M’Cheyne Bible Reading Plan

Calendarul^[a] sărbătorilor. Sabatul

23 Domnul i-a zis lui Moise: ² „Vorbeşte israeliţilor şi spune-le: «Acestea sunt sărbătorile Domnului cu ocazia cărora veţi vesti adunări sfinte; acestea sunt sărbătorile Mele. ³ Să se lucreze şase zile, dar ziua a şaptea este Sabatul, o zi de odihnă însoţită de o adunare sfântă; să nu faceţi nici o lucrare în această zi: să fie Sabatul Domnului în toate locuinţele voastre.

Paştele şi Sărbătoarea Azimilor

⁴ Celelalte sărbători ale Domnului, cu adunări sfinte, pe care le veţi sărbători la vremea hotărâtă pentru ele sunt următoarele: ⁵ în a paisprezecea zi a lunii întâi, între cele două seri^[b], va fi Paştele Domnului, ⁶ iar în a cincisprezecea zi a acestei luni va fi Sărbătoarea Azimelor în cinstea Domnului; timp de şapte zile să mâncaţi azime. ⁷ În prima zi să aveţi o adunare sfântă; să nu faceţi nici o muncă obişnuită. ⁸ Apoi, timp de şapte zile să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc, iar în ziua a şaptea să aveţi o adunare sfântă; să nu faceţi nici o muncă obişnuită.»“

Sărbătoarea Primelor Roade

⁹ Domnul i-a mai zis lui Moise: ¹⁰ „Spune-le israeliţilor: «Când veţi intra în ţara pe care v-o voi da şi veţi aduna recolta, să aduceţi preotului un snop din primele roade ale secerişului. ¹¹ Să legene snopul înaintea Domnului ca voi să fiţi primiţi; preotul să-l legene la o zi după Sabat. ¹² În ziua când veţi legăna snopul, să jertfiţi un miel de un an, fără meteahnă, ca ardere de tot pentru Domnul. ¹³ Să adăugaţi la el un dar de mâncare din două zecimi dintr-o efă^[c] de făină aleasă, amestecată cu ulei, ca jertfă mistuită de foc de o aromă plăcută Domnului şi o jertfă de băutură de un sfert de hin^[d] de vin. ¹⁴ Să nu mâncaţi nici pâine, nici spice prăjite, nici boabe, până în ziua aceasta, când veţi aduce această jertfă Dumnezeului vostru: aceasta este o poruncă veşnică pentru toţi urmaşii voştri în toate locurile în care veţi locui.

Sărbătoarea Săptămânilor^[e]

¹⁵ Din ziua de după Sabat, adică din ziua în care veţi aduce snopul ca jertfă legănată, să număraţi şapte săptămâni întregi. ¹⁶ Să număraţi cincizeci de zile până în ziua următoare celui de-al şaptelea Sabat, după care să aduceţi Domnului un nou dar de mâncare. ¹⁷ Să aduceţi din locuinţele voastre două pâini ca jertfă legănată; să fie făcute din două zecimi de efă de făină aleasă şi să fie coapte după ce s-a dospit aluatul; acestea sunt cele dintâi roade pentru Domnul. ¹⁸ Împreună cu pâinile să aduceţi, ca ardere de tot pentru Domnul, şapte miei de un an, fără meteahnă, un viţel şi doi berbeci; la acestea să adăugaţi darul de mâncare şi jertfele de băutură ca jertfă mistuită de foc de o aromă plăcută Domnului. ¹⁹ Să aduceţi şi un ţap ca jertfă pentru păcat şi doi miei de un an ca jertfă de pace^[f]. ²⁰ Preotul să le legene ca jertfă legănată înaintea Domnului împreună cu pâinea adusă din primele roade şi cu cei doi miei; ele să fie puse deoparte pentru Domnul şi să rămână ale preotului. ²¹ În aceeaşi zi să vestiţi o adunare sfântă; atunci să nu faceţi nici o muncă obişnuită. Aceasta este o poruncă veşnică pentru voi şi pentru urmaşii voştri în toate locurile în care veţi locui.

