Print Page Options
Previous Prev Day Next DayNext

Beginning

Read the Bible from start to finish, from Genesis to Revelation.
Duration: 365 days
Kekchi (KEK)
Version
SAN MARCOS 6-7

Li Jesús quitzˈekta̱na̱c aran Nazaret

Li Jesús qui‑el saˈ li naˈajej aˈan ut co̱ saˈ lix tenamit rochbeneb lix tzolom. Saˈ li hiloba̱l cutan co̱ saˈ li cab li nequeˈxchˈutub cuiˈ ribeb laj judío. Qui‑oc chixtzolbaleb li tenamit. Nabal queˈabin re ut quilajeˈsach xchˈo̱l chirabinquil ut queˈxye chi ribileb rib: ―¿Bar xtzol lix naˈleb? ¿Cˈaˈru chi naˈlebil li naxnau? ¿Chanru nak naxba̱nu li milagro? chanqueb. ―¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ aˈin laj pechˈ? Ut ¿ma̱cuaˈ ta biˈ lix María lix naˈ? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ laj Jacobo li ri̱tzˈin ut laj José, laj Judas ut laj Simón? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ aˈin eb li ri̱tzˈin li cuanqueb saˈ kaya̱nk? chanqueb. Ut queˈchal xjoskˈil saˈ xbe̱n. Ut li Jesús quixye: ―Junak profeta naqˈueheˈ xlokˈal yalak bar, abanan saˈ lix tenamit ut saˈ xya̱nkeb li rechˈalal ut saˈ rochoch incˈaˈ naqˈueheˈ xlokˈal.― Ut incˈaˈ quiru quixba̱nu li milagro saˈ lix tenamit xban nak incˈaˈ queˈxpa̱b nak cuan xcuanquil. Cuib oxib ajcuiˈ li yaj quixqˈue li rukˈ saˈ xbe̱neb re nak teˈqˈuira̱k. Ut li Jesús quisach xchˈo̱l chirilbaleb nak incˈaˈ nequeˈxpa̱b nak cuan xcuanquil. Ut nak qui‑el aran, co̱ saˈ chixjunil li cˈaleba̱l chixtzolbaleb li tenamit.

Li Jesús quixtaklaheb lix tzolom chixyebal resil li colba‑ib

Tojoˈnak quixbokeb lix tzolom cablaju ut quixtaklaheb chi caˈcabil ut quixqˈueheb xcuanquil chirisinquil li ma̱us aj musikˈej. Ut quixye reheb: ―Ma̱cˈaˈ cˈaˈru te̱cˈam nak texxic, caˈaj cuiˈ le̱ xukˈ. Incˈaˈ te̱cˈam e̱tzacae̱mk, chi moco junak bo̱ls, chi moco tumin te̱cˈam. Caˈaj cuiˈ le̱ xa̱b cuan che̱rok te̱cˈam ut caˈaj cuiˈ le̱ rakˈ cuan che̱rix te̱cˈam. 10 Ut quixye ajcuiˈ reheb: ―Nak texcuulak saˈ junak tenamit, saˈ li cab tex‑oc cuiˈ chi hila̱nc, aran texcana̱k ut incˈaˈ yal yo̱kex chixjalbal e̱naˈaj. Nak ac xic e̱re saˈ jalan chic tenamit, tojoˈnak te̱jal le̱ naˈaj. 11 Cui texcuulak saˈ junak naˈajej bar cuiˈ incˈaˈ texcˈulekˈ chi moco teˈraj rabinquil le̱ ra̱tin, nak tex‑e̱lk riqˈuineb te̱chikˈ li poks che̱rok joˈ retalil li raylal teˈxcˈul. Relic chi ya̱l ninye e̱re nak kˈaxal cuiˈchic li raylal teˈxcˈul chiruheb laj Sodoma ut laj Gomorra saˈ xkˈehil li rakba a̱tin, chan. 12 Joˈcan nak queˈco̱eb lix tzolom li Jesús ut queˈxchˈolob xya̱lal chiruheb li tenamit re nak teˈxyotˈ xchˈo̱l ut teˈxjal xcˈaˈuxeb. 13 Queˈrisi nabal li ma̱us aj musikˈej riqˈuineb ut queˈxqˈue li aceite saˈ xjolomeb li yaj joˈ retalil xcuanquil li Dios ut queˈxqˈuirtesiheb.

