Book of Common Prayer
Psalmul 83
Un cântec. Un psalm al lui Asaf
1 Dumnezeule, să nu păstrezi tăcerea!
Să nu taci şi să nu rămâi mut, Dumnezeule!
2 Iată că duşmanii Tăi vociferează
şi cei ce Te urăsc îşi ridică fruntea.
3 Uneltesc împotriva poporului Tău,
fac planuri împotriva celor ocrotiţi de Tine.
4 Ei spun astfel: „Haidem să-i nimicim ca neam
şi să nu mai fie amintit numele lui Israel!“
5 Iată-i pe cei care au hotărât într-un gând
să încheie un legământ împotriva Ta:
6 corturile Edomului şi ismaeliţii,
Moabul şi hagareniţii[a],
7 Ghebal[b], Amon şi Amalek,
Filistia şi locuitorii Tirului;
8 de asemenea, li s-a alăturat şi Asiria,
punându-şi braţul alături de cel al fiilor lui Lot.Sela
9 Fă-le ca lui Midian,
ca lui Sisera şi lui Iabin la uedul Chişon,
10 care au fost nimiciţi la En-Dor,
ajungând bălegar pentru pământ!
11 Nobililor lor fă-le ca lui Oreb şi lui Zeeb,
iar tuturor prinţilor lor fă-le ca lui Zebah şi lui Ţalmuna,
12 căci ei zic: „Să punem mâna
pe păşunile lui Dumnezeu!“
13 Dumnezeul meu, fă-i un vârtej de praf,
o pleavă luată de vânt,
14 un foc ce mistuie pădurea,
o flacără ce aprinde munţii!
15 Aşa urmăreşte-i cu furtuna Ta
şi îngrozeşte-i cu vijelia Ta!
16 Umple-le faţa de ruşine,
ca să ajungă să caute Numele Tău, Doamne!
17 Să fie făcuţi de ruşine şi îngroziţi în veci de veci!
Să fie daţi de ruşine şi să piară!
18 Şi să ştie astfel că Tu, al Cărui Nume este Domnul,
Tu şi numai Tu eşti Cel Preaînalt peste întreg pământul!
Psalmul 146
1 Lăudaţi-L pe Domnul!
Suflete al meu, laudă-L pe Domnul!
2 Îl voi lăuda pe Domnul toată viaţa mea;
Îi voi cânta Dumnezeului meu cât timp voi fi!
3 Nu vă încredeţi în cei mari,
în fiii oamenilor care nu pot izbăvi.
4 Când îl părăseşte duhul, se întoarce în ţărână
şi în aceeaşi zi îi pier toate planurile.
5 Ferice de cel ce Îl are pe Dumnezeul lui Iacov ca ajutor
şi a cărui nădejde este în Domnul, Dumnezeul lui,
6 Creatorul cerurilor şi al pământului,
al mării şi a tot ce cuprinde ea,
Păzitorul adevărului pe veci,
7 Cel Ce susţine cauza celor asupriţi,
Cel Ce dă pâine celor flămânzi,
Domnul Care eliberează prizonierii,
8 Domnul Care deschide ochii orbilor,
Domnul Care îi îndreaptă pe cei încovoiaţi,
Domnul Care îi iubeşte pe cei drepţi,
9 Domnul Care îi poartă de grijă străinului,
sprijină orfanul şi văduva,
dar răstoarnă calea celor răi.
10 Domnul împărăţeşte pe veci,
Dumnezeul tău, Sioane, din generaţie în generaţie!
Lăudaţi-L pe Domnul!
Psalmul 147
1 Lăudaţi-L pe Domnul!
Cât de bine este să-I cântăm Dumnezeului nostru;
cât de plăcută şi de potrivită este lauda!
2 Domnul zideşte Ierusalimul şi-i
strânge pe deportaţii lui Israel.
3 El îi vindecă pe cei cu inima zdrobită
şi le leagă rănile.
4 El socoteşte numărul stelelor
şi le cheamă pe nume pe toate.
5 Domnul nostru este mare şi plin de putere;
înţelepciunea Sa nu are margini!
6 Domnul îi ridică pe cei smeriţi,
dar pe cei răi îi apleacă până la pământ.
7 Închinaţi-vă Domnului cu mulţumire,
cântaţi-I Dumnezeului nostru din liră!
8 El acoperă cerul cu nori,
pregăteşte ploaia pentru pământ
şi face să răsară iarba pe munţi.
9 El le dă hrană vitelor
şi hrăneşte puii de corb când aceştia strigă.
