Beginning
Psalmul 58
Către mai-marele cântăreţilor.
„Nu nimici”. O cântare de laudă a lui David
1 Oare tăcând faceţi voi dreptate?
Oare aşa judecaţi voi fără părtinire, fiii oamenilor?
2 Dimpotrivă, în inimă săvârşiţi nelegiuiri;
în ţară puneţi în cumpănă(A) silnicia mâinilor voastre.
3 Cei răi sunt stricaţi încă din(B) pântecele mamei lor,
mincinoşii se rătăcesc odată cu ieşirea din pântecele mamei lor.
4 Au o otravă(C) ca otrava unui şarpe,
ca otrava unei aspide(D) surde, care îşi astupă urechea,
5 care n-aude glasul vrăjitorilor, glasul fermecătorului celui mai iscusit.
6 Dumnezeule, zdrobeşte-le(E) dinţii din gură!
Smulge, Doamne, măselele acestor pui de lei!
7 Să se risipească(F) întocmai ca nişte ape care se scurg!
Săgeţile pe care le-aruncă ei să fie nişte săgeţi tocite!
8 Să piară ca un melc care se topeşte umblând;
să nu vadă soarele, ca(G) stârpitura unei femei!
9 Înainte ca oalele voastre să simtă focul de spin
verde sau uscat, îl(H) va lua vârtejul.
10 Cel(I) fără prihană se va bucura la vederea răzbunării;
îşi va scălda picioarele(J) în sângele celor răi.
11 Şi(K) atunci oamenii vor zice: „Da, este o răsplată pentru cel fără prihană!
Da, este un Dumnezeu care judecă(L) pe pământ!”
Psalmul 59
Către mai-marele cântăreţilor.
„Nu nimici”. O cântare de laudă a lui David, făcută când a trimis Saul să-i împresoare casa, ca să-l omoare
1 Dumnezeule, scapă-mă(M) de vrăjmaşii mei,
ocroteşte-mă de potrivnicii mei!
2 Scapă-mă de răufăcători,
izbăveşte-mă de oamenii setoşi de sânge!
3 Căci iată-i că stau la pândă să-mi ia viaţa;
nişte oameni porniţi la(N) rău urzesc lucruri rele împotriva mea,
fără(O) să fiu vinovat, fără să fi păcătuit, Doamne!
4 Cu toată nevinovăţia mea, ei aleargă, se pregătesc:
trezeşte-Te(P), ieşi inaintea mea şi priveşte!
5 Doamne, Dumnezeul oştirilor, Dumnezeul lui Israel,
scoală-Te, ca să pedepseşti toate neamurile!
N-avea milă de niciunul din aceşti vânzători nelegiuiţi.
6 Se(Q) întorc în fiecare seară, urlă ca nişte câini
şi dau ocol cetăţii.
7 Da, din gura lor ţâşneşte răul,
pe buzele lor sunt săbii(R);
căci zic: „Cine(S) aude?”
8 Dar Tu(T), Doamne, râzi de ei,
Tu Îţi baţi joc de toate neamurile.
9 Oricare le-ar fi puterea, eu în Tine nădăjduiesc,
căci(U) Dumnezeu este scăparea mea.
10 Dumnezeul meu, în bunătatea Lui, îmi iese(V) înainte,
Dumnezeu(W) mă face să-mi văd împlinită dorinţa faţă de cei ce mă prigonesc.
11 Nu-i(X) ucide, ca să nu uite lucrul acesta poporul meu,
ci fă-i să pribegească, prin puterea Ta, şi doboară-i,
Doamne, Scutul nostru!
12 Gura lor păcătuieşte la fiecare(Y) vorbă care le iese de pe buze:
să se prindă în însăşi mândria lor,
căci nu spun decât blesteme şi minciuni.
13 Nimiceşte-i(Z) în mânia Ta, prăpădeşte-i ca să nu mai fie!
Fă-i(AA) să ştie că împărăţeşte Dumnezeu peste Iacov,
până la marginile pământului.
14 Se(AB) întorc în fiecare seară, urlă ca nişte câini
şi dau ocol cetăţii.
15 Umblă(AC) încoace şi încolo după hrană
şi petrec noaptea nesătui.
16 Dar eu voi cânta puterea Ta;
dis-de-dimineaţă voi lăuda bunătatea Ta.
Căci Tu eşti un turn de scăpare pentru mine,
un loc de adăpost în ziua necazului meu.
17 O, Tăria(AD) mea! Pe Tine Te voi lăuda,
căci(AE) Dumnezeu, Dumnezeul meu cel prea bun, este turnul meu de scăpare.
Psalmul 60
Către mai-marele cântăreţilor. Se cântă ca şi „Crinul mărturiei”. O cântare de laudă a lui David spre învăţătură.
