Revised Common Lectionary (Semicontinuous)

⁶ Când au ajuns la aria lui Nahon, Uza şi-a întins mâna să apuce Chivotul^[a] lui Dumnezeu deoarece era să-l răstoarne boii. ⁷ Atunci mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Uza şi Dumnezeu l-a lovit acolo pentru neglijenţa^[b] lui. Uza a murit acolo, lângă Chivotul lui Dumnezeu. ⁸ David s-a mâniat pentru că mânia Domnului izbucnise împotriva lui Uza şi a numit acel loc Pereţ-Uza^[c], nume care i-a rămas până în ziua de azi.

⁹ David s-a temut de Domnul în acea zi şi a zis: „Cum să vină Chivotul Domnului la mine?“ ¹⁰ Şi David n-a vrut să mai aducă Chivotul Domnului în Cetatea lui David, ci l-a dus în casa lui Obed-Edom, ghititul. ¹¹ Chivotul Domnului a rămas în casa lui Obed-Edom, ghititul, timp de trei luni, iar Domnul l-a binecuvântat pe Obed-Edom împreună cu întreaga lui familie.

¹² I s-a spus regelui David că Domnul a binecuvântat familia lui Obed-Edom şi tot ceea ce are, din pricina Chivotului lui Dumnezeu. Atunci David s-a dus şi a adus Chivotul lui Dumnezeu din casa lui Obed-Edom în Cetatea lui David, în mijlocul bucuriei.

Arestarea lui Pavel

²⁷ Când cele şapte zile erau pe sfârşite, iudeii din Asia l-au văzut pe Pavel în Templu; ei au stârnit toată mulţimea şi au pus mâinile pe el, ²⁸ strigând: „Bărbaţi israeliţi, veniţi în ajutor! Acesta este omul care-i învaţă pe toţi, pretutindeni, împotriva poporului nostru, împotriva Legii şi împotriva acestui loc! Ba încă a adus şi nişte greci în Templu şi a pângărit acest loc sfânt!“ ²⁹ Căci îl văzuseră mai înainte în cetate pe Trofim efeseanul împreună cu Pavel şi credeau că Pavel îl adusese în Templu. ³⁰ Toată cetatea s-a pus în mişcare, şi poporul a venit alergând din toate părţile. L-au prins pe Pavel şi l-au târât afară din Templu; şi imediat uşile au fost încuiate. ³¹ În timp ce încercau să-l omoare, s-a dus vestea la tribunul cohortei^[a] că tot Ierusalimul este în agitaţie. ³² Acesta a luat imediat nişte soldaţi şi nişte centurioni^[b] şi a alergat la ei. Când l-au văzut pe tribun şi pe soldaţi, au încetat să-l mai bată pe Pavel. ³³ Atunci tribunul s-a apropiat, l-a arestat pe Pavel şi a poruncit să fie legat cu două lanţuri. Apoi a întrebat cine era şi ce făcuse. ³⁴ Unii din mulţime strigau una, alţii alta, aşa că, din cauza zarvei, neputând să afle exact ce se întâmplase, a poruncit să fie dus în fort. ³⁵ Când a ajuns la trepte, Pavel a trebuit să fie dus de către soldaţi, din pricina violenţei mulţimii. ³⁶ Căci mulţimea poporului se ţinea după el, strigând: „La moarte cu el!“

Pavel se adresează mulţimii

³⁷ Chiar când urma să fie băgat în fort, Pavel i-a zis tribunului:

– Îmi este îngăduit să-ţi spun ceva?

Tribunul l-a întrebat:

– Ştii greceşte? ³⁸ Deci nu eşti tu egipteanul care, cu câtva timp în urmă, a pornit o răscoală şi a dus în pustie patru mii de asasini^[c]?

³⁹ Pavel i-a răspuns:

– Eu sunt iudeu, din Tarsul Ciliciei, cetăţean al unei cetăţi nu lipsită de importanţă^[d]. Dă-mi voie, te rog, să vorbesc poporului!