Nak queˈxcamsi laj Juan laj Cubsihom Haˈ

14 Li tenamit yo̱queb chixserakˈinquil li milagro yo̱ chixba̱nunquil li Jesús. Nak quirabi aˈan, li rey Herodes quixye: ―Aˈan laj Juan laj Cubsihom Haˈ. Xcuacli cuiˈchic chi yoˈyo saˈ xya̱nkeb li camenak. Joˈcan nak cuan xcuanquil chixba̱nunquil li milagro, chan. 15 Ut cuan queˈyehoc re nak aˈan li profeta Elías. Ut cuan ajcuiˈ queˈyehoc re nak aˈan jun li profeta joˈ li profeta queˈcuan najter. 16 Ut nak quirabi aˈan, laj Herodes quixye: ―Aˈan laj Juan li quintakla xchˈotbal xcux. Aˈan xcuacli chi yoˈyo saˈ xya̱nkeb li camenak, chan. 17 Quixye chi joˈcan xban nak aˈan quitaklan re xchapbal laj Juan. Queˈxbacˈ ut queˈxqˈue saˈ tzˈalam. Quixba̱nu chi joˈcan xban nak joˈcan quiraj lix Herodías. Lix Herodías aˈan rixakil laj Felipe, ri̱tzˈin laj Herodes ut laj Herodes quixcˈam chokˈ rixakil. 18 Nak toj ma̱jiˈ naqˈueheˈ saˈ tzˈalam, laj Juan laj Cubsihom Haˈ quixye re laj Herodes: ―Nimla ma̱c xaba̱nu nak xacˈam chokˈ a̱cuixakil lix Herodías xban nak ac sumsu riqˈuin la̱ cui̱tzˈin, laj Felipe, chan re. 19 Riqˈuin aˈan ma̱ caˈchˈin nak quijoskˈoˈ lix Herodías saˈ xbe̱n laj Juan ut quiraj raj xcamsinquil. Abanan incˈaˈ naru xban nak laj Herodes incˈaˈ quixcanab chixcamsinquil. 20 Laj Herodes naxnau nak laj Juan ti̱c xchˈo̱l ut santil cui̱nk. Joˈcan nak naxucuac ut incˈaˈ naraj nak ta̱camsi̱k. Quicuulac chiru rabinquil li quixye laj Juan usta cˈajoˈ nak naqˈueheˈ chi cˈoxlac xban li a̱tin nayeheˈ re. 21 Abanan lix Herodías quixtau chanru nak naru xcamsinquil laj Juan. Joˈcaˈin quicˈulman. Nak laj Herodes quixninkˈei lix chihab, quixbokeb chi cuaˈac li ni̱nkeb xcuanquil saˈ li tenamit, ut quixbokeb ajcuiˈ li nequeˈtaklan reheb li soldado ut joˈcan ajcuiˈ chixjunileb li xni̱nkal ru cui̱nk re Galilea. 22 Lix coˈ lix Herodías qui‑oc bar yo̱queb cuiˈ chi cuaˈac li ulaˈ ut qui‑oc chi xajoc chiruheb. Laj Herodes quicuulac chiru chanru naxajoc. Ut quicuulac ajcuiˈ chiruheb li ulaˈ. Joˈcan nak laj Herodes quixye re li xkaˈal: ―Ta̱tzˈa̱ma cue li cˈaˈru ta̱cuaj ut la̱in tinqˈue a̱cue, chan. 23 Ut quixye ajcuiˈ re li xkaˈal: ―Saˈ xcˈabaˈ li Dios, tinqˈue a̱cue li cˈaˈru ta̱patzˈ cue. Usta yijach lin jun cablal ta̱patzˈ cue, tinqˈue a̱cue, chan. 24 Ut li xkaˈal co̱ chixpatzˈbal re lix naˈ: ―¿Cˈaˈru us tintzˈa̱ma re? chan. Ut lix naˈ quixye re: ―Tzˈa̱ma re nak tixqˈue a̱cue lix jolom laj Juan laj Cubsihom Haˈ, chan. 25 Saˈ junpa̱t co̱ li xkaˈal riqˈuin laj Herodes ut quixye re: ―La̱in tincuaj nak anakcuan ajcuiˈ ta̱qˈue cue saˈ junak plato lix jolom laj Juan laj Cubsihom Haˈ, chan. 26 Ut laj Herodes cˈajoˈ nak quirahoˈ saˈ xchˈo̱l. Abanan ma̱cˈaˈ chic quiru quixye xban nak chixjunileb li ulaˈ queˈabin re nak quixye saˈ xcˈabaˈ li Dios tixqˈue re li cˈaˈru tixtzˈa̱ma. 27 Laj Herodes ticto quixtakla jun li soldado chixcˈambal chak lix jolom laj Juan. Li soldado co̱ saˈ tzˈalam chixchˈotbal lix cux laj Juan. 28 Ut quixcˈam chak lix jolom saˈ jun li plato. Quixqˈue re li xkaˈal ut li xkaˈal quixkˈaxtesi re lix naˈ. 29 Nak queˈrabi lix tzolom laj Juan nak queˈxcamsi, queˈchal chixcˈambal li camenak ut coxeˈxmuk.

