Revised Common Lectionary (Semicontinuous)

Psalmul 18

Pentru dirijor. Al lui David, robul Domnului. David I-a dedicat Domnului cuvintele acestui cântec în ziua în care l-a eliberat din mâna tuturor duşmanilor lui şi din mâna lui Saul. El a zis:

Moartea lui Saul şi a fiilor săi

31 Filistenii s-au luptat cu Israel, iar israeliţii au fugit dinaintea filistenilor şi au căzut răpuşi pe muntele Ghilboa. ² Filistenii i-au urmărit pe Saul şi pe fiii săi; i-au ucis pe Ionatan, pe Abinadab şi pe Malchi-Şua, fiii lui Saul. ³ Lupta devenise înverşunată în preajma lui Saul; arcaşii l-au ţintit şi l-au rănit foarte tare. ⁴ Atunci Saul i-a zis celui ce-i ducea armele: „Scoate-ţi sabia şi străpunge-mă tu cu ea, ca nu cumva aceşti necircumcişi să ajungă la mine, să mă străpungă şi să mă batjocorească.“ Însă cel ce-i ducea armele n-a vrut să facă lucrul acesta pentru că îi era foarte frică. Atunci Saul şi-a luat sabia şi s-a aruncat în ea. ⁵ Când cel ce-i ducea armele a văzut că Saul a murit, s-a aruncat şi el în sabia lui şi a murit împreună cu el. ⁶ Astfel au murit împreună, în aceeaşi zi, Saul, cei trei fii ai săi, cel ce-i ducea armele şi toţi oamenii săi. ⁷ Când israeliţii care se aflau de cealaltă parte a văii şi cei care se aflau dincolo de Iordan au văzut că ceilalţi israeliţi au fugit şi că Saul şi fiii săi au murit, şi-au părăsit cetăţile şi au fugit şi ei. Atunci filistenii au venit şi au locuit în ele. ⁸ Dimineaţa, când filistenii au venit să-i jefuiască pe cei ucişi, l-au găsit pe Saul şi pe cei trei fii ai săi căzuţi pe muntele Ghilboa. ⁹ I-au tăiat capul şi i-au luat armele după care au trimis mesageri pe tot cuprinsul ţării filistenilor ca să ducă vestea în templele idolilor lor şi poporului. ¹⁰ I-au pus armele în templul aştoretelor^[a], iar trupul i l-au atârnat pe zidul Bet-Şanului. ¹¹ Când au auzit ce i-au făcut filistenii lui Saul, locuitorii Iabeşului din Ghilad, ¹² toţi războinicii, s-au sculat, au călătorit toată noaptea şi au luat trupul lui Saul şi trupurile fiilor săi de pe zidul cetăţii Bet-Şan. S-au întors apoi la Iabeş şi le-au ars acolo. ¹³ Le-au luat oasele, le-au îngropat sub tamariscul din Iabeş şi au postit timp de şapte zile.

Semănând generozitate

9 Nu este necesar să vă scriu despre această slujire pentru sfinţi, ² pentru că eu cunosc bunăvoinţa voastră, cu care mă laud înaintea celor din Macedonia, spunând că Ahaia^[a] a fost gata încă de anul trecut. Râvna voastră i-a încurajat pe cei mai mulţi dintre ei. ³ Îi trimit însă pe fraţi pentru ca lauda noastră să nu fie dovedită ca fiind goală – în acest caz, aşa cum am spus, să fiţi pregătiţi. ⁴ Dacă cei din Macedonia ar veni cu mine şi v-ar găsi nepregătiţi, ce ruşine ne-ar fi – ca să nu mai vorbesc despre ruşinea voastră – pentru că am avut o astfel de încredere în voi! ⁵ Astfel, cred, fraţilor, că este necesar să vă îndemn, să vin la voi mai înainte, pentru a pregăti darul pe care l-aţi promis; atunci, el va fi gata ca un lucru pe care vreţi să-l daţi şi nu ca o constrângere.