Chronological

Recabiţii

35 Cuvântul rostit către Ieremia din partea Domnului pe vremea lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, sună astfel: ² „Du-te la casa Recabiţilor^(A), vorbeşte cu ei şi adu-i în Casa Domnului, în una din chilii^(B), şi dă-le să bea vin!” ³ Am luat pe Iaazania, fiul lui Ieremia, fiul lui Habazinia, pe fraţii săi, pe toţi fiii săi şi toată casa Recabiţilor ⁴ şi i-am dus la Casa Domnului, în chilia fiilor lui Hanan, fiul lui Igdalia, omul lui Dumnezeu, lângă chilia căpeteniilor, deasupra chiliei lui Maaseia, fiul lui Şalum, uşierul^(C). ⁵ Am pus înaintea fiilor casei Recabiţilor nişte vase pline cu vin şi pahare şi le-am zis: „Beţi vin!” ⁶ Dar ei au răspuns: „Noi nu bem vin! Căci Ionadab^(D), fiul lui Recab, tatăl nostru, ne-a dat următoarea poruncă: ‘Să nu beţi niciodată vin, nici voi, nici fiii voştri, ⁷ şi nici să nu zidiţi case, să nu semănaţi nicio sămânţă, să nu sădiţi vii, nici să nu stăpâniţi vii, ci toată viaţa voastră să locuiţi în corturi, ca să^(E) trăiţi multă vreme în ţara în care sunteţi străini.’ ⁸ Astfel, noi ascultăm tot ce ne-a poruncit Ionadab, fiul lui Recab, tatăl nostru; nu bem vin toată viaţa noastră, nici noi, nici nevestele noastre, nici fiii, nici fiicele noastre; ⁹ nu zidim nici case ca locuinţe pentru noi şi nu stăpânim nici vii, nici ogoare, nici pământuri însămânţate, ¹⁰ ci locuim în corturi şi urmăm şi împlinim tot ce ne-a poruncit tatăl nostru Ionadab. ¹¹ Când s-a suit însă Nebucadneţar, împăratul Babilonului, împotriva ţării acesteia, am zis: ‘Haidem să fugim la Ierusalim de oastea haldeenilor şi de oastea Siriei’. Aşa se face că acum locuim la Ierusalim.” ¹² Atunci, Cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia astfel: ¹³ „Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Du-te şi spune oamenilor lui Iuda şi locuitorilor Ierusalimului: «Nu voiţi^(F) să luaţi învăţătură ca să ascultaţi de cuvintele Mele?» zice Domnul. ¹⁴ Cuvintele lui Ionadab, fiul lui Recab, care a poruncit fiilor săi să nu bea vin, sunt păzite, căci ei nu beau vin până în ziua de azi şi ascultă astfel de porunca tatălui lor. Iar^(G) Eu v-am vorbit şi de vreme^(H), şi târziu, şi nu M-aţi ascultat! ¹⁵ V-am^(I) trimis pe toţi slujitorii Mei prorocii, i-am trimis întruna la voi, să vă spună: «Întoarceţi-vă^(J), fiecare, de la calea voastră cea rea, îndreptaţi-vă faptele, nu mergeţi după alţi dumnezei, ca să le slujiţi, şi veţi rămâne în ţara pe care v-am dat-o vouă şi părinţilor voştri!» Dar voi n-aţi luat aminte şi nu M-aţi ascultat. ¹⁶ Da, fiii lui Ionadab, fiul lui Recab, păzesc porunca pe care le-a dat-o tatăl lor, însă poporul acesta nu M-ascultă!’ ¹⁷ De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Iată, voi aduce peste Iuda şi peste toţi locuitorii Ierusalimului toate nenorocirile pe care le-am vestit cu privire la ei, pentru că^(K) le-am vorbit, şi nu M-au ascultat, pentru că i-am chemat, şi n-au răspuns!’ ” ¹⁸ Şi Ieremia a zis casei Recabiţilor: „Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Pentru că aţi ascultat de poruncile tatălui vostru Ionadab, pentru că aţi păzit toate orânduirile lui şi aţi făcut tot ce v-a poruncit el; ¹⁹ pentru aceasta, aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Ionadab, fiul lui Recab, nu va fi lipsit niciodată de urmaşi care să stea^(L) înaintea Mea!»’ ”