Li Jesús quixqˈueheb chi cuaˈac li o̱b mil chi cui̱nk

30 Ut nak queˈsukˈi chak lix tzolom li Jesús chixba̱nunquil li cˈanjel queˈtakla̱c cuiˈ, coleˈxchˈutub rib riqˈuin li Jesús ut queˈxserakˈi re cˈaˈru quilajeˈxba̱nu chak. Ut queˈxye ajcuiˈ re chanru nak queˈxtzol li tenamit. 31 Nequeˈel nequeˈoc li qˈuila tenamit riqˈuin li Jesús. Joˈcan ajcuiˈ riqˈuineb lix tzolom. Ut riqˈuin aˈan incˈaˈ naru nequeˈhilan chi moco naru teˈcuaˈak. Joˈcan nak quixye li Jesús: ―Yoˈkeb saˈ junak naˈajej bar ma̱cˈaˈ cuiˈ tenamit re nak naru tohila̱nk caˈchˈinak kajunes, chan li Jesús. 32 Ut queˈoc saˈ jun li jucub ut queˈco̱eb saˈ jun naˈajej bar cuiˈ teˈhila̱nk raj caˈchˈinak xjuneseb. 33 Abanan nabaleb queˈiloc re nak yo̱queb chi xic ut queˈxnau nak aˈan li Jesús. Nabal quilajeˈel saˈ li tenamit junju̱nk. Queˈco̱eb chi rokeb saˈ a̱nil ut aˈaneb xbe̱n cua queˈcuulac saˈ li naˈajej bar yo̱ cuiˈ chi xic li Jesús rochbeneb lix tzolom. 34 Ut nak qui‑el li Jesús saˈ li jucub, quirileb li qˈuila tenamit. Quixtokˈoba ruheb xban nak chanchaneb li carner ma̱cˈaˈ aj ilol reheb. Ut nabal li cˈaˈak re ru quixtzoleb cuiˈ. 35 Nak queˈril nak yo̱ chi ecuu̱c, queˈco̱eb lix tzolom riqˈuin li Jesús ut queˈxye re: ―Yo̱ chi ecuu̱c ut arin ma̱cˈaˈ cuan. 36 Ma̱cˈaˈ xcuaheb. Taklaheb chixlokˈbaleb lix cua saˈ eb li cˈaleba̱l ut saˈ eb li cocˈ tenamit li cuanqueb chi nachˈ, chanqueb. 37 Ut nak quichakˈoc li Jesús quixye reheb: ―Qˈuehomakeb chi cuaˈac la̱ex.― Ut eb aˈan queˈxye: ―¿Ma toxic chixlokˈbal cuibak ciento denarios chi caxlan cua chi joˈcanan re teˈkaqˈue chi cuaˈac? chanqueb. 38 Li Jesús quixye: ―¿Jarub li caxlan cua cuan e̱riqˈuin? Ayukex, ilomak chak.― Queˈco̱eb chi rilbal ut nak queˈsukˈi queˈxye re: ―Cuan o̱b li caxlan cua ut cuib li car, chanqueb. 39 Li Jesús quixtaklaheb lix tzolom chixyebal reheb li tenamit nak teˈcˈojla̱k saˈ li pachˈayaˈ chi junju̱nk chˈu̱tal. 40 Ut queˈcˈojla chi junju̱nk chˈu̱tal. Cuan queˈcˈojla chi jun ciento saˈ ju̱nk chˈu̱tal ut cuan cuiˈchic queˈcˈojla chi mero ciento saˈ li junju̱nk chˈu̱tal. 41 Tojoˈnak li Jesús quixchap li o̱b chi caxlan cua ut li cuib chi car ut qui‑iloc saˈ choxa. Quixbantioxi chiru li Dios. Ut quixjachi li caxlan cua ut quixqˈue reheb lix tzolom re nak teˈxjeqˈui reheb li qˈuila tenamit. Ut queˈxjeqˈui ajcuiˈ li car. 42 Queˈcuaˈac chixjunileb toj retal queˈcˈojla xchˈo̱l. 43 Ut qui‑elaˈan li caxlan cua. Joˈcan ajcuiˈ li car. Cablaju chacach li qui‑elaˈan. 44 Nabal chi tenamit queˈcuaˈac. Saˈ xya̱nkeb li queˈcuaˈac cuanqueb o̱b mil junes cui̱nk.

