Print Page Options
Previous Prev Day Next DayNext

Beginning

Read the Bible from start to finish, from Genesis to Revelation.
Duration: 365 days
Kekchi (KEK)
Version
SAN MATEO 7-8

Me̱qˈue e̱chˈo̱l chixcuechˈbal rix le̱ ras e̱ri̱tzˈin

Ma̱ ani te̱tzˈil a̱tin chirix re nak incˈaˈ ta̱tzˈilekˈ a̱tin che̱rix la̱ex. Xban nak chanru nak nequextzˈiloc a̱tin, joˈcan ajcuiˈ ta̱uxk e̱re la̱ex. Ut riqˈuin li bisleb li nequexbisoc cuiˈ, riqˈuin ajcuiˈ aˈan texbisekˈ la̱ex. ¿Cˈaˈut nak nacaqˈue retal li cˈaj cheˈ cuan saˈ xnakˈ ru la̱ cuas a̱cui̱tzˈin ut incˈaˈ nacacuil li tzˈamba cuan saˈ xnakˈ a̱cuu la̱at? ¿Chanru nak ta̱ye re la̱ cuas a̱cui̱tzˈin: “Cuisihak li cˈaj cheˈ saˈ xnakˈ a̱cuu”, ut toj cuan li tzˈamba saˈ xnakˈ a̱cuu la̱at? At aj caˈpacˈal u, xbe̱n cua isi li tzˈamba cuan saˈ li xnakˈ a̱cuu, tojoˈnak tat‑ilok chi tzˈakal re risinquil li cˈaj cheˈ cuan saˈ xnakˈ ru la̱ cuas a̱cui̱tzˈin. Me̱qˈue reheb li tzˈiˈ li cˈaˈru kˈaxal lokˈ xban nak naru nequeˈchal saˈ e̱be̱n ut textiu. Chi moco te̱qˈue li pec li kˈaxal terto xtzˈak chiruheb li a̱k re teˈxyekˈi.

Li Dios tixqˈue li cha̱bil naˈleb reheb li nequeˈxtzˈa̱ma chi anchaleb xchˈo̱l

Nak ta̱paltok cˈaˈru e̱re, chextzˈa̱ma̱nk chiru li Dios ut aˈan tixqˈue e̱re; chesicˈak ut te̱tau, chebokak ut li puerta ta̱tehekˈ che̱ru. Cheba̱nu aˈan xban nak li ani natzˈa̱man chiru li Dios naqˈueheˈ re. Li ani naxsicˈ, naxtau. Ut li ani nabokoc, li puerta nateheˈ chiru. ¿Ma cuan ta biˈ junak yucuaˈbej saˈ e̱ya̱nk tixqˈue junak pec re li ralal nak tixpatzˈ xcua re? 10 Ut nak tixpatzˈ junak xcar re, ¿ma cˈantiˈ ta biˈ tixqˈue re? 11 Cui la̱ex li moco cha̱bilex ta nequenau xqˈuebal li cˈaˈru cha̱bil re le̱ ralal e̱cˈajol, ¿ma tojaˈ ta chic le̱ Yucuaˈ li cuan saˈ choxa incˈaˈ tixqˈue li kˈaxal cha̱bil re li ani tixtzˈa̱ma chiru? 12 Joˈcan nak li cˈaˈru nequeraj la̱ex nak teˈxba̱nu raj le̱ ras e̱ri̱tzˈin, cheba̱nuhak la̱ex reheb aˈan, xban nak aˈan aˈin xya̱lal li chakˈrab li quiqˈueheˈ re laj Moisés, ut aˈan ajcuiˈ li xya̱lal lix yehomeb li profeta. 13 Chex‑oc saˈ li oqueba̱l li caˈchˈin ru xban nak nim ru li oqueba̱l ut nim ru li be li naxic saˈ li tojba ma̱c ut nabaleb li nequeˈxic aran. 14 Abanan li oqueba̱l ut li be li naxic saˈ li junelic yuˈam, aˈan caˈchˈin ru ut incˈaˈ qˈuiheb li nequeˈoc aran.