Cartea lui Ieremia, arsă

36 În al patrulea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, următorul cuvânt a fost rostit către Ieremia din partea Domnului: ² „Ia^(M) un sul de carte şi scrie^(N) în ea toate cuvintele pe care ţi le-am spus cu privire la Israel, cu privire la Iuda şi cu privire la toate^(O) neamurile din ziua când ţi-am vorbit, pe vremea lui Iosia^(P), până în ziua de azi! ³ Poate^(Q) că, dacă va auzi casa lui Iuda tot răul pe care am de gând să i-l fac, se vor întoarce^(R) fiecare de la calea lor cea rea, şi le voi ierta astfel nelegiuirea şi păcatul.” ⁴ Ieremia a chemat^(S) pe Baruc, fiul lui Neriia, şi Baruc^(T) a scris într-o carte, după cum spunea Ieremia, toate cuvintele pe care le spusese lui Ieremia Domnul. ⁵ Apoi Ieremia a dat următoarea poruncă lui Baruc: „Eu sunt închis şi nu pot să merg la Casa Domnului. ⁶ De aceea, du-te tu însuţi şi citeşte din carte ce ai scris în ea după spusele mele, şi anume cuvintele Domnului citeşte-le în auzul poporului, în Casa Domnului; în ziua^(U) postului să le citeşti şi în auzul tuturor acelora din Iuda care vor veni din cetăţile lor. ⁷ Poate^(V) că se vor smeri cu rugăciuni înaintea Domnului şi se va întoarce fiecare de la calea sa cea rea. Căci mare este mânia şi urgia cu care a ameninţat Domnul pe poporul acesta!” ⁸ Baruc, fiul lui Neriia, a făcut tot ce-i poruncise prorocul Ieremia şi a citit din carte cuvintele Domnului, în Casa Domnului. ⁹ În al cincilea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, în luna a noua, au chemat la un post înaintea Domnului pe tot poporul Ierusalimului şi pe tot poporul venit din cetăţile lui Iuda la Ierusalim. ¹⁰ Atunci, Baruc a citit din carte cuvintele lui Ieremia în auzul întregului popor, în Casa Domnului, în chilia lui Ghemaria, fiul lui Şafan, logofătul, în curtea de sus, la intrarea^(W) porţii celei noi a Casei Domnului. ¹¹ Însă Mica, fiul lui Ghemaria, fiul lui Şafan, auzind toate cuvintele Domnului cuprinse în carte, ¹² s-a pogorât la casa împăratului, în odaia de scris a logofătului, unde stăteau toate căpeteniile: logofătul Elişama, Delaia, fiul lui Şemaia, Elnatan, fiul lui Acbor, Ghemaria, fiul lui Şafan, Zedechia, fiul lui Hanania, şi toate celelalte căpetenii. ¹³ Şi Mica le-a spus toate cuvintele pe care le auzise când citea Baruc din carte în auzul poporului. ¹⁴ Atunci, toate căpeteniile au trimis la Baruc pe Iehudi, fiul lui Netania, fiul lui Şelemia, fiul lui Cuşi, să-i spună: „Ia în mână cartea din care ai citit în auzul poporului şi vino!” Baruc, fiul lui Neriia, a