Book of Common Prayer
Psalmul 70
Pentru dirijor. Al lui David. O aducere-aminte.
1 Binevoieşte, Dumnezeule, de mă izbăveşte!
Doamne, vino degrabă în ajutorul meu!
2 Să se facă de râs şi să rămână de ruşine
cei ce caută să-mi ia viaţa!
Să dea înapoi şi să fie umiliţi
cei ce-mi doresc răul!
3 Să se întoarcă din pricina ruşinii lor
cei ce zic: „Ha! Ha!“
4 Să tresalte de veselie şi să se bucure în Tine
toţi cei ce Te caută!
Cei ce iubesc mântuirea Ta
să zică mereu: „Mărit să fie Dumnezeu!“
5 Cât despre mine, eu sunt sărman şi lipsit;
Dumnezeule, vino degrabă la mine!
Tu eşti ajutorul şi izbăvitorul meu!
Doamne, nu întârzia!
Psalmul 71
1 La Tine, Doamne, caut adăpost!
Să nu rămân de ruşine vreodată!
2 În dreptatea Ta izbăveşte-mă şi scapă-mă!
Pleacă-Ţi urechea spre mine şi mântuieşte-mă!
3 Fii o stâncă de adăpost pentru mine
la care să pot veni totdeauna!
Porunceşte izbăvirea mea,
căci Tu eşti stânca şi fortăreaţa mea!
4 Dumnezeul meu, scapă-mă din mâna celui rău,
din braţul celui nedrept şi crud!
5 Tu, Stăpânul meu, eşti nădejdea mea!
Domnul este încrederea mea încă din tinereţe!
6 M-am sprijinit pe Tine încă din pântecele mamei mele:
Tu m-ai scos din pântecele mamei mele,
de aceea Ţie Îţi voi aduce lauda mea mereu!
7 Am ajuns ca un semn pentru mulţi,
dar Tu eşti adăpostul meu cel trainic!
8 Gura-mi este plină de lauda Ta;
vorbesc despre splendoarea Ta tot timpul zilei.
9 Nu mă lepăda la bătrâneţe!
Când îmi va fi trecut puterea, nu mă părăsi,
10 căci duşmanii mei vorbesc despre mine
şi cei ce caută să-mi ia viaţa uneltesc împotriva mea,
11 zicând: „L-a părăsit Dumnezeu!
Urmăriţi-l şi prindeţi-l, căci nu mai are scăpare!“
12 Dumnezeule, nu Te îndepărta de mine!
Dumnezeul meu, vino degrabă în ajutorul meu!
13 Să piară în ruşine
potrivnicii sufletului meu!
Ocara şi dezonoarea să-i acopere
pe cei ce-mi caută răul!
14 Eu însă voi continua să nădăjduiesc
şi Te voi lăuda tot mai mult!
15 Gura mea va povesti dreptatea Ta
şi mântuirea Ta toată ziua,
chiar dacă nu le cunosc marginile.
16 Voi proclama isprăvile Tale, Stăpâne Doamne,
voi aminti dreptatea Ta şi numai a Ta!
17 Dumnezeule, m-ai învăţat încă din tinereţea mea,
iar eu continui să vestesc minunile Tale până în ziua de azi.
18 Dumnezeule, nu mă părăsi nici chiar când voi fi bătrân şi cărunt,
până când nu voi vorbi despre puterea Ta generaţiei următoare
şi despre tăria Ta celor ce vor veni.
19 Dreptatea Ta, Dumnezeule, ajunge până la cer!
Tu ai înfăptuit lucruri măreţe.
Dumnezeule, cine este ca Tine?
20 Deşi m-ai făcut să văd numeroase şi amare necazuri,
Tu îmi vei da din nou viaţă;
chiar şi din adâncimile pământului
Tu mă vei scoate.
21 Îmi vei mări cinstea
şi mă vei mângâia din nou.
22 Dar şi eu Te voi lăuda cu harfa
pentru credincioşia Ta, Dumnezeul meu!
Îţi voi cânta din liră,
Sfântule al lui Israel!
23 Buzele mele vor răsuna de bucurie când Îţi vor cânta,
şi, asemenea lor, şi sufletul meu pe care l-ai răscumpărat!
24 Limba mea, de asemenea,
va vesti toată ziua dreptatea Ta,
căci cei ce-mi voiau răul
au fost făcuţi de ruşine şi de râs.
Psalmul 74
Un maschil[a] al lui Asaf
1 Dumnezeule, de ce ne respingi neîncetat?
De ce-Ţi aprinzi mânia împotriva turmei păşunii Tale?
2 Adu-Ţi aminte de adunarea Ta, pe care ai cumpărat-o în vechime
şi ai răscumpărat-o ca seminţie a moştenirii Tale;
adu-Ţi aminte de muntele Sion, pe care l-ai locuit!