Li cheˈ nanaˈeˈ ru xban li ru naxqˈue

15 Chenauhak xcolbal e̱rib chiruheb li profeta aj balakˈ. Chanchan nak cha̱bileb joˈ li carner nak nequeˈcˈutun. Abanan moco ya̱l ta. Chanchaneb li joskˈ aj xoj nak nequeˈchal chi balakˈi̱nc. 16 Yal riqˈuin lix naˈlebeb te̱nau ruheb. La̱ex nequeqˈue retal nak li qˈuix incˈaˈ naru̱chin li uva ut li tun qˈuix incˈaˈ naru̱chin li higo. 17 Joˈcan nak li cha̱bil cheˈ, cha̱bil ajcuiˈ li ru naxqˈue. Ut li cheˈ li incˈaˈ us, incˈaˈ ajcuiˈ us li ru naxqˈue. 18 Li cha̱bil cheˈ incˈaˈ naru naru̱chin li incˈaˈ us, chi moco li cheˈ incˈaˈ us naru̱chin li cha̱bil. 19 Chixjunil li cheˈ li incˈaˈ cha̱bil li ru naxqˈue nayocˈman ut naqˈueman saˈ xam. 20 Joˈcan ut nak riqˈuin lix naˈlebeb li profeta te̱nau ru aniheb.

Ma̱cuaˈ riqˈuin kayehom kaba̱nuhom to‑oc rubel xcuanquil li Dios

21 Moco chixjunileb ta li nequeˈyehoc “Ka̱cuaˈ, Ka̱cuaˈ” cue, teˈoc saˈ lix nimajcual cuanquilal li Dios. Aban li nequeˈba̱nun re li naraj lin Yucuaˈ cuan saˈ choxa, aˈaneb li teˈoc saˈ lix nimajcual cuanquilal li Dios. 22 Nabaleb li teˈyehok cue saˈ xkˈehil li rakba a̱tin, “Ka̱cuaˈ, Ka̱cuaˈ, ¿ma ma̱cuaˈ ta biˈ saˈ a̱cˈabaˈ coa̱tinac joˈ profeta? ¿Ma ma̱cuaˈ ta biˈ saˈ a̱cˈabaˈ co‑isin ma̱us aj musikˈej? La̱o nabal li milagro quilajkaba̱nu saˈ a̱cˈabaˈ”, chaˈkeb. 23 Ut la̱in tinye reheb, “La̱ex ma̱cuaˈex cualal incˈajol. La̱in incˈaˈ ninnau e̱ru. Elenkex chicuu, ex aj ba̱nuhom ma̱usilal.”

Li ani naxba̱nu li cˈaˈru naxye li Ka̱cuaˈ, li jun aˈan cuan xnaˈleb

24 Joˈcan nak yalak ani ta̱abi̱nk reheb li cua̱tin aˈin ut cui tixba̱nu li cˈaˈru xinye, li jun aˈan tinjuntakˈe̱ta riqˈuin li cui̱nk cuan xnaˈleb li quixyi̱b li rochoch saˈ xbe̱n pec. 25 Ut quichal li hab ut quicuan li butˈi haˈ, ut quichal li cak‑sut‑ikˈ. Coxsacˈ rib chiru li cab aˈan, ut incˈaˈ quitˈaneˈ li cab xban nak yi̱banbil chi us saˈ xbe̱n pec. 26 Ut yalak ani ta̱abi̱nk re li cua̱tin ut incˈaˈ tixba̱nu li cˈaˈru xinye, li jun aˈan tinjuntakˈe̱ta riqˈuin li cui̱nk li ma̱cˈaˈ xnaˈleb. Incˈaˈ quixyi̱b li rochoch chi cha̱bil. Yal saˈ xbe̱n samaib quixqˈue. 27 Ut quichal li hab, quicuan li butˈi haˈ ut quichal li cak‑sut‑ikˈ. Coxsacˈ rib chiru ut li cab aˈan quitˈaneˈ ut aran qui‑osoˈ. 28 Ut nak quirakeˈ li Jesús chixyebal li a̱tin aˈin, sachso̱queb xchˈo̱l queˈcana li qˈuila tenamit chirabinquil li cˈaˈru yo̱ chixyebal. 29 Queˈsach xchˈo̱leb xban nak quixcˈut chi tzˈakal li xya̱lal chiruheb riqˈuin xcuanquil ut moco joˈ ta eb laj tzˈi̱b.

