Old/New Testament
Ţinutul seminţiei lui Efraim
16 Partea căzută la sorţi fiilor lui Iosif se întindea de la Iordan, lângă Ierihon, spre apele Ierihonului, la răsărit. Hotarul urma pustia care se ridică de la Ierihon la Betel prin munte. 2 Mergea mai departe de la Betel la Luz(A) şi trecea spre hotarul archiţilor prin Atarot. 3 Apoi se pogora la apus spre hotarul iafletiţilor până la hotarul Bet-Horonului(B) de jos şi până la Ghezer(C), ieşind la mare. 4 Acolo şi-au primit moştenirea fiii(D) lui Iosif: Manase şi Efraim. 5 Iată hotarele fiilor lui Efraim, după familiile lor. Hotarul moştenirii lor era la răsărit Atarot-Adar(E) până la Bet-Horonul(F) de sus. 6 Ieşea spre mare la Micmetat(G), în partea de miazănoapte, se întorcea la răsărit până la Taanat-Silo şi trecea în spre răsărit prin Ianoah. 7 Din Ianoah pogora la Atarot(H) şi la Naarata, atingea Ierihonul şi mergea până la Iordan. 8 Din Tapuah mergea spre apus, până la pârâul Cana(I), şi ieşea la mare. Aceasta a fost moştenirea seminţiei fiilor lui Efraim, după familiile lor. 9 Fiii lui Efraim aveau şi cetăţi(J) deosebite în mijlocul moştenirii fiilor lui Manase, toate cu satele lor. 10 Ei n-au izgonit(K) pe canaaniţii care locuiau în Ghezer, şi canaaniţii au locuit în mijlocul lui Efraim până în ziua de azi, dar au fost puşi să plătească un bir.
Ţinutul căzut jumătăţii lui Manase
17 O parte a căzut prin sorţi seminţiei lui Manase, căci el era(L) întâiul născut al lui Iosif. Machir(M), întâiul născut al lui Manase şi tatăl lui Galaad, avusese Galaadul(N) şi Basanul, pentru că era un bărbat de război. 2 Au dat prin sorţi o parte celorlalţi(O) fii ai lui Manase, după familiile lor, fiilor lui Abiezer(P), fiilor lui Helec, fiilor lui Asriel(Q), fiilor lui Sihem, fiilor lui Hefer(R), fiilor lui Şemida: aceştia sunt copiii de parte bărbătească ai lui Manase, fiul lui Iosif, după familiile lor. 3 Ţelofhad(S), fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, n-a avut fii, dar a avut fiice, ale căror nume sunt acestea: Mahla, Noa, Hogla, Milca şi Tirţa. 4 Ele s-au înfăţişat înaintea preotului Eleazar(T), înaintea lui Iosua, fiul lui Nun, şi înaintea mai-marilor şi au zis: „Domnul(U) a poruncit lui Moise să ne dea o moştenire între fraţii noştri.” Şi li s-a dat, după porunca Domnului, o moştenire între fraţii tatălui lor. 5 Au căzut zece părţi lui Manase, afară de ţara Galaadului şi a Basanului, care este de cealaltă parte a Iordanului. 6 Căci fetele lui Manase au avut o moştenire între fiii lui şi ţara Galaadului a fost pentru ceilalţi fii ai lui Manase. 7 Hotarul lui Manase se întindea de la Aşer până la Micmetat(V), care este la răsărit de Sihem, şi ducea la dreapta până la locuitorii din En-Tapuah. 8 Ţara Tapuahului era a fiilor lui Manase, dar Tapuahul(W) de pe hotarul lui Manase era al fiilor lui Efraim. 9 Hotarul se pogora până(X) la pârâul Cana, la miazăzi de pârâu. Cetăţile(Y) acestea ale lui Efraim erau în mijlocul cetăţilor lui Manase. Hotarul lui Manase era pe partea de miazănoapte a pârâului şi ieşea la mare. 10 Ţinutul de la miazăzi era al lui Efraim, cel de la miazănoapte al lui Manase şi marea le slujea ca hotar; la miazănoapte se întâlneau cu Aşer şi la răsărit cu Isahar. 