Chronological
Isus mustră pe cărturari şi farisei
23 Atunci, Isus, pe când cuvânta gloatelor şi ucenicilor Săi, 2 a zis: „Cărturarii(A) şi fariseii şed pe scaunul lui Moise. 3 Deci toate lucrurile pe care vă spun ei să le păziţi, păziţi-le şi faceţi-le, dar după faptele lor să nu faceţi. Căci ei(B) zic, dar nu fac. 4 Ei(C) leagă sarcini grele şi anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le mişte. 5 Toate faptele lor le fac(D) pentru ca să fie văzuţi de oameni. Astfel, îşi fac filacterele late, îşi(E) fac poalele veşmintelor cu ciucuri lungi, 6 umblă(F) după locurile dintâi la ospeţe şi după scaunele dintâi în sinagogi, 7 le place să le facă oamenii plecăciuni prin pieţe şi să le zică: ‘Rabbi! Rabbi!’ 8 Voi(G) să nu vă numiţi ‘Rabbi’. Fiindcă(H) Unul singur este Învăţătorul vostru: Hristos, şi voi toţi sunteţi fraţi. 9 Şi ‘Tată’ să nu numiţi pe nimeni pe pământ, pentru că Unul singur este Tatăl vostru: Acela care este în ceruri. 10 Să nu vă numiţi dascăli; căci Unul singur este Dascălul vostru: Hristosul. 11 Cel(I) mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru. 12 Oricine(J) se va înălţa va fi smerit; şi oricine se va smeri va fi înălţat.
Nelegiuirile cărturarilor şi fariseilor
13 Vai(K) de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi închideţi oamenilor Împărăţia cerurilor: nici voi nu intraţi în ea, şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi să intre. 14 Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că(L) voi mâncaţi casele văduvelor, în timp ce, de ochii lumii, faceţi rugăciuni lungi, de aceea veţi lua o mai mare osândă. 15 Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi înconjuraţi marea şi pământul ca să faceţi un tovarăş de credinţă şi, după ce a ajuns tovarăş de credinţă, faceţi din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decât sunteţi voi înşivă. 16 Vai de voi, povăţuitori(M) orbi, care ziceţi: ‘Dacă jură cineva(N) pe Templu, nu este nimic, dar, dacă jură pe aurul Templului, este legat de jurământul lui’. 17 Nebuni şi orbi! Care este mai mare: aurul sau(O) Templul, care sfinţeşte aurul? 18 ‘Dacă jură cineva pe altar, nu este nimic, dar, dacă jură pe darul de pe altar, este legat de jurământul lui’. 19 Nebuni şi orbi! Care este mai mare: darul sau altarul(P), care sfinţeşte darul? 20 Deci, cine jură pe altar jură pe el şi pe tot ce este deasupra lui; 21 cine jură pe Templu jură pe el şi pe Cel ce(Q) locuieşte în el; 22 şi cine jură pe cer jură pe scaunul de domnie(R) al lui Dumnezeu şi pe Cel ce şade pe el. 23 Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că(S) voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen şi lăsaţi nefăcute(T) cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuie să le faceţi, şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute. 24 Povăţuitori orbi, care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila! 25 Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că(U) voi curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar înăuntru sunt pline de răpire şi de necumpătare. 26 Fariseu orb! Curăţă întâi partea dinăuntru a paharului şi a blidului, pentru ca şi partea de afară să fie curată. 27 Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că(V) voi sunteţi ca mormintele văruite, care pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţie. 28 Tot aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi neprihăniţi oamenilor, dar pe dinăuntru sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege. 29 Vai(W) de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi zidiţi mormintele prorocilor, împodobiţi gropile celor neprihăniţi 30 şi ziceţi: ‘Dacă am fi trăit noi în zilele părinţilor noştri, nu ne-am fi unit cu ei la vărsarea sângelui prorocilor’. 31 Prin aceasta mărturisiţi despre voi înşivă că sunteţi(X) fiii celor ce au omorât pe proroci. 32 Voi(Y) dar umpleţi măsura părinţilor voştri! 33 Şerpi, pui(Z) de năpârci! Cum veţi scăpa de pedeapsa gheenei? 34 De aceea(AA), iată, vă trimit proroci, înţelepţi şi cărturari. Pe(AB) unii din ei îi veţi omorî şi răstigni, pe(AC) alţii îi veţi bate în sinagogile voastre şi-i veţi prigoni din cetate în cetate, 35 ca(AD) să vină asupra voastră tot sângele nevinovat care a fost vărsat pe pământ, de la(AE) sângele neprihănitului Abel până la sângele(AF) lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-aţi omorât între Templu şi altar. 36 Adevărat vă spun, că toate acestea vor veni peste neamul acesta.
