M’Cheyne Bible Reading Plan
Al doilea recensământ al lui Israel
26 După această urgie, Domnul le-a zis lui Moise şi preotului Elazar, fiul lui Aaron: 2 „Faceţi numărătoarea întregii adunări a israeliţilor, potrivit familiilor lor, a tuturor acelora din Israel care au peste douăzeci de ani şi sunt în stare să meargă la luptă.“
3 Moise şi preotul Elazar au vorbit poporului în câmpiile Moabului, lângă Iordan, în faţa Ierihonului şi i-au zis: 4 „Faceţi numărătoarea tuturor celor care au peste douăzeci de ani, aşa cum a poruncit Domnul lui Moise.“
Iată care au fost israeliţii care au ieşit din ţara Egiptului:
5 urmaşii lui Ruben, întâiul născut al lui Israel, erau:
prin Enoh, clanul enohiţilor;
prin Palu, clanul paluiţilor;
6 prin Heţron, clanul heţroniţilor;
prin Carmi, clanul carmiţilor.
7 Acestea alcătuiau clanurile rubeniţilor; au fost număraţi patruzeci şi trei de mii şapte sute treizeci de bărbaţi.
8 Fiul lui Palu a fost Eliab, 9 iar fiii lui Eliab erau: Nemuel, Datan şi Abiram. Datan şi Abiram au fost cei care s-au răzvrătit împotriva lui Moise şi Aaron în mijlocul mulţimii adunate de Korah, atunci când s-au răzvrătit împotriva Domnului. 10 Pământul şi-a deschis gura şi i-a înghiţit împreună cu Korah, când focul i-a mistuit pe cei ce-l urmaseră, un număr de două sute cincizeci de bărbaţi. Ei au slujit drept pildă pentru popor. 11 Fiii lui Korah n-au murit atunci.
12 Urmaşii lui Simeon, potrivit clanurilor lor, erau:
prin Nemuel, clanul nemueliţilor;
prin Iamin, clanul iaminiţilor;
prin Iachin, clanul iachiniţilor;
13 prin Zerah, clanul zerahiţilor;
prin Saul, clanul sauliţilor.
14 Acestea alcătuiau clanurile simeoniţilor; au fost număraţi douăzeci şi două de mii două sute de bărbaţi.
15 Urmaşii lui Gad, potrivit clanurilor lor, erau:
prin Ţefon, clanul ţefoniţilor;
prin Haghi, clanul haghiţilor;
prin Şuni, clanul şuniţilor;
16 prin Ozni, clanul ozniţilor;
prin Eri, clanul eriţilor;
17 prin Arodi[a], clanul arodiţilor;
prin Areli, clanul areliţilor.
18 Acestea alcătuiau clanurile urmaşilor lui Gad; au fost număraţi patruzeci de mii cinci sute de bărbaţi.
19 Fiii lui Iuda au fost Er şi Onan; dar atât Er, cât şi Onan au murit în Canaan.
20 Urmaşii lui Iuda, potrivit clanurilor lor, erau:
prin Şela, clanul şelaniţilor;
prin Pereţ, clanul pereţiţilor;
prin Zerah, clanul zerahiţilor.
21 Urmaşii lui Pereţ au fost:
prin Heţron, clanul heţroniţilor;
prin Hamul, clanul hamuliţilor.
22 Acestea alcătuiau clanurile urmaşilor lui Iuda; au fost număraţi şaptezeci şi şase de mii cinci sute de bărbaţi.
23 Urmaşii lui Isahar, potrivit clanurilor lor, erau:
prin Tola, clanul tolaiţilor;
prin Puia[b], clanul puiţilor.
24 prin Iaşub, clanul iaşubiţilor;
prin Şimron, clanul şimroniţilor.
25 Acestea alcătuiau clanurile urmaşilor lui Isahar; au fost număraţi şaizeci şi patru de mii trei sute de bărbaţi.
26 Urmaşii lui Zabulon, potrivit clanurilor lor, erau:
prin Sered, clanul serediţilor;
prin Elon, clanul eloniţilor;
prin Iahleel, clanul iahleeliţilor.