Li Jesús quixqˈuirtesi jun li saklep rix

Nak quicube chak li Jesús chiru li tzu̱l, quita̱ke̱c xbaneb li qˈuila tenamit. Ut quichal jun li saklep rix ut quixcuikˈib rib chiru li Jesús ut quixye re: ―Ka̱cuaˈ, la̱in ninnau nak la̱at naru tina̱qˈuirtesi. Cui ta̱ba̱nu li usilal, china̱qˈuirtesi, chan. Li Jesús quixyeˈ li rukˈ, quixchˈeˈ li cui̱nk ut quixye re: ―Nacuaj a̱qˈuirtesinquil. Anakcuan tatinqˈuirtesi, chan. Ut saˈ junpa̱t quiqˈuira li saklep rix. Tojoˈnak li Jesús quixye re: ―Abi li tinye a̱cue. Ma̱ ani aj e ta̱serakˈi li xacˈul. Ayu ban ut cˈut a̱cuib chiru laj tij. Ut ta̱qˈue li mayej joˈ naxye saˈ lix chakˈrab laj Moisés re xcˈutbal chiruheb nak xatqˈuira.―

Li Jesús quixqˈuirtesi lix mo̱s jun li capitán

Ut nak quicuulac li Jesús aran Capernaum, quichal jun li capitán aj Roma riqˈuin. Quixtzˈa̱ma usilal chiru ut quixye re: ―Ka̱cuaˈ, lin mo̱s tˈantˈo saˈ cab. Sic ut kˈaxal ra cuan, chan. Li Jesús quichakˈoc ut quixye re: ―Tinxic la̱in ut toxinqˈuirtesi.― Li capitán quixye re li Jesús: ―Ka̱cuaˈ, moco incˈulub ta nak tatxic saˈ li cuochoch. Caˈaj cuiˈ nacuaj nak ta̱ye nak ta̱qˈuira̱k lin mo̱s ut ninnau nak ta̱qˈuira̱k. La̱in ninnau nak naru ta̱ba̱nu aˈan xban nak la̱in cuan ani nataklan cue ut cuanqueb lin soldado rubel lin cuanquil. Ut ninye re li jun, “ayu” ut naxic. Ut ninye re li jun chic, “quim”, ut nachal. Ut ninye re lin mo̱s, “ba̱nu aˈin”, ut naxba̱nu, chan li capitán. 10 Ut nak li Jesús quirabi li quixye, quisach xchˈo̱l ut quixye reheb li yo̱queb chi ochbeni̱nc re: ―Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱ jun intauhom chi moco saˈ xya̱nkeb laj Israel tzˈakal re ru xpa̱ba̱l joˈ li jun aˈin, usta ma̱cuaˈ aj judío. 11 Ut la̱in tinye e̱re nak nabaleb li ma̱cuaˈeb aj judío yalak bar saˈ ruchichˈochˈ teˈpa̱ba̱nk. Ut eb aˈan teˈe̱chani̱nk re lix nimajcual cuanquilal li Dios rochbeneb laj Abraham, laj Isaac, ut laj Jacob. 12 Aˈut nabaleb laj judío li teˈe̱chani̱nk raj re lix nimajcual cuanquilal li Dios, eb aˈan chic li teˈisi̱k ut teˈqˈuehekˈ saˈ li kˈojyi̱n. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li cˈuxuxi̱nc ruch e, chan li Jesús reheb li tenamit. 13 Tojoˈnak li Jesús quixye re li capitán: ―Ayu saˈ la̱ cuochoch. Chanru nak xapa̱b, joˈcan ajcuiˈ nak chi‑uxk li cˈaˈru xatzˈa̱ma, chan. Ut saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan quiqˈuira lix mo̱s li capitán.

Li Jesús quixqˈuirtesi xnaˈ li rixakil laj Pedro

14 Ut quicuulac li Jesús saˈ rochoch laj Pedro. Ut aran quixtau lix naˈ li rixakil laj Pedro yocyo saˈ xchˈa̱t ut yo̱ xtik. 15 Ut li Jesús quixchap li rukˈ ut quinumeˈ lix tik. Ut aˈan quicuacli, ut quicˈanjelac chiru. 16 Nak ac oc re li kˈojyi̱n, nabaleb li cristian queˈcˈameˈ chak riqˈuin li Jesús. Cuanqueb ma̱us aj musikˈej riqˈuineb. Ut yal riqˈuin ra̱tin, li Jesús quirisi li ma̱us aj musikˈej riqˈuineb, ut quixqˈuirtesi chixjunileb li yaj. 17 Aˈin quicˈulman joˈ quixye li profeta Isaías, nak quixye chi joˈcaˈin:

Aˈan quicˈamoc re li kayajel, ut aˈan quicˈuluc re li karaylal.