Pedeapsa Ierusalimului
37 Ierusalime(AG), Ierusalime, care omori pe proroci şi(AH) ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine! De câte ori am vrut să(AI) strâng pe copiii tăi cum îşi strânge găina puii sub(AJ) aripi, şi n-aţi vrut! 38 Iată că vi se lasă casa pustie; 39 căci vă spun că de acum încolo nu Mă veţi mai vedea până când veţi zice: ‘Binecuvântat(AK) este Cel ce vine în Numele Domnului!’ ”
Puterea lui Isus
20 Într-una(A) din acele zile, când învăţa Isus norodul în Templu şi propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cu bătrânii, 2 şi I-au zis: „Spune-ne, cu(B) ce putere faci Tu aceste lucruri sau cine Ţi-a dat puterea aceasta?” 3 Drept răspuns, El le-a zis: „Am să vă pun şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi: 4 Botezul lui Ioan venea din cer sau de la oameni?” 5 Dar ei cugetau astfel între ei: „Dacă răspundem: ‘Din cer’, va zice: ‘Atunci, de ce nu l-aţi crezut?’ 6 Şi dacă răspundem: ‘De la oameni’, tot norodul ne va ucide cu pietre; căci(C) este încredinţat că Ioan era un proroc.” 7 Atunci au răspuns că nu ştiu de unde venea botezul lui Ioan. 8 Şi Isus le-a zis: „Nici Eu n-am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri”.
Pilda vierilor
9 Apoi a început să spună norodului pilda aceasta: „Un(D) om a sădit o vie, a arendat-o unor vieri şi a plecat într-o altă ţară pentru o vreme îndelungată. 10 La vremea rodurilor, a trimis la vieri un rob, ca să-i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale. 11 A mai trimis un alt rob; ei l-au bătut şi pe acela, l-au batjocorit şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale. 12 A mai trimis un al treilea rob; ei l-au rănit şi pe acela şi l-au scos afară. 13 Stăpânul viei a zis: ‘Ce să fac? Am să trimit pe fiul meu preaiubit; poate că îl vor primi cu cinste’. 14 Dar vierii, când l-au văzut, s-au sfătuit între ei şi au zis: ‘Iată moştenitorul. Veniţi să-l ucidem, ca moştenirea să fie a noastră’. 15 Şi l-au scos afară din vie şi l-au omorât. Acum, ce le va face stăpânul viei? 16 Va veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora.” Când au auzit ei cuvintele acestea, au zis: „Nicidecum!” 17 Dar Isus i-a privit drept în faţă şi a zis: „Ce înseamnă cuvintele acestea care au fost scrise: ‘Piatra(E) pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului? 18 Oricine va cădea peste piatra aceasta va fi zdrobit de ea şi(F), pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?’ ” 19 Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mâna pe El chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.
Birul cezarului
20 Au(G) început să pândească pe Isus şi au trimis nişte iscoditori, care se prefăceau că sunt neprihăniţi, ca să-L prindă cu vorba şi să-L dea pe mâna stăpânirii şi pe mâna puterii dregătorului. 21 Iscoditorii aceştia L-au întrebat: „Învăţătorule(H), ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci-i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr. 22 Se cuvine să plătim bir cezarului sau nu?” 23 Isus le-a priceput viclenia şi le-a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiţi? 24 Arătaţi-Mi un ban[a]. Al cui chip şi ale cui slove sunt scrise pe el?” „Ale cezarului”, au răspuns ei. 25 Atunci, El le-a zis: „Daţi dar cezarului ce este al cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”. 26 Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut.
Despre înviere
27 Unii(I) din saduchei, care(J) zic că nu este înviere, s-au apropiat şi au întrebat pe Isus: 28 „Învăţătorule, iată ce ne-a scris Moise(K): ‘Dacă moare fratele cuiva, având nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui şi să ridice urmaş fratelui său’. 29 Au fost dar şapte fraţi. Cel dintâi s-a însurat şi a murit fără copii. 30 Pe nevasta lui, a luat-o al doilea; şi a murit şi el fără copii. 31 A luat-o şi al treilea, şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii. 32 La urma tuturor, a murit şi femeia. 33 Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut-o de nevastă.” 34 Isus le-a răspuns: „Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită, 35 dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita. 36 Pentru că nici nu vor putea muri, căci vor fi(L) ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind(M) fii ai învierii. 37 Dar că morţii învie, a(N) arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre ‘Rug’, când numeşte pe Domnul: ‘Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov’. 38 Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi(O) sunt vii.” 39 Unii din cărturari au luat cuvântul şi au zis: „Învăţătorule, bine ai zis”. 40 Şi nu mai îndrăzneau să-I mai pună nicio întrebare.
Al cui fiu este Hristosul?
41 Isus le-a zis: „Cum(P) se zice că Hristosul este fiul lui David? 42 Căci însuşi David zice în cartea Psalmilor: ‘Domnul a zis(Q) Domnului meu: «Şezi la dreapta Mea 43 până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale».’ ” 44 Deci David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?
Cărturarii mustraţi de Isus
45 Atunci(R) a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod: 46 „Păziţi-vă(S) de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi şi să le(T) facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintâi în sinagogi şi după locurile dintâi la ospeţe 47 şi(U) casele văduvelor le mănâncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osândă.”
