Chronological
Psalmul 6
Către mai-marele cântăreţilor.
De cântat pe instrumente cu coarde.
Pe harpa cu opt coarde.
Un psalm al lui David
1 Doamne(A), nu mă pedepsi cu mânia Ta
şi nu mă mustra cu urgia Ta.
2 Ai milă(B) de mine, Doamne, căci mă ofilesc!
Vindecă-mă(C), Doamne, căci îmi tremură oasele.
3 Sufletul mi-e îngrozit de tot.
Şi Tu, Doamne, până când(D) vei zăbovi să Te înduri de mine?
4 Întoarce-Te, Doamne, izbăveşte-mi sufletul!
Mântuieşte-mă, pentru îndurarea Ta!
5 Căci cel ce moare(E) nu-şi mai aduce aminte de Tine
şi cine Te va lăuda în Locuinţa morţilor?
6 Nu mai pot gemând!
În fiecare noapte îmi stropesc aşternutul
şi-mi scald patul în lacrimi.
7 Mi s-a supt faţa(F) de întristare
şi a îmbătrânit din pricina tuturor celor ce mă prigonesc.
8 Depărtaţi-vă(G) de la mine toţi cei ce faceţi răul!
Căci Domnul a auzit(H) glasul plângerii mele!
9 Domnul îmi ascultă cererile
şi Domnul îmi primeşte rugăciunea!
10 Toţi vrăjmaşii mei vor fi acoperiţi de ruşine şi cuprinşi de spaimă;
într-o clipă vor da înapoi, acoperiţi de ruşine.
Psalmul 8
Către mai-marele cântăreţilor. De cântat pe ghitit. Un psalm al lui David
1 Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat(A) este Numele Tău pe tot pământul!
Slava Ta se înalţă(B) mai presus de ceruri.
2 Din gura(C) copiilor şi a celor ce sug la ţâţă, Ţi-ai scos o întăritură de apărare
împotriva potrivnicilor tăi,
ca să astupi gura vrăjmaşului(D) şi omului cu dor de răzbunare.
3 Când privesc(E) cerurile – lucrarea mâinilor Tale –
luna şi stelele pe care le-ai făcut,
4 îmi zic: „Ce este omul(F), ca să Te gândeşti la el?
Şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă?”
5 L-ai făcut cu puţin mai prejos decât Dumnezeu
şi l-ai încununat cu slavă şi cu cinste.
6 I-ai dat stăpânire(G) peste lucrurile mâinilor Tale,
toate(H) le-ai pus sub picioarele lui:
7 oile şi boii laolaltă,
fiarele câmpului,
8 păsările cerului şi peştii mării,
tot ce străbate cărările mărilor.
9 Doamne, Dumnezeul(I) nostru,
cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul!
Psalmul 9
Către mai-marele cântăreţilor.
Se cântă ca şi „Mori pentru fiul”.
Un psalm al lui David
1 Voi lăuda pe Domnul din toată inima mea,
voi istorisi toate minunile Lui.
2 Voi face din Tine bucuria(J) şi veselia mea,
voi cânta Numele tău, Dumnezeule(K) Preaînalt,
3 pentru că vrăjmaşii mei dau înapoi,
se clatină şi pier dinaintea Ta.
4 Căci Tu îmi sprijini dreptatea şi pricina mea
şi stai pe scaunul Tău de domnie ca un judecător drept.
5 Tu pedepseşti neamurile, nimiceşti pe cel rău,
le ştergi(L) numele pentru totdeauna şi pe vecie.
6 S-au dus vrăjmaşii! N-au rămas din ei decât nişte dărâmături veşnice!
Nişte cetăţi dărâmate de Tine! Li s-a şters pomenirea!
7 Ei s-au dus, dar Domnul(M) împărăţeşte în veac
şi Şi-a pregătit scaunul de domnie pentru judecată.
8 El judecă lumea(N) cu dreptate,
judecă popoarele cu nepărtinire.
9 Domnul(O) este scăparea celui asuprit,
scăpare la vreme de necaz.
10 Cei ce cunosc(P) Numele Tău se încred în Tine,
căci Tu nu părăseşti pe cei ce Te caută, Doamne!
11 Cântaţi Domnului, care împărăţeşte în Sion,
vestiţi(Q) printre popoare isprăvile Lui!
12 Căci El răzbună(R) sângele vărsat
şi Îşi aduce aminte de cei nenorociţi, nu uită strigătele lor.
13 Ai milă de mine, Doamne!
Vezi ticăloşia în care mă aduc vrăjmaşii mei
şi ridică-mă din porţile morţii,
14 ca să vestesc toate laudele Tale în porţile fiicei Sionului
şi să mă bucur(S) de mântuirea Ta.
15 Neamurile(T) cad în groapa pe care au făcut-o
şi li se prinde piciorul în laţul pe care l-au ascuns.