18 Ut nak quiril li Jesús nak sutsu xbaneb li qˈuila tenamit, quixye: ―Tento toxic jun pacˈal li palau, chan reheb lix tzolom. 19 Ut saˈ li ho̱nal aˈan quicuulac riqˈuin li Jesús jun aj tzˈi̱b ut quixye re: ―At tzolonel, tincuaj a̱ta̱kenquil yalak bar tatxic, chan re. 20 Ut li Jesús quichakˈoc ut quixye re: ―Cˈoxla chi us ma ta̱cuy inta̱kenquil. Li yac cuanqueb xjul saˈ pec, ut li xul li nequeˈrupupic chiru choxa cuanqueb xsoc, abanan la̱in li Cˈajolbej ma̱cˈaˈ innaˈaj bar ta̱ru̱k tinyocob cuiˈ cuib, chan. 21 Ut jun reheb lix tzolom quixye re li Jesús: ―Ka̱cuaˈ, china̱cuy. Inmukak cuan inyucuaˈ tojoˈnak tinxic cha̱cuix, chan. 22 Ut li Jesús quixye re: ―Ta̱kehin, canabeb li toj camenakeb saˈ li ma̱c xmukakeb cuan lix camenak, chan re.

Nak quixchˈanab li ikˈ chiru li palau

23 Ut li Jesús qui‑oc saˈ li jucub rochbeneb lix tzolom. 24 Nak ac cuanqueb chiru haˈ, saˈ junpa̱t quichal jun li nimla cak‑sut‑ikˈ. Ut yo̱ chi oc lix cau ok li haˈ saˈ li jucub. Ut li Jesús sa xcuara. 25 Eb lix tzolom queˈjiloc riqˈuin, queˈrajsi, ut queˈxye re: ―Ka̱cuaˈ, choa̱col. Osocˈ ke, chanqueb re. 26 Ut li Jesús quichakˈoc ut quixye: ―La̱ex incˈaˈ nequexpa̱ban chi tzˈakal. Joˈcan nak nequexxucuac, chan reheb. Tojoˈnak quicuacli, quixkˈus li ikˈ, ut li palau, ut saˈ junpa̱t quichˈana li ikˈ ut quitukla ru li haˈ. 27 Ut cˈajoˈ nak queˈsach xchˈo̱l lix tzolom nak queˈril li quixba̱nu ut queˈxye chi ribileb rib: ―¿Chanru nak cuan xcuanquil li cui̱nk aˈin nak naxkˈus li ikˈ ut li palau ut nequeˈabin chiru? chanqueb.

Li cui̱nk li cuan ma̱us aj musikˈej riqˈuineb

28 Ut nak ac xkˈaxon li Jesús jun pacˈal li palau saˈ xchˈochˈeb laj Gadara, cuib li cui̱nk queˈchal chixcˈulbal. Queˈchal chak saˈ li naˈajej bar nequeˈmukeˈ cuiˈ li camenak. Cuan ma̱us aj musikˈej riqˈuineb. Kˈaxal xiu xiu rilbaleb ut ma̱ ani naru nanumeˈ saˈ li be aˈan. 29 Ut eb aˈan queˈxjap re chixyebal: ―¿Cˈaˈru ta̱cuaj kiqˈuin, at Jesús? La̱at ralalat li nimajcual Dios. ¿Ma xatchal arin chikachˈiˈchˈiˈinquil chi toj ma̱jiˈ xkˈehil li rakba a̱tin? chanqueb. 30 Ut najt caˈchˈin riqˈuineb cuan chak jun tu̱b li a̱k, yo̱queb chi ichajibc. 31 Ut eb li ma̱us aj musikˈej queˈxtzˈa̱ma chiru li Jesús ut queˈxye re: ―Cui toa̱cuisi riqˈuineb li cui̱nk aˈin, choa̱canab chi oc riqˈuineb li jun tu̱b chi a̱k li cuanqueb aran. 32 Ut li Jesús quichakˈoc ut quixye reheb: ―Ayukex. Ut eb aˈan queˈel ut co̱eb riqˈuineb li jun tu̱b chi a̱k. Ut eb li a̱k queˈoc chi a̱linac ut queˈxrum chak rib saˈ xbe̱n u̱l ut toj saˈ li palau coxeˈnak ut aran queˈosoˈ. 33 Ut eb laj ilol a̱k queˈxucuac ut queˈco̱eb saˈ a̱nil saˈ li tenamit chixyebal resil chixjunil li cˈaˈru quicˈulman. Ut queˈxserakˈi li cˈaˈru quicˈulman riqˈuineb li cui̱nk li cuanqueb ma̱us aj musikˈej riqˈuineb. 34 Ut chixjunileb li tenamit queˈel chak chixcˈulbal li Jesús. Ut nak queˈril ru, queˈxtzˈa̱ma chiru nak chie̱lk saˈ lix tenamiteb.