27 Acestea alcătuiau clanurile urmaşilor lui Zabulon; au fost număraţi şaizeci de mii cinci sute de bărbaţi.
28 Urmaşii lui Iosif, potrivit clanurilor lor, erau: Manase şi Efraim.
29 Urmaşii lui Manase au fost:
prin Machir, clanul machiriţilor (Machir a fost tatăl lui Ghilad);
prin Ghilad, clanul ghiladiţilor.
30 Urmaşii lui Ghilad au fost:
prin Iezer, clanul iezeriţilor;
prin Helek, clanul helekiţilor;
31 prin Asriel, clanul asrieliţilor;
prin Şehem, clanul şehemiţilor;
32 prin Şemida, clanul şemidaiţilor;
prin Hefer, clanul heferiţilor.
33 (Ţelofhad, fiul lui Hefer, nu a avut fii; el a avut doar fiice, ale căror nume erau: Mahla, Noa, Hogla, Milca şi Tirţa.)
34 Acestea alcătuiau clanurile urmaşilor lui Manase; au fost număraţi cincizeci şi două de mii şapte sute de bărbaţi.
35 Urmaşii lui Efraim, potrivit clanurilor lor, au fost:
prin Şutelah, clanul şutelahiţilor;
prin Becher, clanul becheriţilor;
prin Tahan, clanul tahaniţilor.
36 Urmaşii lui Şutelah au fost:
prin Eran, clanul eraniţilor.
37 Acestea alcătuiau clanurile urmaşilor lui Efraim; au fost număraţi treizeci şi două de mii cinci sute de bărbaţi.
Aceştia au fost urmaşii lui Iosif, potrivit clanurilor lor.
38 Urmaşii lui Beniamin, potrivit clanurilor lor, erau:
prin Bela, clanul belaiţilor;
prin Aşbel, clanul aşbelaiţilor;
prin Ahiram, clanul ahiramiţilor;
39 prin Şufam[c], clanul şufamiţilor;
prin Hufam, clanul hufamiţilor.
40 Urmaşii lui Bela prin Ard şi Naaman au fost:
prin Ard, clanul ardiţilor;
prin Naaman, clanul naamaniţilor.
41 Acestea alcătuiau clanurile urmaşilor lui Beniamin; au fost număraţi patruzeci şi cinci de mii şase sute de bărbaţi.
42 Urmaşii lui Dan, potrivit clanurilor lor, erau:
prin Şuham, clanul şuhamiţilor.
Acestea erau clanurile lui Dan, potrivit clanurilor lor. 43 Toţi cei din clanurile şuhamiţilor au fost în număr de şaizeci şi patru de mii patru sute de bărbaţi.
44 Urmaşii lui Aşer, potrivit clanurilor lor, erau:
prin Imna, clanul imniţilor;
prin Işvi, clanul işviţilor;
prin Beria, clanul beriţilor;
45 iar prin urmaşii lui Beria:
prin Heber, clanul heberiţilor;
prin Malchiel, clanul malchieliţilor.
46 (Numele fiicei lui Aşer era Serah.)
47 Acestea alcătuiau clanurile urmaşilor lui Aşer; au fost număraţi cincizeci şi trei de mii patru sute de bărbaţi.
48 Urmaşii lui Neftali, potrivit clanurilor lor, erau:
prin Iahţeel, clanul iahţeeliţilor;
prin Guni, clanul guniţilor;
49 prin Ieţer, clanul ieţeriţilor;
prin Şilem, clanul şilemiţilor.
50 Acestea alcătuiau clanurile urmaşilor lui Neftali; au fost număraţi patruzeci şi cinci de mii patru sute de bărbaţi.
51 Numărul bărbaţilor lui Israel era de şase sute unu mii şapte sute treizeci.
52 Domnul i-a zis lui Moise: 53 Ţara să le fie împărţită acestora ca moştenire, ţinând cont de numărul celor înscrişi la numărătoare. 54 Astfel, celor care sunt mai mulţi să le dai o moştenire mai mare, iar celor ce sunt mai puţini să le dai o moştenire mai mică. Fiecăruia să i se dea moştenirea, ţinându-se cont de numărul lor. 55 Să ai grijă ca ţara să fie împărţită prin tragere la sorţi. Fiecare din ei să o moştenească potrivit numelor seminţiilor din care fac parte. 56 Apoi fiecare moştenire să fie împărţită între cei care sunt în număr mare şi cei care sunt în număr mic, ţinându-se cont de tragerea la sorţi.