10 Nu în puterea calului Îşi găseşte El plăcerea;
nu de puterea omului se bucură;
11 ci Domnul Îşi găseşte plăcerea în cei ce se tem de El,
în cei ce nădăjduiesc în îndurarea Lui.
12 Laudă-L pe Domnul, Ierusalime,
laudă-L pe Dumnezeul tău, Sioane!
13 Căci El întăreşte zăvoarele porţilor tale
şi îţi binecuvântează fiii în mijlocul tău.
14 El dă pace hotarelor tale
şi te satură cu cel mai ales grâu.
15 El trimite pe pământ porunca Sa;
Cuvântul Lui aleargă cu iuţeală.
16 El dă neaua ca lâna
şi presară bruma ca cenuşa.
17 El azvârle gheaţa în bucăţi,
– cine poate sta înaintea frigului Său? –
18 dă poruncă şi aceasta se topeşte,
Îşi pune vântul să sufle şi apele curg!
19 A făcut cunoscut Cuvântul Său lui Iacov
şi a descoperit hotărârile şi judecăţile Sale lui Israel!
20 Totuşi, El n-a făcut aşa cu nici un alt neam
şi ele nu cunosc judecăţile Lui.
Lăudaţi-L pe Domnul!
Psalmul 85
Pentru dirijor. Al korahiţilor. Un psalm.
1 Doamne, Tu ai fost binevoitor cu ţara Ta,
aducând înapoi pe prizonierii lui Iacov.
2 Ai iertat vina poporului Tău,
acoperindu-i toate păcatele.Sela
3 Ţi-ai oprit toată furia,
ai renunţat la mânia Ta aprinsă!
4 Dumnezeul mântuirii noastre, adu-ne înapoi
şi opreşte-Ţi supărarea faţă de noi!
5 Oare să te fi mâniat Tu pe noi pe vecie?
Vei continua Tu să te mânii din generaţie în generaţie?
6 Oare să nu ne înviorezi Tu din nou,
ca astfel poporul Tău să se bucure iarăşi de Tine?
7 Doamne, arată-ne iarăşi îndurarea Ta!
Dă-ne din nou mântuirea Ta!
8 Eu voi asculta ce vorbeşte Dumnezeu, Domnul,
căci El promite pacea poporului Său şi credincioşilor Săi,
numai ei să nu se întoarcă la nebunie.
9 Într-adevăr, mântuirea Lui este aproape de cei ce se tem de El,
pentru ca slava să locuiască în ţara noastră.
10 Îndurarea şi credincioşia se întâlnesc,
iar dreptatea şi pacea se sărută.
11 Adevărul răsare din pământ,
iar dreptatea priveşte din ceruri.
12 Da, Domnul dă ceea ce este bun,
iar pământul nostru îşi dă rodul.
13 Dreptatea merge înaintea Lui
şi pregăteşte calea pentru paşii Săi.
Psalmul 86
O rugăciune a lui David
1 Doamne, pleacă-Ţi urechea şi răspunde-mi,
căci sunt sărman şi lipsit.
2 Păzeşte-mi sufletul, căci sunt credincios,
mântuieşte-l pe robul Tău, căci Tu eşti Dumnezeul meu;
eu mă încred în Tine!
3 Stăpâne, ai milă de mine,
căci Te chem toată ziua!
4 Adu bucurie robului Tău,
căci la Tine, Stăpâne,
îmi ridic sufletul.
5 Fiindcă Tu, Stăpâne, eşti bun şi iertător,
bogat în îndurare faţă de toţi cei ce Te cheamă.
6 Doamne, auzi-mi rugăciunea,
ascultă glasul cererii mele!
7 Te chem în ziua necazului meu,
căci Tu îmi răspunzi.
8 Stăpâne, nu este nimeni ca Tine între zei!
Nimic nu se aseamănă cu lucrările Tale!
9 Toate neamurile, pe care Tu le-ai făcut,
vor veni să se închine înaintea Ta, Stăpâne,
şi să-Ţi proslăvească Numele.
10 Tu eşti mare, eşti înfăptuitor de minuni;
numai Tu eşti Dumnezeu!
11 Doamne, învaţă-mă calea Ta,
şi voi umbla în adevărul Tău!
Dă-mi o inimă neîmpărţită
pentru a mă teme de Numele Tău!
12 Te laud, Stăpâne, Dumnezeul meu, din toată inima mea,
proslăvesc Numele Tău pe vecie,
13 căci mare este îndurarea Ta faţă de mine;
Tu mi-ai scăpat sufletul din adânca Locuinţă a Morţilor.