Făcută când purta război cu sirienii din Mesopotamia şi cu sirienii din Ţoba şi când s-a întors Ioab şi a bătut în Valea Sării douăsprezece mii de edomiţi
1 Dumnezeule(AF), ne-ai lepădat, ne-ai împrăştiat
şi Te-ai mâniat: ridică-ne iarăşi!
2 Ai cutremurat pământul, l-ai despicat;
drege-i(AG) spărturile, căci se clatină!
3 Ai făcut(AH) pe poporul Tău să treacă prin lucruri grele,
ne-ai adăpat(AI) cu un vin de amorţire.
4 Ai dat(AJ) celor ce se tem de Tine un steag,
ca să-l înalţe spre biruinţa adevărului.
5 Pentru ca(AK) preaiubiţii Tăi să fie izbăviţi,
scapă-ne prin dreapta Ta şi ascultă-ne!
6 Dumnezeu a zis(AL) în sfinţenia Lui: „Voi ieşi biruitor,
voi împărţi(AM) Sihemul(AN) şi voi măsura Valea(AO) Sucot.
7 Al Meu este Galaadul, al Meu este Manase;
Efraim(AP) este tăria capului Meu,
iar Iuda(AQ), toiagul Meu de cârmuire.
8 Moab(AR) este ligheanul în care Mă spăl;
peste(AS) Edom Îmi arunc încălţămintea;
ţara filistenilor(AT) strigă de bucurie din pricina Mea!”
9 Cine mă va duce în cetatea întărită?
Cine mă va duce la Edom?
10 Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai(AU) lepădat
şi nu(AV) mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?
11 Dă-ne ajutor, ca să scăpăm din necaz!
Căci ajutorul omului este zadarnic(AW).
12 Cu Dumnezeu vom face(AX) isprăvi mari,
şi El va zdrobi(AY) pe vrăjmaşii noştri.
Psalmul 61
Către mai-marele cântăreţilor.
De cântat pe instrumente cu coarde.
Un psalm al lui David
1 Ascultă, Dumnezeule, strigătele mele,
ia aminte la rugăciunea mea!
2 De la capătul pământului strig către Tine cu inima mâhnită şi zic:
Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge, căci este prea înaltă pentru mine!
3 Căci Tu eşti un adăpost pentru mine,
un turn(AZ) tare împotriva vrăjmaşului.
4 Aş(BA) vrea să locuiesc pe vecie în cortul Tău;
să(BB) alerg la adăpostul aripilor Tale.
5 Căci Tu, Dumnezeule, îmi asculţi juruinţele,
Tu îmi dai moştenirea celor ce se tem de Numele Tău.
6 Tu adaugi(BC) zile la zilele împăratului:
lungească-i-se anii pe vecie!
7 În veci să rămână el pe scaunul de domnie, înaintea lui Dumnezeu!
Fă ca bunătatea(BD) şi credincioşia Ta să vegheze asupra lui!
8 Atunci voi cânta neîncetat Numele Tău
şi zi de zi îmi voi împlini juruinţele.
Psalmul 62
Către mai-marele cântăreţilor.
După Iedutun. Un psalm al lui David
1 Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul;
de la El îmi vine ajutorul.
2 Da(BE), El este stânca şi ajutorul meu,
Turnul meu de scăpare; nicidecum(BF) nu mă voi clătina.
3 Până când vă veţi năpusti asupra unui om,
până când veţi căuta cu toţii să-l doborâţi
ca(BG) pe un zid gata să cadă, ca pe un gard gata să se surpe?
4 Da, ei pun la cale să-l doboare din înălţimea lui:
le place minciuna;
cu(BH) gura binecuvântează, dar cu inima blestemă.
5 Da(BI), suflete, încrede-te în Dumnezeu,
căci de la El îmi vine nădejdea.
6 Da, El este stânca şi ajutorul meu,
Turnul meu de scăpare: nicidecum nu mă voi clătina.
7 Pe(BJ) Dumnezeu se întemeiază ajutorul şi slava mea;
în Dumnezeu este stânca puterii mele, locul meu de adăpost.
8 Popoare, în orice vreme, încredeţi-vă în El,
vărsaţi-vă(BK) inimile înaintea Lui!
Dumnezeu este adăpostul(BL) nostru.
9 Da, o(BM) nimica sunt fiii omului! Minciună sunt fiii oamenilor!
Puşi în cumpănă toţi laolaltă, ar fi mai uşori decât o suflare
10 Nu vă încredeţi în asuprire
şi nu vă puneţi nădejdea zadarnică în răpire;
când(BN) cresc bogăţiile, nu vă lipiţi inima de ele.
11 Odată(BO) a vorbit Dumnezeu,
de două ori am auzit
că „Puterea(BP) este a lui Dumnezeu.”
12 A Ta, Doamne, este şi bunătatea(BQ),
căci Tu(BR) răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.
Psalmul 63
Un psalm al lui David.
Făcut când era în pustia lui Iuda
1 Dumnezeule, Tu eşti Dumnezeul meu, pe Tine Te caut!
Îmi însetează sufletul(BS) după Tine, îmi tânjeşte trupul după Tine,
într-un pământ sec, uscat şi fără apă.
