Chronological
Ispitirea lui Isus Hristos
4 Atunci, Isus(A) a fost dus de Duhul(B) în pustie, ca să fie ispitit de Diavolul. 2 Acolo a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; la urmă a flămânzit. 3 Ispititorul s-a apropiat de El şi i-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pâini”. 4 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: ‘Omul nu trăieşte numai(C) cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu’.” 5 Atunci, Diavolul L-a dus în sfânta cetate(D), L-a pus pe streaşina Templului 6 şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos, căci este scris: ‘El va porunci îngerilor Săi(E) să vegheze asupra Ta; şi ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră’.” 7 „De asemenea, este scris”, a zis Isus: „‘Să nu ispiteşti(F) pe Domnul, Dumnezeul tău’.” 8 Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor şi I-a zis: 9 „Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ şi Te vei închina mie”. 10 „Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: ‘Domnului, Dumnezeului tău(G) să te închini şi numai Lui să-I slujeşti’.” 11 Atunci, Diavolul L-a lăsat. Şi deodată au venit la Isus nişte îngeri(H) şi au început să-I slujească.
Isus la Capernaum
12 Când a auzit(I) Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galileea. 13 A părăsit Nazaretul şi a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în ţinutul lui Zabulon şi Neftali,
14 ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice:
15 „Ţara(J) lui Zabulon şi ţara lui Neftali,
înspre mare, dincolo de Iordan,
Galileea neamurilor,
16 Norodul(K) acesta, care zăcea în întuneric,
a văzut o mare lumină;
şi peste cei ce zăceau în ţinutul şi în umbra morţii,
a răsărit lumina.”
17 De atunci(L) încolo, Isus a început să propovăduiască şi să zică: „Pocăiţi-vă,(M) căci Împărăţia cerurilor este aproape”.
Isus cheamă patru ucenici
18 Pe când trecea pe lângă Marea Galileii, Isus(N) a văzut doi fraţi: pe Simon, zis(O) Petru, şi pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. 19 El le-a zis: „Veniţi(P) după Mine şi vă voi face pescari de oameni”. 20 Îndată,(Q) ei au lăsat mrejele şi au mers după El. 21 De acolo(R) a mers mai departe şi a văzut pe alţi doi fraţi: pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, care erau într-o corabie cu tatăl lor, Zebedei, şi îşi cârpeau mrejele. El i-a chemat. 22 Şi îndată, ei au lăsat corabia şi pe tatăl lor şi au mers după El.
Isus învaţă pe popor şi tămăduieşte pe bolnavi
23 Isus străbătea toată Galileea, învăţând(S) pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia(T) Împărăţiei şi tămăduind(U) orice boală şi orice neputinţă care erau în norod. 24 I s-a dus vestea în toată Siria; şi aduceau la El pe toţi cei ce sufereau de felurite boli şi chinuri: pe cei îndrăciţi, pe cei lunatici şi pe cei slăbănogi, şi El îi vindeca. 25 După El au mers(V) multe noroade din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea şi de dincolo de Iordan.
Ispitirea lui Isus Hristos
4 Isus(A), plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan şi a fost dus(B) de Duhul în pustie, 2 unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N-a mâncat nimic(C) în zilele acelea; şi, după ce au trecut acele zile, a flămânzit. 3 Diavolul I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte pietrei acesteia să se facă pâine”. 4 Isus i-a răspuns: „Este scris(D): ‘Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu’.” 5 Diavolul L-a suit pe un munte înalt, i-a arătat într-o clipă, toate împărăţiile pământului, 6 şi I-a zis: „Ţie Îţi voi da toată stăpânirea şi slava acestor împărăţii; căci mie îmi este dată(E) şi o dau oricui voiesc. 7 Dacă, dar, Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta.” 8 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Înapoia Mea, Satano! Este scris(F): ‘Să te închini Domnului, Dumnezeului tău, şi numai Lui să-I slujeşti’.” 9 Diavolul(G) L-a dus apoi în Ierusalim, L-a aşezat pe streaşina acoperişului Templului şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos de aici; 10 căci este scris(H): ‘El va porunci îngerilor Lui să Te păzească;’ 11 şi ‘ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.’ ” 12 Isus i-a răspuns: „S-a(I) spus: ‘Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău’.” 13 După ce L-a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat de la El, până(J) la o vreme.