14 Dumnezeule, nişte îngâmfaţi se ridică împotriva mea
şi o ceată de asupritori caută să mă omoare,
oameni care nu ţin seama de Tine.
15 Tu însă, Stăpâne, eşti un Dumnezeu milostiv şi îndurător,
încet la mânie, plin de îndurare şi credincioşie!
16 Întoarce-Te spre mine şi ai milă de mine!
Dă tăria Ta robului Tău
şi mântuieşte-l pe fiul slujitoarei Tale[a]!
17 Înfăptuieşte un semn care să arate bunătatea Ta faţă de mine,
ca astfel duşmanii mei să vadă şi să fie făcuţi de ruşine
pentru că Tu, Doamne, m-ai ajutat şi m-ai mângâiat.
Gloria Sionului
60 «Ridică-te! Străluceşte! Căci lumina ta a venit
şi slava Domnului a răsărit peste tine.
2 Iată! Deşi întunericul învăluie pământul,
şi negura groasă acoperă popoarele,
peste tine răsare Domnul
şi slava Lui apare deasupra ta.
3 Neamurile vor veni la lumina ta
şi împăraţii vor lua parte la strălucirea zorilor tale.
4 Ridică-ţi ochii şi priveşte în jur!
Cu toţii se adună şi vin la tine:
fiii tăi vor veni de departe,
iar fiicele tale vor fi aduse pe braţe.
5 Văzând acestea vei radia de bucurie,
inima ta va tresări şi va fi fericită,
căci belşugul mării[a] va fi adus la tine,
la tine vor veni bogăţiile neamurilor.
6 O mulţime de cămile îţi vor străbate ţara,
cămile tinere din Midian şi Efa.
Toţi cei din Şeba vor veni
aducând aur şi tămâie
şi vestind laudele Domnului.
7 Toate turmele Chedarului vor fi adunate la tine;
berbecii din Nebaiot îţi vor sluji,
suindu-se pe altarul Meu ca jertfe acceptate,
iar Eu Îmi voi împodobi slăvita Mea Casă.
8 Cine sunt aceştia care zboară ca nişte nori
şi ca nişte porumbei spre cuiburile lor?
9 Ţinuturile de lângă mare Mă aşteaptă,
iar corăbiile de Tarşiş[b] sunt cele dintâi care
îţi aduc fiii de departe,
împreună cu argintul şi aurul lor,
pentru Numele Domnului, Dumnezeul tău,
şi pentru Sfântul lui Israel,
căci El te-a împodobit cu glorie.
10 Străinii îţi vor reface zidurile
şi împăraţii lor îţi vor sluji,
pentru că, deşi în mânia Mea te-am lovit,
totuşi, în bunătatea Mea, îţi arăt îndurare.
11 Porţile tale vor fi pentru totdeauna deschise;
ele nu vor fi închise nici ziua şi nici noaptea,
pentru ca neamurile să îţi aducă bogăţia lor,
cu împăraţii lor în fruntea procesiunii.
12 Căci neamul şi împărăţia care nu-ţi vor sluji vor pieri;
neamurile acelea vor fi în întregime pustiite.
13 Gloria Libanului va veni la tine –
chiparosul, ulmul şi pinul împreună –
pentru a împodobi locul Sanctuarului Meu
şi Eu voi glorifica astfel locul unde Mi se odihnesc picioarele.
14 Urmaşii celor ce te-au asuprit
vor veni plecându-se înaintea ta
şi cei ce te-au dispreţuit
se vor prosterna la picioarele tale;
te vor numi Cetatea Domnului,
Sionul Sfântului lui Israel.
15 În loc să mai fii părăsită,
urâtă şi ocolită de toţi,
Eu voi face din tine o minunăţie veşnică
şi o pricină de bucurie pentru toate generaţiile.
16 Vei suge laptele neamurilor,
vei suge bogăţiile[c] împăraţilor
şi vei înţelege că Eu, Domnul, sunt mântuitorul
şi răscumpărătorul tău, puternicul lui Iacov.
17 În schimbul bronzului îţi voi aduce aur,
iar în schimbul fierului, argint;
în schimbul lemnului îţi voi aduce bronz,
iar în schimbul pietrelor, fier.
Voi pune pacea drept supraveghetor
şi dreptatea drept domnitor.