57 Iată leviţii care au fost număraţi potrivit clanurilor lor:
prin Gherşon, clanul gherşoniţilor;
prin Chehat, clanul chehatiţilor;
prin Merari, clanul merariţilor.
58 Alte clanuri ale lui Levi:
clanul libniţilor,
clanul hebroniţilor,
clanul mahliţilor,
clanul muşiţilor,
clanul korahiţilor.
(Chehat a fost tatăl lui Amram. 59 Soţia lui Amram se numea Iochebed, o urmaşă a lui Levi, născută în Egipt. Ea i-a născut lui Amram pe Aaron, pe Moise şi pe sora lor, Miriam. 60 Lui Aaron i s-au născut: Nadab şi Abihu, Elazar şi Itamar. 61 Dar Nadab şi Abihu au murit când au adus foc străin înaintea Domnului.)
62 Toţi bărbaţii leviţi care au fost număraţi de la vârsta de o lună în sus erau în număr de douăzeci şi trei de mii. Ei nu au fost incluşi în numărătoarea israeliţilor, deoarece lor nu li s-a dat moştenire printre israeliţi.
63 Aceştia sunt cei care au fost număraţi de Moise şi de preotul Elazar; ei i-au numărat pe israeliţi în câmpiile Moabului, lângă Iordan, în faţa Ierihonului. 64 Nici unul dintre aceştia nu luaseră parte la numărătoarea israeliţilor, făcută de Moise şi de preotul Aaron în pustia Sinai. 65 Pentru că Domnul le spusese acelor israeliţi că vor muri în pustie, nici unul dintre ei n-a mai rămas viu în afară de Caleb, fiul lui Iefune, şi Iosua, fiul lui Nun.
Psalmul 69
Pentru dirijor. De cântat ca şi „Crinii“. Al lui David.
1 Dumnezeule, scapă-mă,
căci mi-au ajuns apele până la gât!
2 Mă afund în mâl,
nu mai găsesc loc tare;
intru în adâncurile apei
şi mă înghit şuvoaiele.
3 Am obosit strigând,
mi s-a uscat gâtul;
mi se topesc ochii
tânjind după Dumnezeul meu.
4 Cei ce mă urăsc fără motiv
sunt mai mulţi decât perii capului meu,
mulţi sunt cei ce vor să mă piardă,
duşmani ai mei fără temei.
Trebuie să dau înapoi
ce nu am furat.[a]
5 Dumnezeule, Tu-mi cunoşti nechibzuinţa,
păcatele mele nu-Ţi sunt ascunse.
6 Fie ca cei ce nădăjduiesc în Tine să nu se ruşineze din pricina mea,
Stăpâne, Doamne al Oştirilor,
fie ca cei ce Te caută să nu roşească din pricina mea,
Dumnezeule al lui Israel!
7 Din pricina Ta port eu ocara,
şi dezonoarea mi-a acoperit faţa.
8 Sunt considerat un străin de către fraţii mei,
un venetic de către fiii mamei mele,
9 căci râvna pentru Casa Ta mă mistuie
şi ocările celor ce Te ocărăsc au căzut peste mine!
10 Când plâng şi postesc,
ei mă batjocoresc.
11 Când îmbrac sacul de jale,
ei mă fac de pomină.
12 Cei ce stau la poarta cetăţii mă vorbesc,
cei ce se îmbată cântă despre mine.
13 Totuşi eu tot Ţie mă voi ruga, Doamne,
pentru vremea bunăvoinţei Tale.
Dumnezeule, în marea Ta îndurare,
răspunde-mi cu izbăvirea Ta sigură!
14 Izbăveşte-mă din noroi, să nu mă afund!
Să fiu izbăvit de cei ce mă urăsc şi de adâncurile apei!
15 Şuvoaiele apelor să nu mă ducă,
să nu mă înghită adâncul,
să nu se închidă deasupra-mi gura gropii!
16 Doamne, răspunde-mi, căci îndurarea Ta este atât de bună[b]!
După mila Ta cea mare, întoarce-Ţi faţa spre mine!