Isus în Galileea
14 Isus(K), plin de(L) puterea Duhului, S-a întors în Galileea(M) şi I s-a dus vestea în tot ţinutul dimprejur. 15 El învăţa pe oameni în sinagogile lor şi era slăvit de toţi.
Isus propovăduieşte la Nazaret
16 A venit în Nazaret(N), unde fusese crescut, şi(O), după obiceiul Său, în ziua Sabatului, a intrat în sinagogă. S-a sculat să citească 17 şi I s-a dat cartea prorocului Isaia. Când a deschis-o, a dat peste locul unde era scris: 18 „Duhul(P) Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia, M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea şi orbilor, căpătarea vederii, să dau drumul celor apăsaţi 19 şi să vestesc anul de îndurare al Domnului.” 20 În urmă, a închis cartea, a dat-o înapoi îngrijitorului şi a şezut jos. Toţi cei ce se aflau în sinagogă aveau privirile pironite spre El. 21 Atunci, a început să le spună: „Astăzi s-au împlinit cuvintele acestea din Scriptură, pe care le-aţi auzit”. 22 Şi toţi Îl vorbeau de bine, se(Q) mirau de cuvintele pline de har care ieşeau din gura Lui şi ziceau: „Oare(R) nu este acesta feciorul lui Iosif?” 23 Isus le-a zis: „Fără îndoială, Îmi veţi spune zicala aceea: ‘Doctore, vindecă-te pe tine însuţi’ şi Îmi veţi zice: ‘Fă şi aici, în patria(S) Ta, tot ce am auzit că ai făcut în Capernaum’(T).” 24 „Dar”, a adăugat El, „adevărat vă spun că niciun proroc(U) nu este primit bine în patria lui. 25 Ba încă, adevărat vă spun că, pe vremea lui Ilie, când a fost încuiat cerul să nu dea ploaie trei ani şi şase luni şi când a venit o foamete mare peste toată ţara, erau multe(V) văduve în Israel, 26 şi totuşi Ilie n-a fost trimis la niciuna din ele, afară de o văduvă din Sarepta Sidonului. 27 Şi(W) mulţi leproşi erau în Israel pe vremea prorocului Elisei, şi totuşi niciunul din ei n-a fost curăţit, afară de Naaman, Sirianul.” 28 Toţi cei din sinagogă, când au auzit aceste lucruri, s-au umplut de mânie. 29 Şi s-au sculat, L-au scos din cetate şi L-au dus până în sprânceana muntelui, pe care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce în prăpastie. 30 Dar Isus a trecut(X) prin mijlocul lor şi a plecat de acolo.
Vindecarea unui îndrăcit în Capernaum
31 S-a(Y) pogorât în Capernaum, cetate din Galileea, şi acolo învăţa pe oameni în ziua Sabatului. 32 Ei erau uimiţi de învăţătura Lui, pentru că(Z) vorbea cu putere. 33 În(AA) sinagogă se afla un om care avea un duh de drac necurat şi care a strigat cu glas tare: 34 „Ah! Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne prăpădeşti? Te(AB) ştiu cine eşti: Sfântul(AC) lui Dumnezeu.” 35 Isus l-a certat şi i-a zis: „Taci şi ieşi din omul acesta!”Şi dracul, după ce l-a trântit jos, în mijlocul adunării, a ieşit din el, fără să-i facă vreun rău. 36 Toţi au fost cuprinşi de spaimă şi ziceau unii către alţii: „Ce înseamnă lucrul acesta? El porunceşte cu stăpânire şi cu putere duhurilor necurate, şi ele ies afară!” 37 Şi I s-a dus vestea în toate împrejurimile.
Vindecarea soacrei lui Simon
38 După ce(AD) a ieşit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era prinsă de friguri mari şi L-au rugat pentru ea. 39 El S-a plecat spre ea, a certat frigurile, şi au lăsat-o frigurile. Ea s-a sculat îndată şi a început să le slujească.