²² Când veţi aduna recolta ţării voastre, să nu adunaţi recolta de la marginea ogorului şi să nu strângeţi spicele care vor rămâne după seceriş; lăsaţi-le pentru cel sărac şi pentru străin. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.»“

Sărbătoarea Trâmbiţelor

²³ Domnul i-a zis lui Moise: ²⁴ „Spune-le israeliţilor: «În prima zi a lunii a şaptea^[g] să aveţi o zi de odihnă, o adunare sfântă vestită cu sunete de trâmbiţe. ²⁵ Să nu faceţi nici o muncă obişnuită în timpul ei şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc.»“

Ziua Ispăşirii

²⁶ Domnul i-a zis din nou lui Moise: ²⁷ „În a zecea zi a lunii a şaptea să fie Ziua Ispăşirii. Atunci să aveţi o adunare sfântă; să vă smeriţi sufletele^[h] şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. ²⁸ Să nu lucraţi nimic în ziua aceea, căci este Ziua Ispăşirii, când se face ispăşire pentru voi înaintea Domnului, Dumnezeul vostru. ²⁹ Acela care nu se va smeri în ziua aceea va fi nimicit din poporul său. ³⁰ Pe acela care va lucra ceva în ziua aceea îl voi nimici din mijlocul poporului său. ³¹ Să nu lucraţi nimic: este o poruncă veşnică pentru toţi urmaşii voştri în toate locurile în care veţi locui. ³² Este un Sabat, o zi de odihnă în care să vă smeriţi sufletele; din seara celei de-a noua zi până în seara următoare să ţineţi Sabatul.“

Sărbătoarea Corturilor^[i]

³³ Domnul i-a zis lui Moise: ³⁴ „Spune-le israeliţilor: «În a cincisprezecea zi a acestei a şaptea luni să ţineţi Sărbătoarea Corturilor în cinstea Domnului, timp de şapte zile. ³⁵ În prima zi să aveţi o adunare sfântă; să nu faceţi nici o muncă obişnuită în timpul ei. ³⁶ Timp de şapte zile să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc; în ziua a opta să aveţi o adunare sfântă şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. Este o adunare solemnă^[j]; să nu faceţi nici o muncă obişnuită în timpul ei.

³⁷ Acestea sunt sărbătorile Domnului, cu ocazia cărora va trebui să vestiţi adunări sfinte, pentru a aduce Domnului jertfe mistuite de foc – arderi de tot şi daruri de mâncare, jertfe şi jertfe de băutură, fiecare la vremea hotărâtă ³⁸ – în afară de Sabatele dedicate Domnului, în afară de darurile voastre, de toate jurămintele şi de toate darurile voastre de bunăvoie pe care le oferiţi Domnului.

³⁹ În a cincisprezecea zi a lunii a şaptea, după ce aţi adunat roadele ţării, să ţineţi sărbătoarea Domnului, timp de şapte zile; atât prima, cât şi a opta zi să fie o zi de odihnă. ⁴⁰ În prima zi să luaţi fructe din pomii cei frumoşi^[k], ramuri de palmier, crengi de pomi stufoşi şi crengi de sălcii de râu; să vă bucuraţi înaintea Domnului, Dumnezeul vostru, timp de şapte zile. ⁴¹ În fiecare an să ţineţi această sărbătoare în cinstea Domnului, timp de şapte zile. Să o ţineţi în luna a şaptea – este o poruncă veşnică pentru toate generaţiile. ⁴² Să locuiţi în corturi şapte zile; toţi israeliţii să locuiască în corturi, ⁴³ pentru ca urmaşii voştri să ştie că Eu am hotărât ca israeliţii să locuiască în corturi, după ce i-am scos din ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.»“

⁴⁴ Şi astfel, Moise le-a spus israeliţilor care sunt sărbătorile Domnului.

Psalmul 30

Un psalm. Un cântec pentru dedicarea Casei. Al lui David.

6 Există un rău pe care l-am văzut sub soare, un mare rău pentru fiii oamenilor. ² De exemplu, Dumnezeu îi dă unui om bogăţie, averi şi faimă, aşa încât nu-i lipseşte nimic din ceea ce­şi doreşte, însă Dumnezeu nu-i dă dreptul să se bucure de ele, ci dă acest drept unui străin. Aceasta este o deşertăciune şi un rău tulburător!

