Beginning

¹ Gata^(A) îmi este inima să cânte, Dumnezeule!
Voi cânta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea!
² Deşteptaţi-vă^(B), alăută şi harpă!
Mă voi trezi în zori de zi.
³ Te voi lăuda printre popoare, Doamne,
Te voi cânta printre neamuri.
⁴ Căci mare este bunătatea Ta şi se înalţă mai presus de ceruri,
iar credincioşia Ta până la nori.
⁵ Înalţă-Te^(C) peste ceruri, Dumnezeule,
şi fie slava Ta peste tot pământul!
⁶ Pentru ca^(D) preaiubiţii Tăi să fie izbăviţi,
scapă-ne prin dreapta Ta şi ascultă-ne!
⁷ Dumnezeu a vorbit în sfinţenia Lui: „Voi birui,
voi împărţi Sihemul, voi măsura Valea Sucot;
⁸ al Meu este Galaadul, al Meu Manase;
Efraim este întăritura capului Meu
şi Iuda^(E), toiagul Meu de cârmuire;
⁹ Moab este ligheanul în care Mă spăl;
Îmi arunc încălţămintea asupra Edomului;
strig de bucurie asupra ţării filistenilor!”
¹⁰ Cine^(F) mă va duce în cetatea întărită?
Cine mă va duce la Edom?
¹¹ Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat
şi care nu vrei să mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?
¹² Dă-ne ajutor în necaz,
căci zadarnic este ajutorul omului.
¹³ Cu^(G) Dumnezeu vom face mari isprăvi;
El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri.

¹ Dumnezeul laudei mele, nu^(H) tăcea!
² Căci potrivnicii au deschis împotriva mea o gură rea şi înşelătoare,
îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă,
³ mă înconjoară cu cuvântări pline de ură
şi se războiesc cu mine fără^(I) temei.
⁴ Pe când eu îi iubesc, ei îmi sunt potrivnici,
dar eu alerg la rugăciune.
⁵ Ei^(J) îmi întorc rău pentru bine
şi ură pentru dragostea mea.
⁶ Pe vrăjmaşul meu pune-l sub stăpânirea unui om rău
şi un pârâş^(K) să stea la dreapta lui!
⁷ Când va fi judecat, să fie găsit vinovat
şi rugăciunea^(L) lui să treacă drept un păcat!
⁸ Puţine să-i fie zilele la număr
şi slujba să i-o ia altul^(M)!
⁹ Să-i rămână copiii orfani^(N)
şi nevastă-sa văduvă!
¹⁰ Copiii lui să umble fără niciun căpătâi şi să cerşească,
să-şi caute pâinea departe de locuinţa lor dărâmată!
¹¹ Cel ce l-a împrumutat^(O) să-i pună mâna pe tot ce are
şi străinii să-i jefuiască rodul muncii lui!
¹² Nimeni să nu mai ţină la el
şi nimeni să n-aibă milă de orfanii lui!
¹³ Urmaşii lui să fie nimiciţi^(P)
şi să li se stingă numele^(Q) în neamul următor!
¹⁴ Nelegiuirea^(R) părinţilor săi să rămână ca aducere-aminte înaintea Domnului
şi să nu se^(S) şteargă păcatul mamei lui!
¹⁵ Domnul să-i aibă totdeauna înaintea ochilor,
ca să le şteargă^(T) pomenirea de pe pământ,
¹⁶ pentru că nu şi-a adus aminte să facă îndurare,
pentru că a prigonit pe cel nenorocit şi pe cel lipsit,
până acolo încât să omoare pe omul cu inima zdrobită^(U)!
¹⁷ Îi plăcea^(V) blestemul: să cadă asupra lui!
Nu-i plăcea binecuvântarea: să se depărteze de el!
¹⁸ Se îmbracă cu blestemul cum se îmbracă cu haina lui,
îi pătrunde^(W) ca apa înăuntrul lui,
ca untdelemnul în oase!
¹⁹ De aceea, să-i slujească de veşmânt ca să se acopere,
de încingătoare cu care să fie totdeauna încins!
²⁰ Aceasta să fie, din partea Domnului, plata vrăjmaşilor mei
şi a celor ce vorbesc cu răutate de mine!
²¹ Iar Tu, Doamne, Dumnezeule,
lucrează pentru mine din pricina Numelui Tău,
căci mare este bunătatea Ta; izbăveşte-mă!
²² Sunt nenorocit şi lipsit
şi îmi e rănită inima înăuntrul meu.
²³ Pier ca^(X) umbra gata să treacă,
sunt izgonit ca o lăcustă.
²⁴ Mi-au slăbit genunchii^(Y) de post
şi mi s-a sleit trupul de slăbiciune.
²⁵ Am ajuns de ocara^(Z) lor;
când mă privesc ei, dau din cap.
²⁶ Ajută-mi, Doamne, Dumnezeul meu!
Scapă-mă prin bunătatea Ta!
²⁷ Şi^(AA) să ştie că mâna Ta,
că Tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta!
²⁸ Măcar că ei blestemă^(AB), Tu binecuvântează;
măcar că se ridică ei împotriva mea, vor fi înfruntaţi, iar robul^(AC) Tău se va bucura.
²⁹ Potrivnicii^(AD) mei să se îmbrace cu ocara,
să se acopere cu ruşinea lor cum se acoperă cu o manta!
³⁰ Voi lăuda foarte mult cu gura mea pe Domnul,
Îl^(AE) voi mări în mijlocul mulţimii,
³¹ căci El^(AF) stă la dreapta săracului
ca să-l izbăvească de cei ce-l osândesc.