Vindecarea mai multor bolnavi
40 La(AE) asfinţitul soarelui, toţi cei ce aveau bolnavi atinşi de felurite boli îi aduceau la El. El Îşi punea mâinile peste fiecare din ei şi-i vindeca. 41 Din(AF) mulţi ieşeau şi draci, care strigau şi ziceau: „Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu”. Dar El(AG) îi mustra şi nu-i lăsa să vorbească, pentru că ştiau că El este Hristosul. 42 Când(AH) s-a crăpat de ziuă, Isus a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Noroadele au început să-L caute în toate părţile şi au ajuns până la El: voiau să-L oprească să nu plece de la ei. 43 Dar El le-a zis: „Trebuie să vestesc Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi în alte cetăţi, fiindcă pentru aceasta am fost trimis”. 44 Şi(AI) propovăduia în sinagogile Galileii.
Pescuirea minunată
5 Pe când(AJ) Se afla lângă lacul Ghenezaret şi Îl îmbulzea norodul ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu, 2 Isus a văzut două corăbii la marginea lacului; pescarii ieşiseră din ele să-şi spele mrejele. 3 S-a suit într-una din aceste corăbii, care era a lui Simon, şi l-a rugat s-o depărteze puţin de la ţărm. Apoi, a şezut jos şi învăţa pe noroade din corabie. 4 Când a încetat să vorbească, a zis lui Simon: „Depărteaz-o(AK) la adânc şi aruncaţi-vă mrejele pentru pescuire”. 5 Drept răspuns, Simon I-a zis: „Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi n-am prins nimic, dar, la cuvântul Tău, voi arunca mrejele!” 6 După ce le-au aruncat, au prins o aşa de mare mulţime de peşti că începeau să li se rupă mrejele. 7 Au făcut semn tovarăşilor lor, care erau în cealaltă corabie, să vină să le ajute. Aceia au venit şi au umplut amândouă corăbiile, aşa că au început să se afunde corăbiile. 8 Când a văzut Simon Petru lucrul acesta, s-a aruncat la genunchii lui Isus şi I-a zis: „Doamne, pleacă(AL) de la mine, căci sunt un om păcătos”. 9 Fiindcă îl apucase spaima pe el şi pe toţi cei ce erau cu el din pricina pescuirii pe care o făcuseră. 10 Tot aşa şi pe Iacov şi pe Ioan, fiii lui Zebedei, tovarăşii lui Simon. Atunci, Isus a zis lui Simon: „Nu te teme; de acum(AM) încolo vei fi pescar de oameni”. 11 Ei au scos corăbiile la mal, au lăsat(AN) totul şi au mers după El.
Vindecarea unui lepros
12 Isus(AO) era într-una din cetăţi. Şi iată că un om plin de lepră, cum L-a văzut, s-a aruncat cu faţa la pământ, L-a rugat şi I-a zis: „Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti”. 13 Isus a întins mâna, S-a atins de el şi i-a zis: „Da, voiesc, fii curăţit!”Îndată l-a lăsat lepra. 14 Apoi(AP), i-a poruncit să nu spună nimănui. „Ci du-te”, i-a zis El, „de te arată preotului şi adu, pentru curăţirea ta, ce(AQ) a rânduit Moise, ca mărturie pentru ei”. 15 Se răspândea tot mai mult vestea despre El, şi oamenii se(AR) strângeau cu grămada ca să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor. 16 Iar(AS) El se ducea în locuri pustii şi Se ruga.