³ Ar putea exista un om căruia i s-ar naşte o sută de fii şi care ar trăi o viaţă lungă, un om căruia i s-ar lungi anii vieţii lui, dar al cărui suflet nu s-ar sătura de bunătăţile strânse şi care nu ar avea parte nici de loc de îngropare. Eu zic că, decât ca el, mai bine stârpitură! ⁴ Acesta se naşte în zadar şi pleacă în întuneric, iar întunericul îi acoperă numele. ⁵ În plus, el nu a văzut şi nu a cunoscut soarele. Totuşi este mai multă linişte pentru acesta, decât pentru celălalt, ⁶ chiar dacă celălalt ar trăi cu două mii de ani mai mult, căci de bunătăţi nu a avut parte. Oare nu merg toate într-un singur loc?

¹² Cine ştie ce este bine cu adevărat pentru om în scurta lui viaţă, în zilele vieţii lui deşarte, pe care le petrece ca o umbră? Cine îi poate spune omului ce va fi după el sub soare?“

2 Aşadar, tu, copilul meu, întăreşte-te în harul care este în Cristos Isus! ² Ceea ce ai auzit de la mine, înaintea multor martori, încredinţează unor oameni de încredere, care să fie în stare să-i înveţe pe alţii! ³ Ia parte la suferinţă împreună cu mine, ca un bun soldat al lui Cristos Isus! ⁴ Nici un soldat nu se implică în treburile vieţii, dacă vrea să placă celui ce l-a înscris la oaste.

⁵ Dacă cineva concurează ca atlet, nu este încununat, dacă nu concurează după reguli.

⁶ Fermierul care a trudit din greu trebuie să aibă primul parte din roade. ⁷ Înţelege ce-ţi spun! Domnul îţi va da pricepere în toate.

⁸ Aminteşte-ţi de Isus Cristos, din sămânţa^[a] lui David, Care a înviat din morţi, potrivit cu Evanghelia mea, ⁹ pentru care eu sufăr până acolo încât sunt legat ca un răufăcător. Dar Cuvântul lui Dumnezeu nu este legat. ¹⁰ Astfel, eu rabd totul pentru cei aleşi, pentru ca şi ei să obţină mântuirea care este în Cristos Isus, împreună cu slava veşnică. ¹¹ Acest cuvânt este vrednic de încredere:

Un lucrător după voia lui Dumnezeu

¹⁴ Aminteşte-le aceste lucruri! Roagă-i solemn, înaintea lui Dumnezeu, să nu se certe cu privire la cuvinte, pentru că aceasta nu este de nici un folos, ci mai degrabă îi ruinează pe cei ce ascultă. ¹⁵ Străduieşte-te să te înfăţişezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrător care nu are de ce să-i fie ruşine, care explică corect Cuvântul adevărului. ¹⁶ Evită vorbăriile goale şi lumeşti, căci cei care se ţin de ele vor înainta tot mai mult spre lipsa de evlavie, ¹⁷ iar cuvântul lor se va împrăştia precum cangrena. Dintre aceştia sunt şi Imeneu, şi Filet, ¹⁸ care s-au rătăcit în ce priveşte adevărul, spunând că învierea a avut deja loc şi răsturnând astfel credinţa multora. ¹⁹ Cu toate acestea, temelia solidă a lui Dumnezeu rămâne fermă, având sigiliul aceasta: „Domnul îi cunoaşte pe cei ce sunt ai Lui“^[b] şi „Oricine rosteşte Numele Domnului trebuie să se îndepărteze de nedreptate.“

²⁰ Într-o casă mare nu sunt numai vase de aur şi de argint, ci şi de lemn şi de lut, unele pentru o întrebuinţare de cinste, altele pentru o întrebuinţare de ocară. ²¹ Aşadar, dacă cineva se curăţeşte de acestea, va fi un vas de cinste, sfinţit şi folositor Stăpânului, pregătit pentru orice lucrare bună. ²² Fugi de poftele tinereţii şi urmăreşte dreptatea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei care-L cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată! ²³ Evită disputele nebuneşti şi prosteşti, ştiind că ele dau naştere la certuri! ²⁴ Şi robul Domnului nu trebuie să se certe, ci să fie blând cu toţi, capabil să dea învăţătură, să fie îngăduitor şi ²⁵ să-i corecteze cu blândeţe pe cei ce se împotrivesc, în nădejdea că Dumnezeu le va da pocăinţa, ca să ajungă la cunoaşterea adevărului, ²⁶ să-şi vină în fire şi să scape din capcana diavolului^[c], în care au fost capturaţi ca să-i facă voia.