Revised Common Lectionary (Semicontinuous)

Psalmul 21

Pentru dirijor. Un psalm al lui David.

David, uns drept rege al lui Israel

5 Toate seminţiile lui Israel au venit la David, în Hebron şi i-au zis: „Suntem os din oasele tale şi carne din carnea ta! ² Odinioară, pe când Saul ne era rege, tu îl conduceai pe Israel în războaie. Domnul ţi-a promis, de altfel: «Tu vei păstori poporul Meu Israel şi vei fi conducător peste Israel!»“ ³ Toţi cei din sfatul bătrânilor lui Israel veniseră la rege, în Hebron, astfel că regele David a încheiat legământ cu ei înaintea Domnului la Hebron. Apoi ei l-au uns pe David ca rege peste Israel. ⁴ David era în vârstă de treizeci de ani când a devenit rege şi a domnit timp de patruzeci de ani: ⁵ la Hebron a domnit, peste Iuda, timp de şapte ani şi şase luni, iar la Ierusalim a domnit timp de treizeci şi trei de ani peste întreg Israelul şi peste Iuda.

David cucereşte Ierusalimul

⁶ Regele şi oamenii săi au înaintat spre Ierusalim împotriva iebusiţilor care locuiau acolo. Aceştia i-au zis lui David: „Nu vei intra aici, căci până şi orbii şi ologii te vor respinge.“ Credeau că David nu va reuşi să intre în cetate. ⁷ David a capturat însă fortăreaţa Sionului, care a devenit Cetatea lui David. ⁸ David zisese în acea zi: „Oricine vrea să îi învingă pe iebusiţi să folosească canalul de apă^[a] pentru a ajunge la acei «ologi» şi «orbi»^[b], care sunt duşmanii lui David^[c].“ De aceea se zice: „Orbii şi ologii n-au voie să intre în palat^[d].“ ⁹ David s-a stabilit în fortăreaţă şi a numit-o „Cetatea lui David“. David a rezidit cetatea de jur împrejur, dinspre Milo^[e] înspre interior.

¹⁰ David a devenit tot mai puternic pentru că Domnul, Dumnezeul Oştirilor^[f], era cu el.

Suferinţele lui Pavel pentru Cristos

¹⁶ Vă spun din nou: nimeni să nu creadă că sunt nebun, dar, dacă o faceţi, atunci acceptaţi-mă ca şi cum aş fi nebun, ca să mă laud şi eu puţin! ¹⁷ În această încredere lăudăroasă, ceea ce spun nu este ceea ce Domnul ar vrea să spun, ci este ca o nebunie. ¹⁸ Întrucât mulţi se laudă potrivit firii, mă voi lăuda şi eu. ¹⁹ Căci voi sunteţi înţelepţi şi-i răbdaţi cu bucurie pe nebuni! ²⁰ Voi îngăduiţi dacă cineva vă înrobeşte, dacă cineva vă exploatează, dacă cineva vă abuzează, dacă cineva vă priveşte de sus, dacă cineva vă loveşte peste faţă. ²¹ O spun spre ruşinea mea, pentru că noi am fost prea slabi pentru aceasta. Dar cu orice altceva ar îndrăzni cineva să se laude – vorbesc ca un nebun – îndrăznesc şi eu să mă laud! ²² Sunt ei evrei? Şi eu sunt! Sunt ei israeliţi? Şi eu sunt! Sunt ei urmaşi ai lui Avraam? Şi eu sunt! ²³ Sunt ei slujitori ai lui Cristos? – vorbesc ca un ieşit din minţi. Eu sunt şi mai mult! Am trudit mult mai mult, am fost în închisoare mult mai mult, am fost biciuit mult mai sever, deseori în pericol de moarte; ²⁴ de cinci ori am primit de la iudei patruzeci de lovituri fără una, ²⁵ de trei ori am fost bătut cu nuiele, o dată am fost împroşcat cu pietre, de trei ori am naufragiat, am fost o zi şi o noapte în largul mării, ²⁶ adesea în călătorii, în pericole pe râuri, în pericole din cauza tâlharilor, în pericole din cauza celor din neamul meu, în pericole din cauza neamurilor, în pericole în cetate, în pericole în pustie, în pericole pe mare, în pericole datorită fraţilor falşi, ²⁷ muncind şi trudind din greu, deseori neputând dormi, flămând şi însetat, deseori fără hrană, în frig şi fără haine ²⁸ şi, dincolo de alte lucruri, era şi preocuparea mea zilnică: îngrijorarea mea pentru toate bisericile. ²⁹ Cine este slab şi eu să nu mă simt slab? Cine cade în păcat şi eu să nu ard?

³⁰ Dacă trebuie să mă laud, mă voi lăuda cu lucrurile care îmi arată slăbiciunea. ³¹ Dumnezeu şi Tatăl Domnului Isus, Care este binecuvântat în veci, ştie că nu mint. ³² În Damasc, guvernatorul regelui Areta^[a] a păzit cetatea Damasc ca să mă prindă, ³³ dar am fost coborât într-un coş, printr-o fereastră din zid, şi am scăpat din mâinile lui.