luat cartea în mână şi s-a dus la ei. ¹⁵ Ei i-au zis: „Şezi şi citeşte-o în auzul nostru.” Astfel, Baruc a citit-o în auzul lor. ¹⁶ Când au auzit ei toate cuvintele, s-au uitat cu groază unii la alţii şi au zis lui Baruc: „Vom spune împăratului toate cuvintele acestea.” ¹⁷ Şi au mai pus lui Baruc următoarea întrebare: „Spune-ne cum ai scris toate cuvintele acestea după spusele lui?” ¹⁸ Baruc le-a răspuns: „El îmi spunea cu gura lui toate cuvintele acestea, şi eu le-am scris în cartea aceasta cu cerneală.” ¹⁹ Căpeteniile au zis lui Baruc: „Du-te de te ascunde, tu şi Ieremia, ca să nu ştie nimeni unde sunteţi.” ²⁰ Ei s-au dus apoi la împăratul în curte, lăsând cartea în odaia de scris a logofătului Elişama şi au spus toate cuvintele din ea în auzul împăratului. ²¹ Împăratul a trimis pe Iehudi să ia cartea. Iehudi a luat-o din odaia logofătului Elişama şi a citit-o în auzul împăratului şi în auzul tuturor căpeteniilor care stăteau împrejurul împăratului. ²² Împăratul şedea în casa^(X) de iarnă, căci era în luna a noua, şi înaintea lui era un foc de cărbuni aprinşi. ²³ După ce Iehudi a citit trei sau patru foi, împăratul a tăiat cartea cu briceagul logofătului şi a aruncat-o în jăraticul de cărbuni, unde a fost arsă de tot. ²⁴ Împăratul şi toţi slujitorii lui care au auzit toate cuvintele acelea nu s-au înspăimântat şi nu şi-au sfâşiat^(Y) hainele. ²⁵ Elnatan, Delaia şi Ghemaria stăruiseră de împărat să nu ardă cartea, dar el nu i-a ascultat. ²⁶ Ci împăratul a poruncit lui Ierahmeel, fiul împăratului, lui Seraia, fiul lui Azriel, şi lui Şelemia, fiul lui Abdel, să pună mâna pe logofătul Baruc şi pe prorocul Ieremia. Dar Domnul i-a ascuns. ²⁷ După ce a ars împăratul cartea care cuprindea cuvintele pe care le scrisese Baruc după spusele lui Ieremia, Cuvântul Domnului a vorbit astfel lui Ieremia: ²⁸ „Ia din nou o altă carte şi scrie în ea toate cuvintele care erau în cea dintâi carte pe care a ars-o Ioiachim, împăratul lui Iuda. ²⁹ Şi despre Ioiachim, împăratul lui Iuda, spune: ‘Aşa vorbeşte Domnul: Tu ai ars cartea aceasta, zicând: Pentru ce ai scris în ea cuvintele acestea: «Împăratul Babilonului va veni, va nimici ţara aceasta şi va nimici din ea oamenii şi dobitoacele»?’ ³⁰ De aceea, aşa vorbeşte Domnul despre Ioiachim, împăratul lui Iuda: ‘Niciunul^(Z) din ai lui nu va şedea pe scaunul de domnie al lui David. Trupul lui mort va fi lăsat la căldură^(AA) ziua şi la frig noaptea. ³¹ Îl voi pedepsi pe el, sămânţa lui şi pe slujitorii lui pentru nelegiuirea lor şi voi aduce peste ei, peste locuitorii Ierusalimului şi peste oamenii lui Iuda toate nenorocirile cu care i-am ameninţat, fără ca ei să fi vrut să Mă asculte!’ ” ³² Ieremia a luat o altă carte şi a dat-o lui Baruc, fiul lui Neriia, logofătul. Baruc a scris în ea, după spusele lui Ieremia, toate cuvintele din cartea pe care o arsese în foc Ioiachim, împăratul lui Iuda. Multe alte cuvinte de felul acesta au mai fost adăugate la ea.

