M’Cheyne Bible Reading Plan
Răscumpărarea lucrurilor închinate Domnului
27 Domnul i-a zis lui Moise: 2 „Spune-le israeliţilor: «Când un om va închina Domnului anumite persoane printr-un jurământ deosebit, să o facă după evaluarea ta; 3 dacă este vorba despre un bărbat cu vârsta cuprinsă între douăzeci şi şaizeci de ani, atunci evaluarea ta să fie de cincizeci de şecheli de argint, după şechelul Lăcaşului[a]. 4 Dacă este o femeie, atunci evaluarea ta să fie de treizeci de şecheli[b]. 5 Dacă are între cinci şi douăzeci de ani, evaluarea ta să fie de douăzeci de şecheli pentru un băiat şi de zece şecheli[c] pentru o fată. 6 Dacă are între o lună şi cinci ani, evaluarea ta să fie de cinci şecheli de argint pentru un băiat şi de trei şecheli de argint[d] pentru o fetiţă. 7 Dacă omul are şaizeci de ani sau mai mult, atunci evaluarea ta pentru un bărbat să fie de cincisprezece şecheli, iar pentru o femeie să fie de zece şecheli[e]. 8 Dacă este prea sărac ca să poată plăti evaluarea ta, atunci să se ducă la preot şi preotul să-i facă o altă evaluare; preotul să facă o evaluare potrivit cu mijloacele pe care le are cel ce a făcut jurământul.
9 Dacă este vorba de animale care pot fi aduse ca jertfe Domnului, tot ceea ce va fi oferit Domnului va fi considerat sfânt. 10 Nu va avea voie să înlocuiască animalul şi nici să schimbe unul bun pe altul rău sau unul rău pe altul bun; dacă un animal este înlocuit cu un altul, atunci şi unul, şi celălalt vor fi consideraţi sfinţi. 11 Dacă este vorba de un animal necurat, care nu poate fi adus ca jertfă Domnului, animalul să fie adus înaintea preotului. 12 Preotul să-l evalueze să vadă dacă e bun sau rău; va rămâne la evaluarea făcută de preot. 13 Dacă vrea să-l răscumpere, să mai adauge o cincime la evaluarea lui.
14 Dacă un om Îi va închina Domnului locuinţa sa, preotul s-o evalueze să vadă dacă e bună sau rea; va rămâne la evaluarea făcută de preot. 15 Dacă cel care şi-a închinat Domnului locuinţa vrea să o răscumpere, va trebui să adauge o cincime la evaluarea ei şi va fi a lui.
16 Dacă un om Îi va închina Domnului o parcelă de pământ din moşia lui, evaluarea ei să fie făcută ţinând cont de sămânţa necesară cultivării ei: cincizeci de şecheli de argint la un homer[f] de sămânţă de orz. 17 Dacă va închina ogorul în anul de veselie[g], acesta să rămână la evaluarea ta[h], 18 dar dacă va închina ogorul după anul de veselie, atunci preotul să-i socotească preţul în funcţie de anii care mai rămân până la anul de veselie, după care să-l scadă din evaluarea ta. 19 Dacă cel care închină ogorul, va dori vreodată să-l răscumpere, atunci va trebui să adauge o cincime la preţul evaluării tale[i] şi ogorul va fi al lui. 20 Dar dacă nu va dori să-şi răscumpere ogorul sau dacă îl va vinde altui om, atunci nu va mai putea fi răscumpărat. 21 În anul de veselie, când ogorul va fi eliberat, el va fi pus deoparte pentru Domnul ca un ogor închinat[j] Lui; el va fi proprietatea preotului.
22 Dacă cineva închină Domnului un ogor pe care l-a cumpărat, care nu este parte din moşia lui, 23 preotul să socotească cât trebuie să fie preţul până la anul de veselie, iar el să plătească în aceeaşi zi evaluarea ta, ca un lucru închinat Domnului. 24 În anul de veselie ogorul acela să fie dat înapoi celui de la care fusese cumpărat, din moşia căruia făcea parte. 25 Toate evaluările să fie făcute după şechelul Lăcaşului, care are douăzeci de ghere[k].
26 Nimeni nu va putea închina Domnului întâiul născut al animalelor, deoarece el aparţine deja Domnului ca întâi născut; fie bou[l], fie oaie, este al Domnului. 27 Dacă este vorba însă de un animal necurat, atunci să-l răscumpere după evaluarea ta[m] şi să adauge o cincime la ea; dacă nu va fi răscumpărat, să fie vândut după evaluarea ta.
