Revised Common Lectionary (Semicontinuous)

⁴ Toţi cei din sfatul bătrânilor lui Israel s-au adunat şi au venit la Samuel, la Rama, ⁵ spunându-i: „Tu eşti bătrân, iar fiii tăi nu-ţi calcă pe urme. Acum dar, pune un rege care să domnească peste noi, aşa cum au toate neamurile!“

⁶ Samuel a văzut ca un lucru rău faptul că ei au cerut un rege să domnească peste ei şi s-a rugat Domnului. ⁷ Domnul însă i-a zis lui Samuel: „Ascultă glasul poporului în tot ce îţi va spune, pentru că nu pe tine te leapădă, ci pe Mine, ca să nu mai domnesc peste ei. ⁸ Aşa au făcut din ziua în care i-am scos din Egipt şi până astăzi: M-au părăsit şi au slujit altor dumnezei. Ei fac aşa şi cu tine. ⁹ Ascultă-le deci glasul, însă avertizează-i şi fă-le cunoscut care vor fi drepturile regelui care va domni peste ei.“

Drepturile regelui

¹⁰ Samuel a spus poporului care a cerut de la el un rege toate cuvintele Domnului. ¹¹ Le-a spus:

– Acestea vor fi drepturile regelui care va domni peste voi: îi va lua pe fiii voştri şi îi va folosi la carele lui; ei vor fi călăreţii lui şi vor alerga înaintea carelor sale.

¹² Îi va folosi pentru sine drept căpetenii peste mii şi căpetenii peste cincizeci; îi va folosi pentru a-i ara ogorul şi pentru a-i culege recolta, pentru a-i face echipament de război şi echipament pentru carele lui. ¹³ Le va lua pe fiicele voastre pentru a-i face miresme, pentru a-i găti mâncare şi pentru a-i coace. ¹⁴ Va lua partea cea mai bună din ogoarele voastre, din viile voastre şi din smochinii voştri şi o va da slujitorilor săi. ¹⁵ Va lua a zecea parte din rodul seminţelor voastre şi din viile voastre şi o va da căpeteniilor^[a] şi slujitorilor săi.

¹⁶ Îi va lua pe slujitorii voştri, pe slujitoarele voastre, cele mai bune dintre vitele^[a] şi măgarii voştri şi îi va folosi pentru lucrările lui. ¹⁷ Îi veţi da a zecea parte din turmele voastre şi îi veţi fi slujitori. ¹⁸ În ziua aceea, veţi striga să fiţi izbăviţi dinaintea regelui pe care vi l-aţi ales, dar Domnul nu vă va răspunde în ziua aceea.

¹⁹ Dar poporul nu a vrut să asculte de glasul lui Samuel şi a zis:

– Nu vrem să facem cum zici tu, ci să fie un rege peste noi! ²⁰ În felul acesta vom fi la fel ca toate neamurile: regele nostru va domni peste noi şi ne va conduce în războaiele noastre.

¹⁴ Atunci Samuel a spus poporului:

– Să mergem la Ghilgal şi să reafirmăm acolo monarhia.

¹⁵ Astfel, tot poporul s-a dus la Ghilgal şi l-au încoronat pe Saul în prezenţa Domnului. Au adus acolo jertfe de pace^[a] înaintea Domnului şi s-au bucurat foarte mult, atât Saul, cât şi toţi israeliţii.

Psalmul 138

Al lui David

¹³ Însă, fiindcă avem acelaşi duh al credinţei, potrivit cu ceea ce este scris: „Am crezut, de aceea am vorbit!“^[a], şi noi credem, şi de aceea vorbim. ¹⁴ Ştim că Cel Ce L-a înviat pe Domnul Isus ne va învia şi pe noi împreună cu Isus şi ne va duce împreună cu voi în prezenţa Sa. ¹⁵ Toate sunt pentru voi, pentru ca harul, atingând mulţi oameni, să facă să abunde mulţumirea, spre slava lui Dumnezeu.

¹⁶ De aceea, noi nu ne descurajăm ci, chiar dacă omul nostru din afară piere, totuşi omul nostru dinăuntru este înnoit din zi în zi. ¹⁷ Căci necazul nostru uşor de purtat şi temporar, lucrează în noi o greutate veşnică de slavă, dincolo de orice imaginaţie. ¹⁸ Noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele care nu se văd, deoarece cele care se văd sunt trecătoare, dar cele care nu se văd sunt veşnice.

Lăcaşul nostru ceresc

5 Noi ştim într-adevăr că, dacă este distrusă casa cortului nostru pământesc, avem o locuinţă de la Dumnezeu, o casă veşnică în ceruri, care nu este făcută de mâini omenești.

Isus şi Beelzebul

²⁰ Au venit apoi în casă, dar mulţimea s-a adunat din nou, aşa că ei nu puteau nici măcar să mănânce. ²¹ Când au auzit ai Lui ce se întâmplă, au ieşit să-L înşface, căci ziceau că a înnebunit. ²² Cărturarii care veniseră de la Ierusalim ziceau că îl are în El pe Beelzebul^[a] şi că scoate demonii cu ajutorul conducătorului demonilor.

²³ Isus i-a chemat la El şi le-a vorbit în pilde^[b]: „Cum poate Satan^[c] să-l scoată afară pe Satan?! ²⁴ Dacă o împărăţie este dezbinată împotriva ei înseşi, împărăţia aceea nu poate dăinui. ²⁵ Şi dacă o casă este dezbinată împotriva ei înseşi, casa aceea nu va putea dăinui. ²⁶ Aşadar, dacă Satan se ridică împotriva lui însuşi şi este dezbinat, atunci nu poate dăinui, ci i-a venit sfârşitul. ²⁷ Nimeni nu poate să intre în casa celui puternic şi să-i fure lucrurile, decât dacă îl leagă mai întâi pe cel puternic! Abia atunci îi va putea jefui casa. ²⁸ Adevărat vă spun că oamenilor le vor fi iertate toate păcatele şi toate blasfemiile pe care le vor rosti, ²⁹ dar cel ce blasfemiază împotriva Duhului Sfânt nu va avea parte de iertare în veci, ci este vinovat de un păcat veşnic.“

³⁰ Spunea astfel pentru că ei ziceau: „Are un duh necurat!“

Mama şi fraţii lui Isus

³¹ Atunci mama şi fraţii Lui au venit şi, stând afară, au trimis să-L cheme.^{[d] 32} Mulţimea care şedea în jurul Lui I-a zis:

– Iată că mama Ta, fraţii Tăi (şi surorile Tale)^[e] sunt afară şi Te caută!

³³ Isus le-a răspuns:

– Cine este mama Mea şi cine sunt fraţii Mei?

³⁴ Şi rotindu-şi privirea peste cei ce şedeau în jurul Lui, a zis:

– Iată mama Mea şi fraţii Mei! ³⁵ Căci cel ce face voia lui Dumnezeu, acela Îmi este frate, soră şi mamă.