Ieremia, în temniţă

37 În locul lui Ieconia, fiul lui Ioiachim, a început să domnească Zedechia^(AB), fiul lui Iosia. El a fost pus împărat în ţara lui Iuda de Nebucadneţar, împăratul Babilonului. ² Dar^(AC) nici el, nici slujitorii lui, nici poporul din ţară n-au ascultat cuvintele pe care le-a rostit Domnul prin prorocul Ieremia. ³ Împăratul Zedechia a trimis pe Iucal, fiul lui Şelemia, şi pe Ţefania^(AD), fiul lui Maaseia, preotul, la prorocul Ieremia, să-i spună: „Mijloceşte pentru noi la Domnul, Dumnezeul nostru.” ⁴ Pe atunci, Ieremia umbla slobod prin popor: nu-l aruncaseră încă în temniţă. ⁵ Oastea^(AE) lui Faraon ieşise din Egipt, şi haldeenii^(AF), care împresurau Ierusalimul, când auziseră vestea aceasta, plecaseră din Ierusalim. ⁶ Atunci, Cuvântul Domnului a vorbit prorocului Ieremia astfel: ⁷ „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: ‘Iată ce să spuneţi împăratului lui Iuda, care^(AG) v-a trimis la Mine să Mă întrebaţi: «Iată că oastea lui Faraon, care pornise să vă ajute, se întoarce în ţara ei, în Egipt; ⁸ iar^(AH) haldeenii se vor întoarce, vor bate iarăşi cetatea aceasta, o vor lua şi o vor arde cu foc».’ ” ⁹ „Aşa vorbeşte Domnul: ‘Nu vă înşelaţi zicând: «Haldeenii se vor depărta de la noi!» Căci nu se vor depărta! ¹⁰ Şi chiar dacă^(AI) aţi bate toată oastea haldeenilor, care se războiesc cu voi, chiar dacă n-ar mai rămâne din ei decât vreo câţiva oameni răniţi, tot s-ar ridica fiecare din cortul lui şi ar arde cetatea aceasta cu foc’.” ¹¹ Pe când se depărtase oastea^(AJ) haldeenilor de Ierusalim de frica oastei lui Faraon, ¹² Ieremia a vrut să iasă din Ierusalim, ca să se ducă în ţara lui Beniamin şi să scape din mijlocul poporului. ¹³ Când a ajuns însă la poarta lui Beniamin, căpitanul străjerilor, numit Ireia, fiul lui Şelemia, fiul lui Hanania, era acolo şi a pus mâna pe prorocul Ieremia, zicând: „Tu vrei să treci la haldeeni!” ¹⁴ Ieremia a răspuns: „Nu este adevărat! Nu vreau să trec la haldeeni!” Dar Ireia n-a vrut să-l creadă, ci a apucat pe Ieremia şi l-a dus înaintea căpeteniilor. ¹⁵ Căpeteniile, mâniate pe Ieremia, l-au lovit şi l-au aruncat în temniţă^(AK), în casa logofătului Ionatan, căci o prefăcuseră în temniţă. ¹⁶ Aşa a intrat^(AL) Ieremia în temniţă şi în gherlă, unde a stat multă vreme. ¹⁷ Împăratul Zedechia a trimis să-l aducă şi l-a întrebat în taină la el acasă. El a zis: „Ai vreun cuvânt din partea Domnului?” Ieremia a răspuns: „Da”. Şi a adăugat: „Vei fi dat în mâinile împăratului Babilonului!” ¹⁸ Ieremia a mai spus împăratului Zedechia: „Cu ce am păcătuit eu împotriva ta, împotriva slujitorilor tăi şi împotriva poporului acestuia de m-aţi aruncat în temniţă? ¹⁹ Şi unde sunt prorocii voştri care vă proroceau şi ziceau: ‘Împăratul Babilonului nu va veni împotriva voastră, nici împotriva ţării acesteia!’? ²⁰ Acum ascultă, te rog, împărate, domnul meu! Fie bine primite înaintea ta rugăminţile mele! Nu mă trimite iarăşi în casa logofătului Ionatan, ca nu cumva să mor acolo!” ²¹ Împăratul Zedechia a poruncit să păzească pe Ieremia în curtea^(AM) temniţei şi să-i dea în fiecare zi o pâine din uliţa brutarilor, până^(AN) s-a sfârşit toată pâinea din cetate. Astfel Ieremia a rămas în curtea temniţei.