¹ Domnul^(AG) a zis Domnului meu: „Şezi la dreapta Mea
până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale.” –
² Domnul va întinde din Sion toiagul de cârmuire al puterii Tale, zicând:
„Stăpâneşte în mijlocul vrăjmaşilor Tăi!”
³ Poporul^(AH) Tău este plin de înflăcărare când Îţi aduni oştirea;
cu^(AI) podoabe sfinte, ca din sânul zorilor,
vine tineretul Tău la Tine, ca roua.
⁴ Domnul a jurat, şi nu-I^(AJ) va părea rău:
Tu^(AK) eşti preot în veac,
în felul lui Melhisedec. –
⁵ Domnul, de la^(AL) dreapta Ta,
zdrobeşte pe împăraţi în^(AM) ziua mâniei Lui.
⁶ El face dreptate printre neamuri:
totul este plin de trupuri moarte;
El zdrobeşte^(AN) capete pe toată întinderea ţării.
⁷ El bea din^(AO) pârâu în timpul mersului,
de^(AP) aceea Îşi înalţă capul.

¹ Lăudaţi pe Domnul!
Voi lăuda^(AQ) pe Domnul din toată inima mea,
în tovărăşia oamenilor fără prihană şi în adunare.
² Mari^(AR) sunt lucrările Domnului,
cercetate^(AS) de toţi cei ce le iubesc!
³ Strălucire şi măreţie^(AT) este lucrarea Lui,
şi dreptatea Lui ţine în veci!
⁴ El a lăsat o aducere-aminte a minunilor Lui,
Domnul este îndurător şi milostiv^(AU).
⁵ El a dat hrană^(AV) celor ce se tem de El;
El Îşi aduce pururea aminte de legământul Lui.
⁶ El a arătat poporului Său puterea lucrărilor Lui,
căci le-a dat moştenirea neamurilor.
⁷ Lucrările mâinilor Lui sunt credincioşie^(AW) şi dreptate;
toate poruncile Lui sunt adevărate^(AX),
⁸ întărite^(AY) pentru veşnicie,
făcute^(AZ) cu credincioşie şi neprihănire.
⁹ A trimis poporului Său izbăvirea^(BA),
a aşezat legământul Său în veci;
Numele Lui este sfânt şi înfricoşat.
¹⁰ Frica Domnului este începutul^(BB) înţelepciunii;
toţi cei ce o păzesc au o minte sănătoasă
şi slava Lui ţine în veci.