Li Jesús quibe̱c chiru li palau

45 Ut chirix chic aˈan, li Jesús quixtaklaheb lix tzolom saˈ li jucub ut quixye reheb: ―Xbe̱n cua texxic jun pacˈal li palau saˈ li tenamit Betsaida. La̱in toj tincana̱k chixchakˈrabinquileb li tenamit, chan reheb. 46 Ut nak ac xchakˈrabiheb li tenamit, li Jesús co̱ chiru tzu̱l chi tijoc. 47 Teˈcuulak lix tzolom saˈ xyi li palau nak qui‑oc li kˈojyi̱n, aˈut li Jesús toj cuan xjunes chire li palau. 48 Quiril nak lix tzolom cuanqueb saˈ jun chˈaˈajquilal saˈ li jucub. Yo̱queb chixtacuasinquil ribeb chixberesinquil li jucub xban nak saˈ xbe ikˈ yo̱queb chixcˈambal. Sake̱uc re nak quicuulac li Jesús bar cuanqueb cuiˈ ut yo̱ chi be̱c chiru haˈ. Quixba̱nu joˈ li ti̱c ta̱numekˈ. 49 Nak queˈril lix tzolom nak cuan jun yo̱ chi be̱c chiru haˈ, queˈxucuac ut queˈxjap re. Queˈxcˈoxla nak anum yo̱queb chirilbal. 50 Chixjunileb queˈiloc re ut cˈajoˈ nak queˈxucuac. Li Jesús ticto quira̱tinaheb ut quixye reheb: ―Mexxucuac. La̱in li yo̱quex chicuilbal. Cacuubresihomak e̱chˈo̱l, chan reheb. 51 Nak qui‑oc saˈ li jucub saˈ xya̱nkeb, chˈanamil li ikˈ. Incˈaˈ chic qui‑ecˈan. Ut eb lix tzolom quilajeˈsach xchˈo̱l chirilbal. 52 Queˈsach xchˈo̱l xban nak toj ma̱jiˈ nequeˈxtau xya̱lal chirix li milagro quixba̱nu li Jesús riqˈuin li caxlan cua. Kˈaxal cauheb xchˈo̱l. Joˈcan nak incˈaˈ queˈxtau ru.