17 Nu-Ţi ascunde faţa de robul Tău, căci sunt în necaz,
ci răspunde-mi degrabă!
18 Apropie-Te de sufletul meu şi răscumpără-mi-l!
Din pricina celor ce mă urăsc, scapă-mă!
19 Tu cunoşti ocara mea, ruşinea mea, dezonoarea mea
şi pe toţi duşmanii mei.
20 Ocara mi-a frânt inima,
mi-a îmbolnăvit-o.
Tânjesc după compasiune, dar nu este,
după mângâietori, dar nu-i găsesc.
21 Ci ei îmi pun în mâncare venin,
iar pentru setea mea îmi dau să beau oţet.
22 Să li se prefacă într-o cursă masa întinsă înaintea lor,
iar bunăstarea – într-un laţ!
23 Să li se întunece ochii ca să nu mai vadă!
Fă să li se clatine mereu coapsele !
24 Varsă-Ţi furia peste ei
şi să-i ajungă mânia Ta aprinsă!
25 Fie-le locuinţa pustiită
şi nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!
26 Şi aceasta pentru că ei urmăresc pe cel lovit de Tine
şi povestesc suferinţa celor răniţi de Tine.
27 Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor
şi fă să nu ajungă la dreptatea Ta!
28 Şterge-i din Cartea celor vii
şi nu-i scrie alături de cei drepţi!
29 Eu însă sunt necăjit şi îndurerat;
fie ca mântuirea Ta, Dumnezeule, să mă pună la adăpost într-un loc înalt!
30 Atunci voi lăuda prin cântec Numele lui Dumnezeu
şi-L voi mări prin mulţumiri!
31 Acest lucru va fi mai plăcut Domnului decât un bou
sau un viţel cu coarne şi copite.
32 Cei necăjiţi vor vedea şi se vor bucura.
Trăiască inima voastră, a celor ce căutaţi pe Dumnezeu,
33 căci Domnul ascultă pe cei sărmani
şi nu-i dispreţuieşte pe cei luaţi captivi dintre ai Lui!
34 Să-L laude cerul şi pământul,
mările şi tot ce mişună prin ele,
35 căci Dumnezeu va mântui Sionul
şi va construi cetăţile lui Iuda!
Ei vor locui acolo şi le vor moşteni;
36 urmaşii robilor Săi le vor moşteni
şi cei ce iubesc Numele Lui vor locui acolo.
16 Trimiteţi miei drept tribut
conducătorului ţării,
din Sela, pe drumul pustiei,
la muntele fiicei Sionului.
2 Ca nişte păsări alungate,
izgonite din cuib,
aşa sunt fiicele Moabului
la vadurile Arnonului.
3 «Dă-ne un sfat!
Hotărăşte ceva!
Întinde-ţi umbra în mijlocul zilei
şi prefă-o în noapte!
Ascunde-i pe cei izgoniţi
şi nu-i trăda pe fugari!
4 Primeşte-i pe deportaţii Moabului
să locuiască cu tine!
Fii un refugiu pentru ei
în faţa nimicitorului!»
Când asupritorul va înceta,
când nimicirea va lua sfârşit
şi prădătorul va lăsa ţara în pace,
5 atunci, prin îndurare[a], va fi întemeiat un tron
pe care va domni cu credincioşie
cineva din Cortul lui David,
un judecător care caută să judece drept
şi este plin de râvnă pentru dreptate.
6 Am auzit de mândria Moabului –
cât este el de mândru! –
de fala sa, de trufia şi de aroganţa sa,
dar laudele lui sunt minciuni.
7 De aceea bocesc moabiţii,
văitându-se toţi pentru Moab.
Bociţi şi fiţi adânc mâhniţi
pentru oamenii[b] din Chir-Hareset!
8 Căci câmpiile Heşbonului se usucă
la fel ca şi viile din Sibma.
Domnitorii neamurilor
au distrus cele mai alese viţe,
care cândva ajungeau până la Iazer,
fiind răspândite până spre pustie.
Mlădiţele ei se întindeau
şi ajungeau până la mare[c].
9 De aceea plâng împreună cu Iazerul
pentru viile din Sibma.