11 Manase(Z) stăpânea în Isahar şi în Aşer: Bet-Şean(AA) cu satele lui, Ibleam cu satele lui, locuitorii Dorului cu satele lui, locuitorii din En-Dor cu satele lui, locuitorii din Taanac cu satele lui şi locuitorii din Meghido cu satele lui, cele trei înălţimi. 12 Fiii(AB) lui Manase n-au putut să izgonească pe locuitorii din aceste cetăţi, şi canaaniţii au izbutit astfel să rămână în ţara aceasta. 13 Când copiii lui Israel au fost destul de tari, au supus pe canaaniţi la un(AC) bir, dar nu i-au izgonit. 14 Fiii(AD) lui Iosif au vorbit lui Iosua şi i-au zis: „Pentru ce ne-ai dat de moştenire numai(AE) un sorţ şi numai o parte, când noi suntem un(AF) popor mare la număr şi Domnul ne-a binecuvântat până acum?” 15 Iosua le-a zis: „Dacă sunteţi un popor mare la număr, suiţi-vă în pădure şi tăiaţi-o, ca să vă faceţi loc în ţara fereziţilor şi a refaimiţilor, fiindcă muntele lui Efraim este prea strâmt pentru voi.” 16 Fiii lui Iosif au zis: „Muntele nu ne va ajunge, şi toţi canaaniţii care locuiesc în vale, cei ce sunt la Bet-Şean şi în satele lui şi cei ce sunt în valea lui Izreel(AG) au care(AH) de fier.” 17 Iosua a zis casei lui Iosif, lui Efraim şi lui Manase: „Voi sunteţi un popor mare la număr şi puterea voastră este mare, nu veţi avea un singur sorţ. 18 Ci veţi avea muntele, căci veţi tăia pădurea şi ieşirile ei vor fi ale voastre, şi veţi izgoni pe canaaniţi, cu toate(AI) carele lor de fier şi cu toată tăria lor.”
Măsurarea şi împărţirea pământului rămas
18 Toată adunarea copiilor lui Israel s-a strâns la Silo(AJ) şi au aşezat(AK) acolo cortul întâlnirii. Ţara era supusă înaintea lor. 2 Mai rămâneau şapte seminţii ale copiilor lui Israel, care nu-şi primiseră încă partea de moştenire. 3 Iosua a zis copiilor lui Israel: „Până când(AL) vă veţi lenevi să mergeţi să luaţi în stăpânire ţara pe care v-a dat-o Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri? 4 Alegeţi trei bărbaţi de fiecare seminţie, şi-i voi porni. Să se scoale, să străbată ţara, să facă un plan în vederea împărţelii şi să se întoarcă la mine. 5 S-o împartă în şapte; Iuda să rămână(AM) în hotarele lui la miazăzi şi casa lui(AN) Iosif să rămână în hotarele ei la miazănoapte. 6 Voi dar să faceţi un plan al ţării împărţite în şapte şi să mi-l aduceţi aici. Voi arunca sorţul(AO) pentru voi înaintea Domnului, Dumnezeului nostru. 7 Dar leviţii(AP) să nu aibă parte în mijlocul vostru, căci moştenirea lor este preoţia Domnului, şi Gad(AQ), Ruben şi jumătate din seminţia lui Manase şi-au primit moştenirea pe care le-a dat-o Moise, robul Domnului, de cealaltă parte a Iordanului, la răsărit.” 8 Când s-au sculat bărbaţii şi au pornit să facă planul ţării, Iosua le-a dat porunca aceasta: „Duceţi-vă, străbateţi ţara, faceţi-mi un plan şi întoarceţi-vă la mine, apoi eu voi arunca pentru voi sorţul înaintea Domnului, la Silo.” 9 Bărbaţii aceştia au plecat, au străbătut ţara şi au făcut planul după cetăţi, într-o carte, împărţind-o în şapte, şi s-au întors la Iosua, în tabără la Silo. 10 Iosua a aruncat înaintea Domnului sorţi pentru ei la Silo şi a împărţit ţara între copiii lui Israel, dând fiecăruia partea lui.