Vindecarea unui slăbănog
17 Într-una din zile, Isus învăţa pe noroade. Nişte farisei şi învăţători ai Legii, care veniseră din toate satele Galileii şi Iudeii şi din Ierusalim, stăteau acolo; iar puterea Domnului era cu El, ca să vindece. 18 Şi(AT) iată că nişte oameni purtau într-un pat pe un slăbănog şi căutau să-l ducă înăuntru, ca să-l pună înaintea Lui. 19 Fiindcă n-aveau pe unde să-l ducă înăuntru, din pricina norodului, s-au suit pe acoperişul casei şi l-au coborât cu patul printre cărămizi, în mijlocul adunării, înaintea lui Isus. 20 Când le-a văzut credinţa, Isus a zis: „Omule, păcatele îţi sunt iertate!” 21 Cărturarii şi fariseii au(AU) început să cârtească şi să zică în ei înşişi: „Cine(AV) este acesta de rosteşte hule? Cine poate să ierte păcatele decât singur Dumnezeu?” 22 Isus, care le-a cunoscut gândurile, a luat cuvântul şi le-a zis: „Pentru ce cârtiţi în inimile voastre? 23 Ce este mai lesne: a zice: ‘Păcatele îţi sunt iertate’ sau a zice: ‘Scoală-te şi umblă?’ 24 Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele: ţie îţi poruncesc”, a zis El slăbănogului, „scoală-te, ridică-ţi patul şi du-te acasă.” 25 Şi numaidecât, slăbănogul s-a sculat în faţa lor, a ridicat patul pe care zăcea şi s-a dus acasă, slăvind pe Dumnezeu. 26 Toţi au rămas uimiţi şi slăveau pe Dumnezeu; plini de frică ziceau: „Azi am văzut lucruri nemaipomenite”.
Chemarea lui Levi
27 După(AW) aceea, Isus a ieşit afară şi a văzut pe un vameş, numit Levi, şezând la vamă. Şi i-a zis: „Vino după Mine!” 28 Vameşul a lăsat totul, s-a sculat şi a mers după El. 29 Levi I-a făcut(AX) un ospăţ mare la el în casă, şi o mulţime de vameşi şi de alţi oaspeţi şedeau la masă cu ei. 30 Fariseii şi cărturarii cârteau şi ziceau ucenicilor Lui: „Pentru ce mâncaţi şi beţi împreună cu vameşii şi cu păcătoşii?” 31 Isus a luat cuvântul şi le-a zis: „Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi. 32 N-am(AY) venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.”
Întrebarea despre post
33 Ei I-au zis: „Ucenicii(AZ) lui Ioan, ca şi ai fariseilor, postesc des şi fac rugăciuni, pe când ai Tăi mănâncă şi beau”. 34 El le-a răspuns: „Oare puteţi face pe nuntaşi să postească în timpul când mirele este cu ei? 35 Vor veni zile când va fi luat mirele de la ei; atunci vor posti în acele zile.” 36 Le-a spus(BA) şi o pildă: „Nimeni nu rupe dintr-o haină nouă un petic ca să-l pună la o haină veche; altminteri, rupe şi haina cea nouă şi nici peticul luat de la ea nu se potriveşte la cea veche. 37 Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altminteri, vinul cel nou sparge burdufurile, se varsă, şi burdufurile se prăpădesc; 38 ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi şi amândouă se păstrează. 39 Şi nimeni, după ce a băut vin vechi, nu voieşte vin nou, căci zice: ‘Este mai bun cel vechi’ ”.
15 Ioan(A) a mărturisit despre El când a strigat: „El este Acela despre care ziceam eu: ‘Cel ce(B) vine după mine este înaintea mea, pentru că(C) era înainte de mine’. 16 Şi noi toţi am primit din plinătatea(D) Lui şi har după har; 17 căci Legea(E) a fost dată prin Moise, dar harul(F) şi adevărul(G) au venit prin Isus Hristos. 18 Nimeni(H) n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul(I) Lui Fiu, care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut.”
Mărturia lui Ioan Botezătorul
19 Iată mărturisirea(J) făcută de Ioan când iudeii au trimis din Ierusalim pe nişte preoţi şi leviţi să-l întrebe: „Tu cine eşti?” 20 El a mărturisit(K) şi n-a tăgăduit: a mărturisit că nu este el Hristosul. 21 Şi ei l-au întrebat: „Dar cine eşti? Eşti Ilie(L)?” Şi el a zis: „Nu sunt!” „Eşti prorocul(M)?” Şi el a răspuns: „Nu!” 22 Atunci i-au zis: „Dar cine eşti? Ca să dăm un răspuns celor ce ne-au trimis. Ce zici tu despre tine însuţi?” 23 „Eu”, a zis(N) el, „sunt glasul celui ce strigă în pustie: ‘Neteziţi calea Domnului’, cum a(O) zis prorocul Isaia”. 24 Trimişii erau din partea fariseilor. 25 Ei i-au mai pus următoarea întrebare: „Atunci de ce botezi, dacă nu eşti Hristosul, nici Ilie, nici prorocul?” 26 Drept răspuns, Ioan le-a zis: „Eu(P) botez cu apă, dar(Q) în mijlocul vostru stă Unul pe care voi nu-L cunoaşteţi. 27 El(R) este Acela care vine după mine şi care este înaintea mea; eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintelor Lui.” 28 Aceste lucruri s-au petrecut în Betabara(S)[a], dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.
