumea pentru răutatea ei şi pe cei răi pentru nelegiuirile lor; voi^(AU) face să înceteze mândria celor trufaşi şi voi doborî semeţia celor asupritori. ¹² Voi face pe oameni mai rari decât aurul curat şi mai scumpi decât aurul din Ofir. ¹³ Pentru^(AV) aceasta voi clătina cerurile şi pământul se va zgudui din temelia lui, de mânia Domnului oştirilor, în ziua^(AW) mâniei Lui aprinse. ¹⁴ Atunci, ca o căprioară speriată, ca o turmă fără păstor, fiecare se^(AX) va întoarce la poporul său, fiecare va fugi în ţara lui. ¹⁵ Toţi cei ce vor fi prinşi vor fi străpunşi şi toţi cei ce vor fi apucaţi vor cădea ucişi de sabie. ¹⁶ Copiii lor vor fi zdrobiţi^(AY) sub ochii lor, casele le vor fi jefuite şi nevestele lor vor fi necinstite. ¹⁷ Iată^(AZ), aţâţ împotriva lor pe mezi, care nu se uită la argint şi nu poftesc aurul. ¹⁸ Cu arcurile lor vor doborî pe tineri şi vor fi fără milă pentru rodul pântecelor: ochiul lor nu va cruţa pe copii. ¹⁹ Şi astfel^(BA), Babilonul, podoaba împăraţilor, falnica mândrie a caldeenilor, va fi ca Sodoma^(BB) şi Gomora, pe care le-a nimicit Dumnezeu. ²⁰ El nu va mai fi locuit^(BC), nu va mai fi niciodată popor în el. Arabul nu-şi va mai întinde cortul acolo şi păstorii nu-şi vor mai ţărcui turmele acolo, ²¹ ci^(BD) fiarele pustiei îşi vor face culcuşul acolo, bufniţele îi vor umple casele, struţii vor locui acolo şi stafiile se vor juca acolo. ²² Şacalii vor urla în casele lui împărăteşti pustii şi câinii sălbatici, în casele lui de petrecere. Vremea lui este aproape^(BE) să vină şi zilele nu i se vor lungi.”

4 Vă sfătuiesc dar eu^(A), cel întemniţat pentru Domnul, să vă purtaţi^(B) într-un chip vrednic de chemarea pe care aţi primit-o, ² cu^(C) toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă răbdare; îngăduiţi-vă unii pe alţii în dragoste ³ şi căutaţi să păstraţi unirea Duhului prin legătura păcii^(D). ⁴ Este un^(E) singur trup, un^(F) singur Duh, după cum şi voi aţi fost chemaţi la o singură nădejde^(G) a chemării voastre. ⁵ Este un^(H) singur Domn, o^(I) singură credinţă, un singur botez^(J). ⁶ Este un^(K) singur Dumnezeu şi Tată al tuturor^(L), care este mai presus de toţi, care lucrează prin toţi şi care este în toţi. ⁷ Dar fiecăruia^(M) din noi harul i-a fost dat după măsura darului lui Hristos. ⁸ De aceea este zis: „S-a suit^(N) sus, a luat robia roabă şi a dat daruri oamenilor”. ⁹ Şi^(O) acest: „S-a suit”, ce înseamnă decât că înainte Se pogorâse în părţile mai de jos ale pământului? ¹⁰ Cel ce S-a pogorât este acelaşi cu Cel ce S-a^(P) suit mai presus de toate cerurile, ca^(Q) să umple toate lucrurile. ¹¹ Şi El^(R) a dat pe unii apostoli, pe alţii proroci, pe alţii evanghelişti^(S), pe alţii păstori^(T) şi învăţători^{(U) 12} pentru^(V) desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru^(W) zidirea trupului^(X) lui Hristos, ¹³ până vom ajunge toţi la unirea credinţei şi^(Y) a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare^(Z), la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos; ¹⁴ ca să nu mai fim copii^(AA), plutind^(AB) încoace şi încolo, purtaţi de orice vânt^(AC) de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia lor în^(AD) mijloacele de amăgire, ¹⁵ ci, credincioşi^(AE) adevărului, în dragoste, să^(AF) creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel^(AG) ce este Capul, Hristos. ¹⁶ Din^(AH) El, tot trupul, bine închegat şi strâns legat prin ceea ce dă fiecare încheietură, îşi primeşte creşterea potrivit cu lucrarea fiecărei părţi în măsura ei şi se zideşte în dragoste. ¹⁷ Iată dar ce vă spun şi mărturisesc eu în Domnul: să^(AI) nu mai trăiţi cum trăiesc păgânii, în^(AJ) deşertăciunea gândurilor lor, ¹⁸ având mintea întunecată^(AK), fiind străini^(AL) de viaţa lui Dumnezeu, din pricina neştiinţei în care se află în urma împietririi^(AM) inimii lor. ¹⁹ Ei^(AN) şi-au pierdut orice pic de simţire, s-au^(AO) dedat la desfrânare şi săvârşesc cu lăcomie orice fel de necurăţie. ²⁰ Dar voi n-aţi învăţat aşa pe Hristos; ²¹ dacă^(AP), cel puţin, L-aţi ascultat şi dacă, potrivit adevărului care este în Isus, aţi fost învăţaţi ²² cu privire la felul vostru de viaţă din trecut, să^(AQ) vă dezbrăcaţi de omul^(AR) cel vechi care se strică după^(AS) poftele înşelătoare ²³ şi să vă înnoiţi^(AT) în duhul minţii voastre ²⁴ şi să^(AU) vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut^(AV) după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care le dă adevărul. ²⁵ De aceea, lăsaţi-vă de minciună: „Fiecare dintre voi să spună^(AW) aproapelui său adevărul”, pentru că suntem^(AX) mădulare unii altora. ²⁶ „Mâniaţi-vă^(AY) şi nu păcătuiţi.” Să n-apună soarele peste mânia voastră ²⁷ şi să nu^(AZ) daţi prilej diavolului. ²⁸ Cine fura să nu mai fure, ci mai degrabă să lucreze^(BA) cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui^(BB) lipsit. ²⁹ Niciun^(BC) cuvânt stricat să nu vă iasă din gură, ci unul^(BD) bun, pentru^(BE) zidire, după cum e nevoie ca să dea har celor ce-l aud. ³⁰ Să^(BF) nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu prin^(BG) care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării^(BH). ³¹ Orice^(BI) amărăciune, orice iuţime, orice mânie, orice strigare, orice clevetire^(BJ) şi orice fel^(BK) de răutate să piară din mijlocul vostru. ³² Dimpotrivă, fiţi^(BL) buni unii cu alţii, miloşi şi iertaţi-vă^(BM) unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.