Partea lui Beniamin
11 Sorţul a căzut pe seminţia fiilor lui Beniamin, după familiile lor, şi partea care le-a căzut prin sorţi îşi avea hotarele între fiii lui Iuda şi fiii lui Iosif. 12 Înspre miazănoapte, hotarul(AR) lor pornea de la Iordan. Suia pe la miazănoapte de Ierihon, se ridica în munte spre apus şi ieşea în pustia Bet-Aven. 13 De acolo trecea prin Luz, la miazăzi de Luz, adică Betel(AS), şi se pogora la Atarot-Adar, peste muntele care este la miazăzi de Bet-Horonul(AT) de jos. 14 Înspre apus, hotarul mergea şi se întorcea pe la miazăzi de muntele care este în faţa Bet-Horonului; mergea spre miazăzi şi ieşea la Chiriat-Baal(AU), care este Chiriat-Iearim, cetatea fiilor lui Iuda. Aceasta era partea de apus. 15 Partea de miazăzi începea de la capătul Chiriat-Iearimului. Hotarul mergea spre apus, până la izvorul(AV) apelor Neftoahului. 16 Se pogora pe la capătul muntelui care este în faţa văii(AW) Ben-Hinom, în valea refaimiţilor, la miazănoapte. Se pogora prin valea Hinom, pe partea de miazăzi a iebusiţilor, până la En-Roguel(AX). 17 Se îndrepta spre miazănoapte la En-Şemeş, apoi la Ghelilot, care este în faţa suişului Adumim, şi se pogora pe la piatra lui Bohan(AY), fiul lui Ruben. 18 Trecea pe partea de miazănoapte în faţa(AZ) Arabei, se pogora pe la Araba, 19 mergea înainte pe partea de miazănoapte de Bet-Hogla şi ieşea la sânul de miazănoapte al Mării Sărate, spre îmbucătura Iordanului la miazăzi. Acesta era hotarul de miazăzi. 20 Înspre răsărit, hotarul îl făcea Iordanul. Aceasta a fost moştenirea fiilor lui Beniamin, după familiile lor, cu hotarele ei de jur împrejur. 21 Cetăţile seminţiei fiilor lui Beniamin, după familiile lor, erau: Ierihonul, Bet-Hogla, Emec-Cheţiţ, 22 Bet-Araba, Ţemaraim, Betel, 23 Avim, Para, Ofra, 24 Chefar-Amonai, Ofni şi Gheba; douăsprezece cetăţi şi satele lor. 25 Gabaon, Rama, Beerot, 26 Miţpe, Chefira, Moţa, 27 Rechem, Iirpeel, Tareala, 28 Ţela, Elef, Iebus(BA), adică Ierusalimul, Ghibeat şi Chiriat; paisprezece cetăţi şi satele lor. Aceasta a fost moştenirea fiilor lui Beniamin, după familiile lor.
Naşterea lui Isus Hristos
2 În vremea aceea, a ieşit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea. 2 Înscrierea aceasta(A) s-a făcut întâia dată pe când era dregător în Siria Quirinius. 3 Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui. 4 Iosif s-a suit şi el din Galileea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în Iudeea, în cetatea(B) lui David, numită Betleem, pentru că(C) era din casa şi din seminţia lui David, 5 să se înscrie împreună cu Maria, logodnica(D) lui, care era însărcinată. 6 Pe când erau ei acolo, s-a împlinit vremea când trebuia să nască Maria. 7 Şi a(E) născut pe Fiul ei cel întâi născut, L-a înfăşat în scutece şi L-a culcat într-o iesle, pentru că în casa de poposire nu era loc pentru ei.
Păstorii din Betleem
8 În ţinutul acela, erau nişte păstori care stăteau afară, în câmp, şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor. 9 Şi iată că un înger al Domnului s-a înfăţişat înaintea lor, şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei(F) s-au înfricoşat foarte tare. 10 Dar îngerul le-a zis: „Nu vă temeţi, căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru(G) tot norodul: 11 astăzi(H), în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor(I), care(J) este Hristos, Domnul. 12 Iată semnul după care-L veţi cunoaşte: veţi găsi un Prunc înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle.” 13 Şi(K) deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi zicând: 14 „Slavă(L) lui Dumnezeu în locurile preaînalte şi pace(M) pe pământ între oamenii plăcuţi(N) Lui”. 15 După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alţii: „Haidem să mergem până la Betleem şi să vedem ce ni s-a spus şi ce ne-a făcut cunoscut Domnul”. 16 S-au dus în grabă şi au găsit pe Maria, pe Iosif şi Pruncul culcat în iesle. 17 După ce L-au văzut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc. 18 Toţi cei ce i-au auzit s-au mirat de cele ce le spuneau păstorii. 19 Maria(O) păstra toate cuvintele acelea şi se gândea la ele în inima ei. 20 Şi păstorii s-au întors, slăvind şi lăudând pe Dumnezeu pentru toate cele ce auziseră şi văzuseră şi care erau întocmai cum li se spusese.
Isus adus în Templu
21 Când(P) a venit ziua a opta, în care trebuia tăiat împrejur Pruncul, I-au pus numele ISUS(Q), nume care fusese spus de înger înainte ca să fi fost El zămislit în pântece. 22 Şi, când s-au împlinit zilele(R) pentru curăţirea lor, după Legea lui Moise, Iosif şi Maria au adus Pruncul la Ierusalim, ca să-L înfăţişeze înaintea Domnului, 23 după cum este scris în Legea Domnului: „Orice(S) întâi născut de parte bărbătească va fi închinat Domnului”, 24 şi ca să aducă jertfă: o pereche de turturele sau doi pui de porumbei, după cum(T) este poruncit în Legea Domnului.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.