Mielul lui Dumnezeu
29 A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el şi a zis: „Iată Mielul(T) lui Dumnezeu, care(U) ridică păcatul lumii! 30 El(V) este Acela despre care ziceam: ‘După mine vine un om, care este înaintea mea, căci era înainte de mine’. 31 Eu nu-L cunoşteam, dar tocmai pentru(W) aceasta am venit să botez cu apă: ca El să fie făcut cunoscut lui Israel.” 32 Ioan(X) a făcut următoarea mărturisire: „Am văzut Duhul pogorându-Se din cer ca un porumbel şi oprindu-Se peste El. 33 Eu nu-L cunoşteam, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă mi-a zis: ‘Acela peste care vei vedea Duhul pogorându-Se şi oprindu-Se este Cel ce(Y) botează cu Duhul Sfânt’. 34 Şi eu am văzut lucrul acesta şi am mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu.”
Cei dintâi ucenici
35 A doua zi, Ioan stătea iarăşi cu doi din ucenicii lui. 36 Şi, pe când privea pe Isus umblând, a zis: „Iată(Z) Mielul lui Dumnezeu!” 37 Cei doi ucenici l-au auzit rostind aceste vorbe şi au mers după Isus. 38 Isus S-a întors şi, când i-a văzut că merg după El, le-a zis: „Ce căutaţi?” Ei I-au răspuns: „Rabbi (care, tălmăcit, înseamnă: Învăţătorule), unde locuieşti?” 39 „Veniţi de vedeţi”, le-a zis El. S-au dus de au văzut unde locuia şi în ziua aceea au rămas la El. Era cam pe la ceasul al zecelea. 40 Unul din cei doi care auziseră cuvintele lui Ioan şi merseseră după Isus era Andrei(AA), fratele lui Simon Petru. 41 El, cel dintâi, a găsit pe fratele său Simon şi i-a zis: „Noi am găsit pe Mesia” (care, tălmăcit, înseamnă Hristos). 42 Şi l-a adus la Isus. Isus l-a privit şi i-a zis: „Tu eşti Simon, fiul lui Iona; tu(AB) te vei chema Chifa” (care, tălmăcit, înseamnă Petru). 43 A doua zi, Isus a vrut să Se ducă în Galileea şi a găsit pe Filip(AC). Şi i-a zis: „Vino după Mine”. 44 Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei şi a lui Petru. 45 Filip a găsit pe Natanael(AD) şi i-a zis: „Noi am găsit pe Acela despre care au scris Moise(AE), în lege, şi prorocii(AF): pe Isus din Nazaret(AG), fiul lui Iosif.” 46 Natanael i-a zis: „Poate ieşi ceva bun din Nazaret(AH)?” „Vino şi vezi!” i-a răspuns Filip. 47 Isus a văzut pe Natanael venind la El şi a zis despre el: „Iată cu(AI) adevărat un israelit în care nu este vicleşug”. 48 „De unde mă cunoşti?” I-a zis Natanael. Drept răspuns, Isus i-a zis: „Te-am văzut mai înainte ca să te cheme Filip, când erai sub smochin”. 49 Natanael I-a răspuns: „Rabbi, Tu eşti(AJ) Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti Împăratul(AK) lui Israel!” 50 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Lucruri mai mari decât acestea vei vedea.” 51 Apoi i-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun, că, de acum(AL) încolo, veţi vedea cerul deschis şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi pogorându-se peste Fiul omului”.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.