Sărbătoarea Ispăşirii

²⁹ Aceasta să vă fie o lege veşnică: în^(A) luna a şaptea, în a zecea zi a lunii, să vă smeriţi sufletele, să nu faceţi nicio lucrare, nici băştinaşul, nici străinul care locuieşte în mijlocul vostru.

²⁷ „În ziua^(A) a zecea a acestei a şaptea luni, va fi Ziua Ispăşirii: atunci să aveţi o adunare sfântă, să vă smeriţi sufletele şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. ²⁸ Să nu faceţi nicio lucrare în ziua aceea, căci este Ziua Ispăşirii, când trebuie făcută ispăşire pentru voi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru. ²⁹ Oricine nu se va smeri în ziua aceea va fi nimicit^(B) din poporul lui. ³⁰ Pe oricine va face în ziua aceea vreo lucrare oarecare, îl voi^(C) nimici din mijlocul poporului lui. ³¹ Să nu faceţi nicio lucrare atunci. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui. ³² Aceasta să fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnă, şi să vă smeriţi sufletele în ziua aceasta; din seara zilei a noua până în seara următoare, să prăznuiţi Sabatul vostru.”

⁹ Trecuse destul de multă vreme şi călătoria pe mare se făcea primejdioasă, pentru că^(A) trecuse chiar şi „vremea postului”. De aceea Pavel a înştiinţat pe ceilalţi