¹ Lăudaţi pe Domnul!
Ferice^(BC) de omul care se teme de Domnul
şi care^(BD) are o mare plăcere pentru poruncile Lui!
² Sămânţa lui va fi puternică^(BE) pe pământ;
neamul oamenilor fără prihană va fi binecuvântat.
³ El are în casă bogăţie^(BF) şi belşug
şi neprihănirea lui dăinuieşte în veci.
⁴ Celui fără prihană îi răsare o lumină^(BG) în întuneric,
El este milostiv, îndurător şi drept.
⁵ Ce bine-i^(BH) merge omului care face milă şi împrumută pe altul
şi care îşi rânduieşte faptele^(BI) după dreptate!
⁶ Căci el nu se clatină niciodată^(BJ);
pomenirea^(BK) celui neprihănit ţine în veci.
⁷ El nu se teme de^(BL) veşti rele,
ci inima^(BM) lui este tare, încrezătoare^(BN) în Domnul.
⁸ Inima îi este mângâiată, n-are^(BO) nicio teamă,
până ce îşi vede^(BP) împlinită dorinţa faţă de potrivnicii lui.
⁹ El este^(BQ) darnic, dă celor lipsiţi;
milostenia^(BR) lui ţine în veci;
capul^(BS) i se înalţă cu slavă.
¹⁰ Cel rău^(BT) vede lucrul acesta şi se mânie,
scrâşneşte din dinţi^(BU) şi se^(BV) topeşte.
Poftele^(BW) celor răi rămân neîmplinite.

¹ Lăudaţi pe Domnul!
Robii Domnului, lăudaţi^(BX),
lăudaţi Numele Domnului!
² Fie^(BY) Numele Domnului binecuvântat
de acum şi până în veac!
³ De la^(BZ) răsăritul soarelui până la apusul lui,
fie Numele Domnului lăudat!
⁴ Domnul este înălţat^(CA) mai presus de toate neamurile,
slava Lui este mai presus de^(CB) ceruri.
⁵ Cine^(CC) este ca Domnul, Dumnezeul nostru,
care locuieşte atât de sus?
⁶ El^(CD) îşi pleacă privirile să vadă
ce se face în ceruri şi pe pământ.
⁷ El^(CE) ridică pe sărac din ţărână,
înalţă pe cel lipsit din gunoi,
⁸ ca să-i^(CF) facă să şadă împreună cu cei mari:
cu mai-marii poporului Său.
⁹ El^(CG) dă o casă celei ce era stearpă,
face din ea o mamă veselă în mijlocul copiilor ei.
Lăudaţi pe Domnul!

¹ Când a ieşit^(CH) Israel din Egipt, când a plecat casa lui Iacov de la^(CI) un popor străin,
² Iuda^(CJ) a ajuns locaşul Lui cel sfânt
şi Israel, stăpânirea Lui.
³ Marea^(CK) a văzut lucrul acesta şi a fugit,
Iordanul^(CL) s-a întors înapoi:
⁴ munţii^(CM) au sărit ca nişte berbeci
şi dealurile, ca nişte miei.
⁵ Ce^(CN) ai tu, mare, de fugi
şi tu, Iordanule, de te întorci înapoi?
⁶ Ce aveţi, munţilor, de săltaţi ca nişte berbeci,
şi voi, dealurilor, ca nişte miei?
⁷ Da, cutremură-te, pământule, înaintea Domnului,
înaintea Dumnezeului lui Iacov,
⁸ care^(CO) preface stânca în iaz
şi cremenea în izvor de ape.