Un lucrător după voia lui Dumnezeu
14 Aminteşte-le aceste lucruri! Roagă-i solemn, înaintea lui Dumnezeu, să nu se certe cu privire la cuvinte, pentru că aceasta nu este de nici un folos, ci mai degrabă îi ruinează pe cei ce ascultă. 15 Străduieşte-te să te înfăţişezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrător care nu are de ce să-i fie ruşine, care explică corect Cuvântul adevărului. 16 Evită vorbăriile goale şi lumeşti, căci cei care se ţin de ele vor înainta tot mai mult spre lipsa de evlavie, 17 iar cuvântul lor se va împrăştia precum cangrena. Dintre aceştia sunt şi Imeneu, şi Filet, 18 care s-au rătăcit în ce priveşte adevărul, spunând că învierea a avut deja loc şi răsturnând astfel credinţa multora. 19 Cu toate acestea, temelia solidă a lui Dumnezeu rămâne fermă, având sigiliul aceasta: „Domnul îi cunoaşte pe cei ce sunt ai Lui“[a] şi „Oricine rosteşte Numele Domnului trebuie să se îndepărteze de nedreptate.“
20 Într-o casă mare nu sunt numai vase de aur şi de argint, ci şi de lemn şi de lut, unele pentru o întrebuinţare de cinste, altele pentru o întrebuinţare de ocară. 21 Aşadar, dacă cineva se curăţeşte de acestea, va fi un vas de cinste, sfinţit şi folositor Stăpânului, pregătit pentru orice lucrare bună. 22 Fugi de poftele tinereţii şi urmăreşte dreptatea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei care-L cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată! 23 Evită disputele nebuneşti şi prosteşti, ştiind că ele dau naştere la certuri! 24 Şi robul Domnului nu trebuie să se certe, ci să fie blând cu toţi, capabil să dea învăţătură, să fie îngăduitor şi 25 să-i corecteze cu blândeţe pe cei ce se împotrivesc, în nădejdea că Dumnezeu le va da pocăinţa, ca să ajungă la cunoaşterea adevărului, 26 să-şi vină în fire şi să scape din capcana diavolului[b], în care au fost capturaţi ca să-i facă voia.
Isus şi tânărul bogat
17 Chiar când pornea la drum, a alergat la El un om care a îngenuncheat înaintea Lui şi L-a întrebat:
– Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţă veşnică?
18 Isus i-a răspuns:
– De ce Mă numeşti „bun“? Nimeni nu este bun decât Unul: Dumnezeu. 19 Cunoşti poruncile: „Să nu ucizi“, „Să nu comiţi adulter“, „Să nu furi“, „Să nu depui mărturie falsă“, „Să nu înşeli“, „Cinsteşte-l pe tatăl tău şi pe mama ta.“[a]
20 El I-a spus:
– Învăţătorule, pe toate acestea le-am împlinit încă din tinereţea mea.
21 Privindu-l, Isus l-a iubit şi i-a zis:
– Îţi lipseşte un singur lucru: du-te, vinde tot ce ai şi dă săracilor, şi vei avea astfel o comoară în cer. Apoi vino, urmează-Mă!
22 Mâhnit de aceste cuvinte, a plecat întristat, pentru că avea multe posesiuni.
23 Isus a privit în jur şi le-a zis ucenicilor Săi:
– Cât de greu va fi pentru cei bogaţi să intre în Împărăţia lui Dumnezeu!
24 Ucenicii au rămas uimiţi de cuvintele Lui. Isus le-a zis iarăşi:
– Copii, cât de greu este (pentru cei ce se încred în bogăţii)[b] să intre în Împărăţia lui Dumnezeu! 25 Este mai uşor să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.
26 Ei au rămas foarte uimiţi şi se întrebau între ei: „Atunci cine poate fi mântuit?“
27 Isus i-a privit şi a zis:
– Este imposibil pentru oameni, dar nu şi pentru Dumnezeu, căci pentru Dumnezeu toate lucrurile sunt posibile.
28 Petru a început să-I zică:
– Iată, noi am lăsat totul şi Te-am urmat.
29 Isus a răspuns:
– Adevărat vă spun că nu este nimeni care să-şi fi lăsat casă, sau fraţi, sau surori, sau mamă, sau tată, sau copii sau ogorul de dragul Meu şi de dragul Evangheliei 30 şi care să nu primească de o sută de ori mai mult acum, în vremea aceasta, case, fraţi, surori, mame, copii şi ogoare, împreună cu persecuţii, iar în veacul care vine – viaţă veşnică. 31 Dar mulţi din cei dintâi vor fi cei din urmă, iar cei din urmă vor fi cei dintâi.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.