3 Îndreaptă-Ţi paşii spre aceste ruine eterne,
unde duşmanul a prăpădit totul în Lăcaşul cel sfânt!
4 Potrivnicii Tăi au răcnit în mijlocul Locului Tău de întâlnire;
şi-au pus însemnele lor ca semne.
5 Şi-au făcut un nume asemenea celor ce ridică topoarele
ca să croiască drum prin pădure.
6 Şi-au ascuţit uneltele împotriva gravurilor lui,
zdrobindu-le cu lovituri de secure şi de bardă.
7 Au pus foc Lăcaşului Tău,
au întinat locuinţa Numelui Tău!
8 Şi-au zis: „Îi vom prăpădi pe toţi!“,
apoi au dat foc tuturor altarelor lui Dumnezeu din ţară.
9 Nu ne mai putem vedea semnele, nu mai sunt profeţi
şi nici unul dintre noi nu ştie până când vor dura toate acestea!
10 Dumnezeule, până când va mai batjocori vrăjmaşul?
Va defăima duşmanul pentru totdeauna Numele Tău?
11 De ce Ţi-ai retras mâna şi dreapta Ta?
Scoate-o din sân şi pune capăt acestei stări!
12 Dumnezeu este împăratul meu din vechime
şi Cel Ce aduce izbăviri peste pământ[b].
13 Tu, cu puterea Ta, ai despărţit Marea,
ai zdrobit capetele monstrului Tanin din ape.
14 Tu ai sfărâmat capetele Leviatanului[c]
şi l-ai dat de mâncare poporului din pustietăţi.
15 Tu ai deschis izvoare şi ueduri
şi ai uscat râuri care nu seacă.
16 A Ta este ziua; a Ta este şi noaptea.
Tu ai rânduit luna şi soarele.
17 Tu ai stabilit hotarele pământului,
vara şi iarna Tu le-ai făurit.
18 Adu-Ţi aminte
că duşmanul Te defăimează, Doamne,
şi un popor nebun batjocoreşte Numele Tău.
19 Nu lăsa pradă fiarelor viaţa turturelei Tale,
nu uita pentru totdeauna viaţa necăjiţilor Tăi!
20 Ai în vedere legământul,
căci locurile dosnice ale ţării sunt pline
de cuiburi ale violenţei!
21 Fă ca cel asuprit să nu se întoarcă amărât!
Fă ca nevoiaşul şi sărmanul să laude Numele Tău!
22 Ridică-Te, Dumnezeule, apără-Ţi pricina!
Adu-Ţi aminte de ocările zilnice ale celui nebun!
23 Nu uita glasul duşmanilor Tăi
şi larma potrivnicilor Tăi care sporeşte mereu!
Invitaţie la abundenţă
55 Voi toţi cei care sunteţi însetaţi,
veniţi la ape!
Voi care n-aveţi argint,
veniţi, cumpăraţi şi mâncaţi!
Veniţi, cumpăraţi vin şi lapte
fără argint şi fără plată!
2 De ce vă cheltuiţi argintul pe ceea ce nu este pâine
şi truda pe ceea ce nu satură?
Ascultaţi-Mă cu atenţie şi mâncaţi ce este bun,
desfătaţi-vă sufletul cu mâncare gustoasă!
3 Luaţi aminte şi veniţi la Mine!
Ascultaţi şi sufletul vostru va trăi!
Voi încheia cu voi un legământ veşnic
şi astfel îndurările faţă de David vor fi întărite.
4 Iată, l-am făcut un martor înaintea popoarelor,
un conducător şi un stăpânitor pentru popoare.
5 Iată, vei aduna neamuri pe care nu le cunoşti
şi neamuri care nu te cunosc vor alerga la tine,
din pricina Domnului, Dumnezeul tău,
a Sfântului lui Israel,
căci El te-a împodobit cu glorie.»
6 Căutaţi pe Domnul cât timp mai poate fi găsit!
Chemaţi-L cât timp mai este aproape!
7 Nelegiuitul să-şi părăsească calea,
iar omul rău să renunţe la gândurile lui!
Să se întoarcă la Domnul, Care îi va arăta îndurare,
la Dumnezeul nostru, Care îl va ierta pe deplin.
8 «Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre,
iar căile voastre nu sunt căile Mele,
zice Domnul.
9 Pentru că, aşa cum sunt de sus cerurile faţă de pământ,
tot aşa sunt de sus căile Mele faţă de căile voastre
şi gândurile Mele faţă de gândurile voastre.