Li Jesús quixqˈuirtesiheb li yaj aran Genesaret

53 Nak queˈcuulac li Jesús rochbeneb lix tzolom jun pacˈal li palau, coxeˈe̱lk saˈ li tenamit Genesaret. Queˈxbacˈ li jucub chire li haˈ. 54 Nak yo̱queb chi e̱lc saˈ li jucub, eb li cuanqueb aran ticto queˈxnau nak aˈan li Jesús. 55 Joˈcan nak saˈ junpa̱t queˈco̱eb saˈ chixjunil li naˈajej chixcˈambaleb chak lix yaj chiruheb lix cuarib. Nak queˈxnau bar cuan li Jesús, quilajeˈxcˈam li yaj riqˈuin. 56 Yalak bar quinumeˈ li Jesús quilajeˈxcˈam li yaj riqˈuin, joˈ saˈ tenamit, joˈ saˈ cˈaleba̱l. Queˈxqˈueheb li yaj saˈ li be bar cuiˈ yo̱ chi numecˈ li Jesús. Queˈxtzˈa̱ma chiru: ―Ba̱nu usilal, qˈue chikachˈeˈ la̱ cuakˈ, chanqueb re xban nak nequeˈxnau nak usta caˈaj cuiˈ re li rakˈ teˈxchˈeˈ, teˈqˈuira̱k. Ut chixjunileb li queˈchˈeˈoc re li rakˈ, queˈqˈuira.

Li cˈaˈru na‑el chak saˈ li kachˈo̱l, aˈan li nocoma̱cob cuiˈ

Eb laj fariseo queˈcuulac riqˈuin li Jesús rochbeneb cuib oxib laj tzˈi̱b li queˈchal chak aran Jerusalén. Ut eb aˈan queˈxqˈue retal nak cuan lix tzolom li Jesús queˈcuaˈac chi incˈaˈ queˈxchˈaj li rukˈeb chi tzˈakal joˈ cˈaynakeb chixba̱nunquil laj fariseo. Eb laj fariseo ut chixjunileb laj judío incˈaˈ nequeˈcuaˈac cui incˈaˈ teˈxchˈaj li rukˈeb joˈ naxye li chakˈrab li canabanbil reheb xbaneb lix xeˈto̱nil yucuaˈ. Ut nak nequeˈsukˈi chak saˈ cˈayil incˈaˈ nequeˈcuaˈac cui incˈaˈ nequeˈchˈajoc joˈ naxye lix chakˈrabeb. Ut cuan cuiˈchic nabal li naˈleb li nequeˈxba̱nu joˈ canabanbil reheb xbaneb li xeˈto̱nil yucuaˈ, joˈ li xchˈajbal lix secˈ, lix xar, li ucˈal chˈi̱chˈ ut lix chˈa̱t. Eb laj fariseo ut eb laj tzˈi̱b queˈxpatzˈ re li Jesús: ―¿Cˈaˈut nak eb la̱ tzolom incˈaˈ nequeˈxba̱nu li kachakˈrabinquil canabanbil ke xbaneb li kaxeˈ kato̱n? Eb aˈan nequeˈcuaˈac chi incˈaˈ nequeˈxchˈaj li rukˈeb joˈ naxye li kachakˈrabinquil, chanqueb. Nak quichakˈoc li Jesús quixye reheb: ―Ya̱l ajcuiˈ li quixye laj Isaías che̱rix la̱ex aj caˈpacˈal u nak quixye chi joˈcaˈin:

Li tenamit aˈin niquineˈx‑oxlokˈi caˈaj cuiˈ riqˈuin xtzˈu̱maleb re. Moco nequeˈxba̱nu ta chi anchal xchˈo̱leb.
Ma̱cˈaˈ aj e nak niquineˈxlokˈoni xban nak li tijleb li nequeˈxcˈut aˈan yal xchakˈrab eb li cui̱nk.