2 Aşa Te privesc eu în locaşul cel sfânt,
ca să-Ţi văd puterea(BT) şi slava.
3 Fiindcă(BU) bunătatea Ta preţuieşte mai mult decât viaţa,
de aceea buzele mele cântă laudele Tale.
4 Te voi binecuvânta dar toată(BV) viaţa mea
şi în Numele Tău îmi voi ridica mâinile.
5 Mi se(BW) satură sufletul ca de nişte bucate grase şi miezoase,
şi gura mea Te laudă cu strigăte de bucurie pe buze
6 când mi-aduc(BX) aminte de Tine în aşternutul meu
şi când mă gândesc la Tine în timpul privegherilor nopţii.
7 Căci Tu eşti ajutorul meu
şi sunt plin de veselie la(BY) umbra aripilor Tale.
8 Sufletul meu este lipit de Tine;
dreapta Ta mă sprijină.
9 Dar cei ce caută să-mi ia viaţa
se vor duce în adâncimile pământului;
10 vor(BZ) fi daţi pradă sabiei,
vor fi prada şacalilor.
11 Dar împăratul se va bucura în Dumnezeu;
oricine(CA) jură pe El se va făli,
căci va astupa gura mincinoşilor.
Psalmul 64
Către mai-marele cântăreţilor.
Un psalm al lui David
1 Ascultă-mi glasul, Dumnezeule, când gem!
Ocroteşte-mi viaţa împotriva vrăjmaşului de care mă tem!
2 Păzeşte-mă de uneltirile celor răi,
de ceata gălăgioasă a oamenilor nelegiuiţi!
3 Ei(CB) îşi ascut limba ca o sabie,
îşi aruncă(CC) vorbele lor amare ca nişte săgeţi,
4 ca să tragă în ascuns asupra celui nevinovat;
trag asupra lui pe neaşteptate, fără nicio frică.
5 Ei se(CD) îmbărbătează în răutatea lor:
se sfătuiesc împreună ca să întindă curse şi zic(CE): „Cine ne va vedea?”
6 Pun la cale nelegiuiri
şi zic(CF): „Iată-ne gata, planul este făcut!”
O prăpastie este lăuntrul şi inima fiecăruia!
7 Dar(CG) Dumnezeu aruncă săgeţi împotriva lor:
deodată iată-i loviţi.
8 Limba lor le-a pricinuit căderea,
şi toţi cei ce-i văd clatină(CH) din cap.
9 Toţi(CI) oamenii sunt cuprinşi de frică,
şi mărturisesc(CJ): „Iată ce a făcut Dumnezeu,”
şi recunosc că aceasta este lucrarea Lui!
10 Cel(CK) neprihănit se bucură în Domnul şi în El îşi caută scăparea;
toţi cei cu inima fără prihană se laudă că sunt fericiţi.
Psalmul 65
Către mai-marele cântăreţilor.
Un psalm al lui David. O cântare
1 Cu încredere, Dumnezeule, vei fi lăudat în Sion
şi împlinite vor fi juruinţele care Ţi-au fost făcute.
2 Tu asculţi rugăciunea,
de aceea toţi oamenii vor veni la(CL) Tine.
3 Mă copleşesc(CM) nelegiuirile,
dar Tu vei ierta(CN) fărădelegile noastre.
4 Ferice(CO) de cel pe care-l alegi(CP) Tu şi pe care-l primeşti înaintea Ta,
ca să locuiască în curţile Tale!
Ne vom sătura(CQ) de binecuvântarea Casei Tale,
de sfinţenia Templului Tău.
5 În bunătatea Ta, Tu ne asculţi prin minuni,
Dumnezeul mântuirii noastre,
nădejdea(CR) tuturor marginilor îndepărtate ale pământului şi mării!
6 El întăreşte munţii prin tăria Lui
şi este(CS) încins cu putere.
7 El(CT) potoleşte urletul mărilor, urletul valurilor lor
şi zarva(CU) popoarelor.
8 Cei ce locuiesc la marginile lumii se înspăimântă de minunile Tale.
Tu umpli de veselie răsăritul şi apusul îndepărtat.
9 Tu cercetezi(CV) pământul şi-i dai(CW) belşug,
îl umpli de bogăţii
şi de râuri(CX) dumnezeieşti, pline cu apă.
Tu le dai grâu, pe care iată cum îl faci să rodească:
10 îi uzi brazdele,
îi sfărâmi bulgării,
îl înmoi cu ploaia
şi-i binecuvântezi răsadul.
11 Încununezi anul cu bunătăţile Tale
şi paşii Tăi varsă belşugul.
12 Câmpiile pustiei sunt adăpate
şi dealurile sunt încinse cu veselie.
13 Păşunile se acoperă de oi
şi văile(CY) se îmbracă cu grâu:
toate strigă de bucurie şi cântă.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.