10 Căci, aşa cum ploaia şi zăpada
coboară din ceruri
şi nu se întorc înapoi
până nu udă pământul,
făcându-l să rodească şi să încolţească,
dând sămânţă semănătorului şi pâine celui ce mănâncă,
11 tot aşa este şi cu al Meu Cuvânt, care iese din gura Mea:
nu se va întoarce la Mine fără rod,
ci Îmi va împlini dorinţa
şi va reuşi în lucrul pentru care L-am trimis.
12 Veţi ieşi cu bucurie
şi veţi fi călăuziţi în pace;
munţii şi dealurile
vor izbucni în strigăte de bucurie înaintea voastră
şi toţi copacii câmpiei
vor bate din palme.
13 În locul mărăcinilor va creşte chiparosul
şi în locul ciulinului[a] va creşte mirtul,
iar aceasta va fi o faimă pentru Domnul,
un semn veşnic, nepieritor.»“
Libertate în Cristos
5 Cristos ne-a eliberat ca să fim liberi; rămâneţi deci tari şi nu vă supuneţi din nou jugului sclaviei.
2 Ascultaţi! Eu, Pavel, vă spun că, dacă voi veţi fi circumcişi, Cristos nu vă va mai fi de nici un folos. 3 Depun mărturie din nou, pentru orice om care se lasă circumcis: el trebuie să asculte de întreaga Lege. 4 Voi, care vreţi să fiţi îndreptăţiţi prin Lege, v-aţi înstrăinat de Cristos, aţi căzut din har. 5 Căci noi aşteptăm prin Duhul, prin credinţă, dreptatea la care nădăjduim, 6 întrucât, în Cristos Isus, nici circumcizia, nici necircumcizia nu au nici o valoare, ci numai credinţa care lucrează prin dragoste.
7 Voi alergaţi bine odinioară! Cine v-a tăiat calea ca să nu mai ascultaţi de adevăr? 8 Ceea ce v-a convins n-a venit de la Cel Ce v-a chemat. 9 Puţină drojdie face să crească tot aluatul. 10 Sunt încrezător în Domnul că nu veţi gândi altfel. Dar cel care vă tulbură va suferi condamnarea, oricine ar fi el. 11 Eu însă fraţilor, dacă predic circumcizia de ce mai sunt persecutat?! Atunci pricina de poticnire faţă de cruce s-a dus. 12 Şi schilodească-se odată cei ce vă tulbură![a]
13 Voi aţi fost chemaţi la libertate, fraţilor, dar nu folosiţi libertatea pentru fire[b], ci, în dragoste, slujiţi-vă unul pe altul. 14 Căci întreaga Lege se poate rezuma la o singură poruncă: „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi.“[c] 15 Însă dacă voi vă faceţi rău unul altuia şi vă mâncaţi între voi, aveţi grijă să nu vă distrugeţi unii pe alţii!
Mărturisirea de credinţă a lui Petru
27 Isus şi ucenicii Lui s-au dus spre satele Cezareii lui Filip[a]. Pe drum, Isus i-a întrebat pe ucenicii Săi:
– Cine zic oamenii că sunt Eu?
28 Ei I-au răspuns:
– Unii zic că eşti Ioan Botezătorul, alţii zic că eşti Ilie, iar alţii zic că eşti unul dintre profeţi.
29 – Dar voi cine ziceţi că sunt Eu? i-a mai întrebat El.
Petru a răspuns:
– Tu eşti Cristosul!
30 Isus i-a avertizat să nu spună nimănui despre El.
Isus vorbeşte despre moartea şi învierea Sa
31 Apoi a început să-i înveţe că Fiul Omului trebuie să sufere mult[b] şi să fie respins de către bătrâni[c], de către conducătorii preoţilor şi de către cărturari, să fie omorât, iar după trei zile să învie. 32 Le vorbea deschis despre aceasta. Petru însă L-a luat deoparte şi a început să-L mustre.
33 Dar Isus S-a întors, s-a uitat la ucenicii Săi şi l-a mustrat pe Petru, zicând: „Înapoia Mea, Satan[d], căci tu nu te gândeşti la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor!“
34 Apoi a chemat mulţimea şi pe ucenicii Săi şi le-a zis: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze! 35 Căci oricine vrea să-şi salveze viaţa[e], o va pierde, dar cel ce-şi pierde viaţa pentru Mine şi pentru Evanghelie, o va salva. 36 Şi la ce i-ar folosi unui om să câştige întreaga lume, dacă şi-ar pierde sufletul? 37 Sau ce va da un om în schimbul sufletului său? 38 Căci de cel ce îi va fi ruşine de Mine şi de cuvintele Mele, în această generaţie adulteră şi păcătoasă, de acela Îi va fi ruşine şi Fiului Omului când va veni în slava Tatălui Său, cu sfinţii îngeri.“
9 Şi le-a zis: „Adevărat vă spun că sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea înainte de a vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind cu putere.“[f]
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.