16 Domnul Se arată(U), face dreptate
şi prinde pe cel rău în lucrul mâinilor lui. (Joc de instrumente(V). Oprire)
17 Cei răi se întorc la Locuinţa morţilor:
toate neamurile(W) care uită pe Dumnezeu.
18 Căci cel nenorocit nu este uitat pe vecie(X),
nădejdea(Y) celor sărmani nu piere pe vecie.
19 Scoală-Te, Doamne, ca să nu biruie omul;
neamurile să fie judecate înaintea Ta!
20 Aruncă groaza în ei, Doamne,
ca să ştie popoarele că nu sunt decât oameni!
Psalmul 10
1 Pentru ce stai aşa de departe, Doamne?
Pentru ce Te ascunzi la vreme de necaz?
2 Cel rău, în mândria lui, urmăreşte pe cei nenorociţi
şi ei cad(Z) jertfă curselor urzite de el.
3 Căci cel rău se făleşte(AA) cu pofta lui,
iar răpitorul(AB) batjocoreşte şi nesocoteşte pe Domnul.
4 Cel rău zice cu trufie: „Nu(AC) pedepseşte Domnul!
Nu este Dumnezeu!” Iată toate gândurile(AD) lui.
5 Treburile îi merg bine în orice vreme;
judecăţile(AE) Tale sunt prea înalte pentru el, ca să le poată vedea,
şi suflă cu dispreţ(AF) împotriva tuturor potrivnicilor lui.
6 El zice(AG) în inima lui: „Nu mă clatin,
în veci(AH) sunt scutit de nenorocire!”
7 Gura(AI) îi este plină de blesteme, de înşelătorii şi de vicleşuguri
şi sub limbă(AJ) are răutate şi fărădelege(AK).
8 Stă la pândă lângă sate
şi ucide pe cel nevinovat în locuri(AL) dosnice;
ochii lui pândesc(AM) pe cel nenorocit.
9 Stă(AN) la pândă în ascunzătoarea lui, ca leul în vizuină;
stă la pândă să prindă pe cel nenorocit.
Îl prinde şi-l trage în laţul lui;
10 se îndoaie, se pleacă
şi-i cad săracii în gheare!
11 El zice în inima lui: „Dumnezeu uită!
Îşi ascunde(AO) Faţa şi în veac nu va vedea!”
12 Scoală-Te, Doamne, Dumnezeule, ridică(AP) mâna!
Nu uita pe cei nenorociţi!
13 Pentru ce să hulească cel rău pe Dumnezeu?
Pentru ce să zică în inima lui că Tu nu pedepseşti?
14 Dar Tu vezi; căci Tu priveşti necazul şi suferinţa, ca să iei în mână pricina lor.
În nădejdea Ta se lasă(AQ) cel nenorocit
şi Tu vii în ajutor orfanului(AR).
15 Zdrobeşte(AS) braţul celui rău,
pedepseşte-i fărădelegile, ca să piară din ochii Tăi!
16 Domnul(AT) este Împărat în veci de veci;
neamurile sunt nimicite din ţara Lui.
17 Tu auzi rugăciunile celor ce suferă, Doamne!
Le întăreşti(AU) inima, Îţi pleci urechea spre ei,
18 ca să faci(AV) dreptate orfanului şi celui asuprit
şi ca să nu mai insufle groaza omul cel luat din pământ.
Psalmul 14
Către mai-marele cântăreţilor.
Un psalm al lui David
1 Nebunul(A) zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu!”
S-au stricat(B) oamenii, fac fapte urâte;
nu este niciunul care să facă binele.
2 Domnul(C) Se uită de la înălţimea cerurilor peste fiii oamenilor,
să vadă de este vreunul care să aibă pricepere
şi care să caute pe Dumnezeu.
3 Dar toţi(D) s-au rătăcit, toţi s-au dovedit nişte netrebnici;
nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar.
4 Şi-au pierdut mintea toţi cei ce săvârşesc fărădelegea,
de mănâncă(E) pe poporul Meu, cum mănâncă pâinea,
şi nu cheamă(F) pe Domnul?
5 Ei vor tremura de spaimă
când Se va arăta Dumnezeu în mijlocul neamului neprihănit.
6 Râdeţi voi de nădejdea celui nenorocit…
dar scăparea lui este Domnul(G).
7 O, de(H) ar porni din Sion izbăvirea lui Israel!…
Când(I) va întoarce Domnul înapoi pe prinşii de război ai poporului Său,
Iacov se va veseli şi Israel se va bucura.
Psalmul 16
O cântare a lui David
1 Păzeşte-mă, Dumnezeule, căci(A) în Tine mă încred.
2 Eu zic Domnului: „Tu eşti Domnul meu,
Tu eşti singura(B) mea fericire!”
3 Sfinţii care sunt în ţară,
oamenii evlavioşi, sunt toată plăcerea mea.
4 Idolii se înmulţesc, oamenii aleargă după dumnezei străini,
dar eu n-aduc jertfele lor de sânge
şi nu pun numele(C) lor pe buzele mele.