Văduva săracă
21 Isus Şi-a ridicat ochii şi a(V) văzut pe nişte bogaţi care îşi aruncau darurile în vistierie. 2 A văzut şi pe o văduvă săracă aruncând acolo doi bănuţi. 3 Şi a zis: „Adevărat vă spun că(W) această văduvă săracă a aruncat mai mult decât toţi ceilalţi, 4 căci toţi aceştia au aruncat la daruri din prisosul lor, dar ea a aruncat, din sărăcia ei, tot ce avea ca să trăiască.”
Nimicirea Ierusalimului şi venirea Fiului omului
5 Pe când vorbeau unii(X) despre Templu, că era împodobit cu pietre frumoase şi daruri, Isus a zis: 6 „Vor veni zile când nu va(Y) rămâne aici piatră pe piatră care să nu fie dărâmată”. 7 „Învăţătorule”, L-au întrebat ei, „când se vor întâmpla toate aceste lucruri? Şi care va fi semnul când se vor întâmpla aceste lucruri?” 8 Isus a răspuns: „Băgaţi de seamă(Z) să nu vă amăgească cineva. Căci vor veni mulţi în Numele Meu şi vor zice: ‘Eu sunt Hristosul’ şi ‘Vremea se apropie’. Să nu mergeţi după ei. 9 Când veţi auzi de războaie şi de răscoale, să nu vă înspăimântaţi, pentru că întâi trebuie să se întâmple aceste lucruri. Dar sfârşitul nu va fi îndată.” 10 „Apoi(AA)”, le-a zis El, „un neam se va scula împotriva altui neam şi o împărăţie, împotriva altei împărăţii. 11 Pe alocuri vor fi mari cutremure de pământ, foamete şi ciume, vor fi arătări înspăimântătoare şi semne mari în cer. 12 Dar(AB) înainte de toate acestea, vor pune mâinile pe voi şi vă vor prigoni, vă vor da pe mâna sinagogilor, vă vor arunca în(AC) temniţe, vă vor târî(AD) înaintea împăraţilor şi înaintea dregătorilor din(AE) pricina Numelui Meu. 13 Aceste lucruri vi(AF) se vor întâmpla ca să fiţi mărturie. 14 Ţineţi bine minte(AG), să nu vă gândiţi mai dinainte ce veţi răspunde, 15 căci vă voi da o gură şi o înţelepciune căreia nu-i vor putea răspunde, nici sta împotrivă(AH) toţi potrivnicii voştri. 16 Veţi(AI) fi daţi în mâinile lor până şi de părinţii, fraţii, rudele şi prietenii voştri; şi vor omorî pe mulţi(AJ) dintre voi. 17 Veţi(AK) fi urâţi de toţi din pricina Numelui Meu. 18 Dar(AL) niciun păr din cap nu vi se va pierde. 19 Prin răbdarea voastră, vă veţi câştiga sufletele voastre.
Îndemn la veghere
20 Când(AM) veţi vedea Ierusalimul înconjurat de oşti, să ştiţi că atunci pustiirea lui este aproape. 21 Atunci, cei din Iudeea să fugă la munţi, cei din mijlocul Ierusalimului să iasă din el şi cei de prin ogoare să nu intre în el. 22 Căci zilele acelea vor fi zile de răzbunare, ca să(AN) se împlinească tot ce este scris. 23 Vai(AO) de femeile care vor fi însărcinate şi de cele ce vor da ţâţă în acele zile! Pentru că va fi o strâmtorare mare în ţară şi mânie, împotriva norodului acestuia. 24 Vor cădea sub ascuţişul sabiei, vor fi luaţi robi printre toate neamurile, şi Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri, până(AP) se vor împlini vremurile neamurilor. 25 Vor(AQ) fi semne în soare, în lună şi în stele. Şi pe pământ va fi strâmtorare printre neamuri, care nu vor şti ce să facă la auzul urletului mării şi al valurilor; 26 oamenii îşi vor da sufletul de groază în aşteptarea lucrurilor care se vor întâmpla pe pământ, căci(AR) puterile cerurilor vor fi clătinate. 27 Atunci, vor vedea pe Fiul omului venind(AS) pe un nor cu putere şi slavă mare. 28 Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se(AT) apropie.” 29 Şi(AU) le-a spus o pildă: „Vedeţi smochinul şi toţi copacii. 30 Când înfrunzesc şi-i vedeţi, voi singuri cunoaşteţi că de acum vara este aproape. 31 Tot aşa, când veţi vedea întâmplându-se aceste lucruri, să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu este aproape. 32 Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta, până când se vor împlini toate aceste lucruri. 33 Cerul(AV) şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. 34 Luaţi seama(AW) la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuneze inimile cu îmbuibare de mâncare şi băutură şi cu îngrijorările vieţii acesteia, şi astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră. 35 Căci ziua aceea va veni ca(AX) un laţ peste toţi cei ce locuiesc pe toată faţa pământului. 36 Vegheaţi dar în tot timpul(AY) şi rugaţi-vă(AZ), ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea care se vor întâmpla şi să staţi(BA) în picioare înaintea Fiului omului.” 37 Ziua, Isus învăţa(BB) pe norod în Templu, iar(BC) noaptea Se ducea de o petrecea în muntele care se cheamă Muntele Măslinilor. 38 Şi tot norodul venea dis-de-dimineaţă la El în Templu, ca să-L asculte.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.