La̱ex nequetzˈekta̱na lix chakˈrab li Dios, ut aˈ chic le̱ najter naˈleb nequeba̱nu, joˈ riqˈuin xchˈajbal li secˈ ut li xar ut li cˈaˈak ru chi chakˈrabil reheb li cui̱nk.― Li Jesús quixye ajcuiˈ reheb: ―La̱ex nequetzˈekta̱na lix chakˈrab li Dios re nak te̱ba̱nu li najter naˈleb canabanbil e̱re xbaneb le̱ xeˈto̱nil yucuaˈ. 10 Laj Moisés quixye, “Cha‑oxlokˈi la̱ naˈ la̱ yucuaˈ ut ani tixhob xnaˈ xyucuaˈ, ta̱camsi̱k.” 11 Aˈut la̱ex nequeye cui cuan junak li cui̱nk incˈaˈ naraj xtenkˈanquil lix naˈ xyucuaˈ, aˈan naru tixye, “Corbán”, chirix li cˈaˈak re ru tixtenkˈa cuiˈ raj lix naˈ xyucuaˈ. Li a̱tin aˈan naraj naxye “yechiˈinbil re li Dios”. 12 Riqˈuin xba̱nunquil aˈan li cui̱nk incˈaˈ chic naru tixtenkˈa lix naˈ xyucuaˈ, chanquex. 13 Ut cuan nabal chic cˈaˈak re ru chi naˈlebil nalaje̱ba̱nu. Riqˈuin xba̱nunquil li najter naˈleb canabanbil e̱re, yo̱quex chixtzˈekta̱nanquil lix chakˈrab li Dios, chan li Jesús reheb. 14 Ut li Jesús quixbokeb li tenamit ut quixye reheb: ―Abihomak che̱junilex li cˈaˈru tinye ut qˈuehomak retal re nak te̱tau xya̱lal. 15 Ma̱cuaˈ li cˈaˈru naxtzaca li cui̱nk nama̱coˈ cuiˈ; aban li cˈaˈru incˈaˈ us naxcˈoxla, aˈan nama̱coˈ cuiˈ. 16 Li ani naraj rabinquil, chixqˈuehak retal li ninye.― 17 Nak li Jesús qui‑el saˈ xya̱nkeb li qˈuila tenamit, qui‑oc saˈ cab. Ut eb lix tzolom queˈxpatzˈ re: ―¿Cˈaˈru xya̱lal li a̱tin xaye?― 18 Ut li Jesús quixye reheb: ―¿Ma incˈaˈ ajcuiˈ xetau ru la̱ex li xinye? ¿Ma incˈaˈ nequenau nak ma̱cuaˈ li cˈaˈru naxtzaca junak nama̱coˈ cuiˈ? 19 Li cˈaˈru naxtzaca junak, aˈan moco saˈ ra̱m ta naxic. Ti̱c saˈ xsaˈ naxic ut chirix aˈan naxtzˈek cuiˈchic, chan. Joˈcan nak quixye nak chixjunil li natzacaman moco ma̱c ta xtzacanquil. 20 Ut quixye ajcuiˈ li Jesús reheb: ―Li incˈaˈ us naxcˈoxla saˈ xchˈo̱l, aˈan nama̱cob cuiˈ. 21 Saˈ xcˈaˈux junak nachal chak li ma̱us aj naˈleb, li muxuc caxa̱r, li coˈbe̱tac yumbe̱tac, ut li xcamsinquil ras ri̱tzˈin. 22 Ut saˈ xcˈaˈux ajcuiˈ nachal li elkˈac, lix rahinquil ru cˈaˈru re ras ri̱tzˈin, li ma̱usilal, li balakˈi̱nc, li xba̱nunquil li xuta̱nalil naˈleb, li cakali̱nc, li majecua̱nc, li kˈetkˈetil, ut lix majelil naˈleb. 23 Chixjunil li ma̱us aj naˈleb aˈin saˈ xcˈaˈux junak nachal chak ut aˈan nama̱cob cuiˈ li junju̱nk.―