28 Nici un lucru oferit Domnului spre nimicire, pe care un om îl poate închina Domnului din tot ce are, fie om, fie animal, fie vreun ogor din moşia lui, nu va putea fi vândut sau răscumpărat; tot ce va fi închinat astfel va fi considerat preasfânt pentru Domnul.
29 Nici un om dat spre nimicire nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorât.
30 Toate zeciuielile din pământ, fie din sămânţa pământului, fie din rodul pomilor, sunt ale Domnului; ele sunt închinate Domnului. 31 Dacă un om va dori să răscumpere ceva din zeciuiala sa, să mai adauge o cincime la ea. 32 Toate zeciuielile din cirezi sau din turme, tot ce va trece pe sub toiagul păstorului să fie închinat Domnului. 33 Să nu se cerceteze dacă animalul este bun sau rău şi nici să nu se înlocuiască; dacă-l va înlocui cineva, atunci ambele animale vor fi sfinte, atât animalul înlocuit, cât şi celălalt şi nu vor putea fi răscumpărate.»“
34 Acestea sunt poruncile pe care Domnul i le-a dat lui Moise pe muntele Sinai, pentru poporul Israel.
Psalmul 34[a]
Al lui David. Compus pe vremea când acesta s-a prefăcut a fi nebun înaintea lui Abimelek şi a plecat izgonit de acesta.
1 Îl voi lăuda pe Domnul în orice vreme,
lauda Lui va fi întotdeauna în gura mea!
2 Sufletul meu se laudă în Domnul;
să audă şi să se bucure cei smeriţi!
3 Măriţi pe Domnul împreună cu mine!
Să înălţăm cu toţii Numele Lui!
4 L-am căutat pe Domnul, şi El mi-a răspuns;
m-a izbăvit din toate temerile mele.
5 Cei care privesc spre El, se luminează,[b]
iar feţele nu li se umplu de ruşine.[c]
6 Acest necăjit a strigat, iar Domnul l-a auzit
şi l-a scăpat de toate necazurile lui.
7 Îngerul Domnului îşi[d] aşază tabăra
împrejurul celor ce se tem de Domnul[e] şi-i salvează.
8 Gustaţi şi vedeţi cât de bun este Domnul!
Ferice de omul care se încrede în El!
9 Temeţi-vă de Domnul, voi sfinţii Lui,
căci cei ce se tem de El nu duc lipsă de nimic!
10 Puii de leu duc lipsă şi flămânzesc,
dar cei ce se tem de Domnul nu duc lipsă de nici un bine.
11 Apropiaţi-vă, fiilor, ascultaţi-mă,
şi vă voi învăţa frica de Domnul!
12 Cine este omul care doreşte viaţa
şi vrea să vadă zile bune?
13 Acela să-şi păzească limba de rău
şi buzele – de cuvinte înşelătoare!
14 Să renunţe la rău şi să facă binele!
Să caute pacea şi s-o urmărească!
15 Căci ochii Domnului sunt peste cei drepţi,
iar urechile Lui iau aminte la strigătul[f] lor.
16 Faţa Domnului însă este împotriva celor ce săvârşesc răul,
ca să le şteargă amintirea de pe pământ.
17 Când cei drepţi strigă, Domnul îi aude
şi-i izbăveşte din toate necazurile lor.
18 Domnul este aproape de cei cu inima zdrobită
şi-i izbăveşte pe cei cu duhul zdrobit.
19 De multe necazuri are parte cel drept,
dar Domnul îl izbăveşte din toate.
20 El îi păzeşte toate oasele
şi nici unul măcar nu îi va fi rupt.
21 Răul va aduce moartea celui nelegiuit,
iar cei ce-l urăsc pe cel drept vor fi pedepsiţi.
22 Domnul îi răscumpără pe slujitorii Săi
şi nici unul din cei ce-şi găsesc refugiul în El nu este pedepsit.
Falsele valori
10 „Aşa cum muştele moarte strică şi fermentează untdelemnul negustorului,
tot aşa puţină nebunie copleşeşte înţelepciunea şi slava.
2 Inima înţeleptului îl conduce la dreapta,
dar inima nesăbuitului îl conduce la stânga.[a]
3 Prostul umblă fără minte pe cale
şi se laudă tuturor cu prostia lui.