O, Heşbon! O, Eleale!
Vă ud cu lacrimile Mele!
Căci strigătul de bucurie
scos de voi la culesul fructelor şi la seceriş a încetat.
10 Bucuria şi veselia au dispărut din livezi;
în vii nu se mai cântă şi nu se mai chiuie de bucurie;
nimeni nu mai zdrobeşte vinul în teascuri,
căci am făcut să înceteze strigătele de bucurie.
11 De aceea, ca o liră Îmi plânge inima pentru Moab
şi sufletul Mi se tânguie pentru Chir-Hareset.
12 Moab va fi văzut
trudindu-se pe înălţimi,
venind la altar să se roage,
însă nu va primi nimic.
13 Acesta este cuvântul pe care-l rostise Domnul cu privire la Moab. 14 Dar acum, Domnul zice: «În trei ani, număraţi ca anii unui simbriaş, în ciuda mulţimii sale mari, gloria Moabului va fi prăbuşită, iar cei ce vor supravieţui vor fi puţini şi slabi.»“
Trăind după voia lui Dumnezeu
4 Aşadar, întrucât Cristos a suferit în trup, înarmaţi-vă şi voi cu acelaşi fel de gândire, căci cel ce a suferit în trup a sfârşit-o cu păcatul, 2 pentru ca, în vremea care-i mai rămâne de trăit în trup, să nu mai trăiască după poftele oamenilor, ci după voia lui Dumnezeu. 3 Ajunge cât timp a trecut în care aţi lucrat după voia neamurilor, trăind în depravare, în pofte, în beţii, în petreceri, în orgii şi în idolatrii dezgustătoare. 4 De aceea sunt surprinşi ei că nu alergaţi împreună cu ei la acelaşi potop de destrăbălare şi vă batjocoresc. 5 Ei vor da socoteală Celui Ce este gata să-i judece pe cei vii şi pe cei morţi. 6 Căci pentru aceasta le-a fost vestită Evanghelia şi celor ce acum sunt morţi: ca şi ei să fie judecaţi ca oameni, în trup, dar să trăiască potrivit lui Dumnezeu, în duh.
7 Sfârşitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiţi deci cu mintea limpede şi disciplinaţi-vă în vederea rugăciunii! 8 Înainte de toate, să aveţi o dragoste fierbinte unii pentru alţii, pentru că dragostea acoperă o mulţime de păcate! 9 Fiţi ospitalieri unii cu alţii, fără cârtire! 10 Ca nişte buni administratori ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare să slujească pe alţii potrivit cu darul pe care l-a primit! 11 Dacă cineva vorbeşte[a], să vorbească cuvintele lui Dumnezeu! Dacă cineva slujeşte, să slujească după puterea pe care o dă Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu să fie slăvit în toate, prin Isus Cristos, a Căruia este slava şi puterea, în vecii vecilor! Amin.
Suferind pentru Cristos
12 Preaiubiţilor, nu fiţi surprinşi de încercarea de foc care are loc în mijlocul vostru, ca şi cum vi s-ar întâmpla ceva ciudat, 13 ci, în măsura în care aveţi parte de suferinţele lui Cristos, bucuraţi-vă, pentru ca şi la descoperirea slavei Lui să vă bucuraţi nespus de mult. 14 Dacă sunteţi insultaţi din pricina Numelui lui Cristos, ferice de voi, pentru că Duhul slavei şi al lui Dumnezeu se odihneşte peste voi. 15 Nimeni dintre voi să nu sufere ca ucigaş, hoţ, răufăcător sau ca unul care se amestecă în treburile altora. 16 Însă dacă vreunul din voi suferă din pricină că este creştin[b], să nu-i fie ruşine, ci să-L slăvească pe Dumnezeu pentru numele acesta. 17 Căci este timpul să înceapă judecata chiar de la Casa lui Dumnezeu. Şi dacă începe cu noi, care va fi sfârşitul celor ce nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu?!
18 Şi dacă cel drept este salvat cu greu,
ce se va face cel lipsit de evlavie şi păcătos?![c]
19 Aşa că cei ce suferă după voia lui Dumnezeu să-şi încredinţeze sufletele credinciosului Creator, făcând în continuare binele!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.