5 Domnul(D) este partea mea de moştenire şi paharul(E) meu,
Tu îmi îndrepţi sorţul meu.
6 O moştenire plăcută mi-a căzut la sorţ,
o frumoasă moşie mi-a fost dată.
7 Eu binecuvântez pe Domnul, care mă sfătuieşte,
căci până şi noaptea îmi dă îndemnuri inima(F).
8 Am necurmat pe Domnul înaintea(G) ochilor mei.
Când este El la dreapta mea(H), nu mă clatin(I).
9 De aceea, inima mi se bucură, sufletul mi se veseleşte(J)
şi trupul mi se odihneşte în linişte.
10 Căci(K) nu vei lăsa sufletul(L) meu în Locuinţa morţilor,
nu vei îngădui ca preaiubitul Tău să vadă putrezirea.
11 Îmi vei arăta cărarea vieţii(M);
înaintea(N) Feţei Tale sunt bucurii nespuse
şi desfătări veşnice în dreapta(O) Ta.
Psalmul 19
Către mai-marele cântăreţilor.
Un psalm al lui David
1 Cerurile(A) spun slava lui Dumnezeu,
şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui.
2 O zi istoriseşte alteia acest lucru,
o noapte dă de ştire alteia despre el.
3 Şi aceasta, fără vorbe, fără cuvinte,
al căror sunet să fie auzit,
4 dar răsunetul lor străbate tot(B) pământul
şi glasul lor merge până la marginile lumii.
În ceruri, El a întins un cort soarelui.
5 Şi soarele, ca un mire care iese din odaia lui de nuntă,
se aruncă în drumul lui cu bucuria(C) unui viteaz:
6 răsare la un capăt al cerurilor
şi îşi isprăveşte drumul la celălalt capăt;
nimic nu se ascunde de căldura lui.
7 Legea Domnului este desăvârşită(D) şi înviorează sufletul;
mărturia Domnului este adevărată şi dă înţelepciune celui neştiutor.
8 Orânduirile Domnului sunt fără prihană şi veselesc inima;
poruncile Domnului sunt curate(E) şi luminează(F) ochii.
9 Frica de Domnul este curată şi ţine pe vecie;
judecăţile Domnului sunt adevărate, toate sunt drepte.
10 Ele sunt mai de preţ decât aurul, decât(G) mult aur curat;
sunt mai dulci(H) decât mierea, decât picurul din faguri.
11 Robul Tău primeşte şi el învăţătura de la ele;
pentru cine le păzeşte(I), răsplata este mare.
12 Cine îşi cunoaşte(J) greşelile făcute din neştiinţă?
Iartă-mi greşelile(K) pe care nu le cunosc(L)!
13 Păzeşte(M) de asemenea, pe robul Tău de mândrie,
ca să(N) nu stăpânească ea peste mine!
Atunci voi fi fără prihană, nevinovat de păcate mari.
14 Primeşte cu bunăvoinţă cuvintele(O) gurii mele
şi cugetele inimii mele,
Doamne, Stânca mea şi Izbăvitorul meu(P)!
Psalmul 21
Către mai-marele cântăreţilor.
Un psalm al lui David
1 Doamne, împăratul se bucură de ocrotirea puternică pe care i-o dai Tu.
Şi cum îl umple de veselie ajutorul(A) Tău!
2 I-ai dat ce-i dorea(B) inima
şi n-ai lăsat neîmplinit ce-i cereau buzele.
3 Căci i-ai ieşit înainte cu binecuvântări de fericire
şi i-ai pus pe cap(C) o cunună de aur curat.
4 Îţi cerea viaţa(D) şi i-ai dat-o:
o viaţă lungă(E) pentru totdeauna şi pe vecie.
5 Mare este slava lui în urma ajutorului Tău.
Tu pui peste el strălucirea şi măreţia.
6 Îl faci pe vecie o pricină de binecuvântări
şi-l umpli de bucurie(F) înaintea Feţei Tale.
7 Căci împăratul se încrede în Domnul
şi bunătatea Celui Preaînalt îl face să nu se clatine(G).
8 Mâna ta, împărate, va ajunge(H) pe toţi vrăjmaşii tăi,
dreapta ta va ajunge pe cei ce te urăsc
9 şi-i vei face ca un cuptor(I) aprins
în ziua când te vei arăta;
Domnul îi va nimici(J) în mânia Lui şi-i va mânca focul(K).
10 Le vei şterge sămânţa de pe pământ şi neamul lor din mijlocul fiilor oamenilor.
11 Ei au urzit lucruri rele împotriva ta,
au făcut sfaturi(L) rele, dar nu vor izbuti.
12 Căci îi vei face să dea dosul
şi vei trage cu arcul tău asupra lor.
13 Scoală-te, Doamne, cu puterea Ta,
şi vom cânta şi vom lăuda puterea Ta.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.