4 Dacă izbucneşte mânia stăpânitorului împotriva ta,
nu-ţi pierde cumpătul,
căci calmul te păzeşte de mari păcate.
5 Există un rău pe care l-am văzut sub soare,
ca o greşeală care vine din partea stăpânitorului:
6 prostia este pusă în multe funcţii înalte,
pe când cei înstăriţi ocupă funcţii modeste.
7 Am văzut sclavi călare
şi prinţi mergând pe jos ca sclavii.
8 Cel ce sapă groapa altuia, poate să cadă el în ea,
iar pe cel ce dărâmă un zid, îl poate muşca un şarpe.
9 Cine sfărâmă pietre, poate fi lovit de ele,
şi cine crapă lemne, se află în pericol din pricina lor.
10 Dacă fierul toporului este tocit
şi lama lui neascuţită,
trebuie să-ţi înteţeşti eforturile la tăiat!
De aceea la câştig se ajunge prin înţelepciune!
11 Când şarpele muşcă, fiindcă n-a fost vrăjit,
stăpânul lui nu are nici un câştig.
12 Cuvintele gurii înţeleptului sunt o desfătare,
dar buzele nebunului îl vor înghiţi.
13 Primele cuvinte ale gurii lui sunt prosteşti,
iar ultimele sunt nebunie curată –
14 prostul spune o mulţime de vorbe.
Omul nu ştie ce se va întâmpla;
cine îi poate spune ce va fi după el?
15 Osteneala prostului îl oboseşte;
nici măcar nu cunoaşte drumul spre cetate.
16 Vai de tine ţară, al cărei rege este un copil[b]
şi ai cărei prinţi chefuiesc dis-de-dimineaţă!
17 Ferice de tine, ţară al cărei rege este de viţă nobilă
şi ai cărei prinţi dau ospeţe la vremea potrivită,
ca să se întărească, şi nu să se îmbete!
18 Din pricina leneviei se lasă grinda,
iar, când mâinile sunt leneşe, plouă în casă.
19 Ospeţele se fac pentru a petrece,
vinul este pentru înveselirea vieţii,
dar argintul răspunde la toate.
20 Nu-l blestema pe rege nici chiar în mintea ta,
nu-l blestema pe cel înstărit nici chiar în odaia ta de culcare,
căci s-ar putea ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba
şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă spusele.“
Trăind după învăţătura sănătoasă
2 Tu însă să vorbeşti lucruri care se potrivesc cu învăţătura sănătoasă! 2 Cei vârstnici trebuie să fie demni, onorabili, cumpătaţi, sănătoşi în credinţă, în dragoste şi în răbdare. 3 Tot astfel, şi femeile în vârstă trebuie să aibă o purtare respectuoasă, să nu fie acuzatoare, nici înrobite de vin, să fie unele care îi învaţă pe alţii ce este bine, 4 astfel încât să le poată sfătui pe cele tinere să fie iubitoare de soţi, iubitoare de copii, 5 cumpătate, curate, bune gospodine, să fie supuse soţilor lor, astfel încât Cuvântul lui Dumnezeu să nu fie vorbit de rău. 6 Tot astfel, îndeamnă-i şi pe cei tineri să fie cu stăpânire de sine. 7 În toate lucrurile, dă-te ca exemplu prin lucrări bune, printr-o învăţătură curată, prin demnitate, 8 printr-o vorbire sănătoasă, ireproşabilă, pentru ca aceia care se împotrivesc să fie făcuţi de ruşine şi să nu aibă nimic rău de spus despre noi. 9 Spune-le sclavilor să le fie supuşi în toate stăpânilor lor, să le fie plăcuţi, să nu le întoarcă vorba, 10 să nu fure, ci să dovedească că, în toate, sunt buni şi credincioşi, pentru ca astfel să arate în toate frumuseţea învăţăturii lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru.
11 Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat 12 şi ne învaţă să renunţăm la lipsa de evlavie şi la poftele lumeşti şi să trăim în veacul de acum într-un mod cumpătat, drept şi evlavios, 13 în timp ce aşteptăm fericita nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor, Isus Cristos. 14 El S-a dat pe Sine Însuşi pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege şi să-Şi curăţească un popor care să fie doar al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune. 15 Spune aceste lucruri, îndeamnă şi mustră cu toată autoritatea! Nimeni să nu te dispreţuiască!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.