Li ixk aj Sirofenicia quipa̱ban

24 Li Jesús co̱ saˈ jalan naˈajej xcue̱nt Tiro ut xcue̱nt Sidón. Cox‑oc saˈ jun li cab. Incˈaˈ raj quiraj quinauheˈ nak cuan aran. Abanan incˈaˈ quiru quixmuk rib. 25 Saˈ junpa̱t qui‑abi̱c resil xban jun li ixk nak cuan aran. Li ixk aˈan cuan jun lix coˈ cuan ma̱us aj musikˈej riqˈuin. Co̱ riqˈuin li Jesús ut quixcuikˈib rib chiru. 26 Li ixk aˈan ma̱cuaˈ aj judío, aˈan aj Sirofenicia. Quixtzˈa̱ma chiru li Jesús nak ta̱risi li ma̱us aj musikˈej riqˈuin lix coˈ. 27 Ut li Jesús quixye re: ―Cuaˈakeb cuan junxil li cocˈal. Incˈaˈ us xmakˈbal xcuaheb li cocˈal ut xqˈuebal reheb li tzˈiˈ, chan. 28 Ut li ixk quichakˈoc ut quixye re: ―Ya̱l li nacaye, Ka̱cuaˈ, abanan eb li tzˈiˈ nequeˈxxoc xcˈaj xcua li cocˈal rubel li me̱x nak yo̱queb chi cuaˈac, chan. 29 Li Jesús quixye re li ixk: ―Us li xaye. Ayu saˈ la̱ cuochoch. Ac x‑el li ma̱us aj musikˈej riqˈuin la̱ coˈ, chan. 30 Co̱ li ixk saˈ li rochoch ut coxtau lix coˈ chi yocyo chiru lix chˈa̱t. Ma̱cˈaˈ chic li ma̱us aj musikˈej riqˈuin.

Li Jesús quixqˈuirtesi jun li cui̱nk tzˈap xic ut tat re

31 Nak qui‑el li Jesús rochbeneb lix tzolom saˈ li naˈajej xcue̱nt Tiro, queˈnumeˈ saˈ li tenamit Sidón. Ut queˈnumeˈ ajcuiˈ saˈ li naˈajej xcue̱nt Decápolis, ut queˈcuulac cuan cuiˈ li palau Galilea. 32 Ut quicˈameˈ chak jun li cui̱nk riqˈuin li Jesús tzˈap xic ut tat re. Queˈxtzˈa̱ma chiru nak tixqˈue li rukˈ saˈ xbe̱n. 33 Li Jesús quirisi li cui̱nk saˈ xya̱nkeb li tenamit ut quixcˈam xjunes. Quixchˈic li ruˈuj rukˈ saˈ xxic li cui̱nk. Quixtˈakresi li ruˈuj rukˈ riqˈuin li xyaˈal re ut quixchˈeˈ li ruˈuj rakˈ li cui̱nk. 34 Qui‑iloc saˈ choxa, quixjikˈ xchˈo̱l ut quixye: ―Efata.― Saˈ li ra̱tinoba̱l naraj naxye, “Chiteli̱k la̱ xic ut chat‑abi̱nk.” 35 Saˈ junpa̱t quiteli lix xic ut na‑abin chic ut sa chic naa̱tinac. 36 Ut li Jesús quixye reheb li qˈuila tenamit: ―Ma̱ ani aj e te̱serakˈi li cˈaˈru yo̱quin chixba̱nunquil, chan. Quixkˈuseb chi us. Abanan eb aˈan kˈaxal cuiˈchic nak queˈoc chixserakˈinquil. 37 Cˈajoˈ nak queˈsach xchˈo̱leb chirilbal ut queˈxye: ―Cha̱bil chixjunil li naxba̱nu. Naxqˈue chi abi̱nc li tzˈap xic ut naxqˈue chi a̱tinac li mem, chanqueb.