Previous Prev Day Next DayNext

Chronological

Read the Bible in the chronological order in which its stories and events occurred.
Duration: 365 days
Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)
Version
2 Samuel 5:11-6:23

11 Hiram, regele Tirului, i-a trimis soli lui David, iar aceştia i-au adus lemn de cedru, precum şi tâmplari şi zidari care i-au zidit un palat. 12 David a înţeles că Domnul l-a pus drept rege peste Israel şi i-a întărit domnia de dragul poporului Său, Israel. 13 După ce a părăsit Hebronul, David şi-a luat mai multe ţiitoare şi soţii din Ierusalim şi i s-au mai născut astfel mulţi fii şi multe fiice. 14 Acestea sunt numele celor care i s-au născut la Ierusalim: Şamua, Şobab, Natan, Solomon, 15 Ibhar, Elişua, Nefeg, Iafia, 16 Elişama, Eliada şi Elifelet.

Războiul cu filistenii

17 Când au auzit filistenii că David a fost uns drept rege peste Israel, toţi filistenii au pornit în căutarea lui. David a aflat însă acest lucru şi s-a adăpostit în fortăreaţă[a]. 18 Filistenii au venit şi s-au răspândit în valea Refaim. 19 David L-a întrebat pe Domnul:

– Să pornesc împotriva filistenilor? Îi vei da în mâna mea?

Domnul i-a răspuns lui David:

– Du-te, căci negreşit îi voi da pe filisteni în mâna ta.

20 David s-a dus la Baal-Peraţim[b] şi i-a învins acolo. El a zis: „Domnul i-a zdrobit pe duşmanii mei dinaintea mea precum apele care dau năvală rupând totul în cale.“ De aceea locului aceluia i-au pus numele Baal-Peraţim. 21 Filistenii şi-au lăsat idolii acolo, iar David şi oamenii săi i-au luat. 22 Filistenii au venit din nou şi s-au răspândit în valea Refaim. 23 David L-a întrebat pe Domnul, iar El i-a răspuns: „Să nu-i ataci din faţă, ci ia-i pe la spate şi atacă-i în dreptul arbuştilor de balsam. 24 Când vei auzi vuietul de marş în vârful arbuştilor de balsam, să porneşti la atac, căci atunci Domnul va ieşi înaintea ta ca să zdrobească oştirea filistenilor.“ 25 David a făcut aşa cum i-a poruncit Domnul. El i-a lovit pe filisteni de la Ghivon[c] până la Ghezer.

David aduce chivotul la Ierusalim

David i-a strâns din nou pe toţi vitejii din Israel, în număr de treizeci de mii de bărbaţi. Apoi David şi toţi oamenii care erau împreună cu el, au plecat din Baala lui Iuda[d], aducând de acolo Chivotul lui Dumnezeu, Chivotul care poartă Numele[e], Numele Domnului Oştirilor, Cel Care şade între heruvimii de deasupra lui. Au aşezat Chivotul lui Dumnezeu într-un car nou, după ce l-au luat din casa lui Abinadab, de pe deal. Uza şi Ahio, fiii[f] lui Abinadab, conduceau carul cel nou. Ei l-au adus, împreună cu Chivotul lui Dumnezeu, din casa lui Abinadab[g], de pe deal. Ahio mergea în faţa Chivotului. David şi toată Casa lui Israel sărbătoreau înaintea Domnului cu toată puterea, cântând[h] din lire, din harfe, din tamburine, din sistre şi din talgere. Când au ajuns la aria lui Nahon, Uza şi-a întins mâna să apuce Chivotul[i] lui Dumnezeu deoarece era să-l răstoarne boii. Atunci mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Uza şi Dumnezeu l-a lovit acolo pentru neglijenţa[j] lui. Uza a murit acolo, lângă Chivotul lui Dumnezeu. David s-a mâniat pentru că mânia Domnului izbucnise împotriva lui Uza şi a numit acel loc Pereţ-Uza[k], nume care i-a rămas până în ziua de azi.

David s-a temut de Domnul în acea zi şi a zis: „Cum să vină Chivotul Domnului la mine?“ 10 Şi David n-a vrut să mai aducă Chivotul Domnului în Cetatea lui David, ci l-a dus în casa lui Obed-Edom, ghititul. 11 Chivotul Domnului a rămas în casa lui Obed-Edom, ghititul, timp de trei luni, iar Domnul l-a binecuvântat pe Obed-Edom împreună cu întreaga lui familie.

12 I s-a spus regelui David că Domnul a binecuvântat familia lui Obed-Edom şi tot ceea ce are, din pricina Chivotului lui Dumnezeu. Atunci David s-a dus şi a adus Chivotul lui Dumnezeu din casa lui Obed-Edom în Cetatea lui David, în mijlocul bucuriei. 13 După fiecare şase paşi pe care-i făceau cei care duceau Chivotul Domnului, David jertfea un bou şi un viţel gras. 14 David dansa cu toată puterea înaintea Domnului, încins cu un efod de in.

15 David împreună cu toată Casa lui Israel aduceau Chivotul Domnului în mijlocul strigătelor şi al sunetului de corn.

Mihal îl mustră pe David

16 În timp ce Chivotul Domnului intra în Cetatea lui David, Mihal, fiica lui Saul, se uita pe fereastră. Când l-a văzut pe regele David, sărind şi dansând înaintea Domnului, l-a dispreţuit în inima ei. 17 Au adus Chivotul Domnului şi l-au aşezat la locul lui, în mijlocul cortului pe care i l-a întins David. Apoi David a adus înaintea Domnului arderi de tot şi jertfe de pace[l]. 18 După ce a terminat de adus arderile de tot şi jertfele de pace, David a binecuvântat poporul în Numele Domnului Oştirilor 19 şi a împărţit la tot poporul, întregii adunări a lui Israel, fiecărui bărbat şi fiecărei femei, câte o pâine, o bucată de carne şi o turtă cu stafide. Apoi tot poporul a plecat, fiecare la casa lui. 20 Când David s-a întors să-şi binecuvânteze familia, Mihal, fiica lui Saul, i-a ieşit în întâmpinare şi i-a zis:

– Cu câtă cinste s-a purtat regele lui Israel astăzi, descoperindu-se în faţa slujnicelor slujitorilor săi, aşa cum s-ar fi descoperit un om de nimic!

21 David i-a răspuns lui Mihal:

– Înaintea Domnului, Care m-a ales mai presus decât pe tatăl tău şi mai presus decât pe oricine din familia lui şi m-a pus drept conducător peste poporul Domnului, peste Israel, înaintea Lui am dansat. 22 Mă voi arăta şi mai de nimic decât atât şi mă voi înjosi şi mai mult în ochii mei. Dar faţă de slujnicele despre care vorbeai mă voi arăta cu cinste. 23 Mihal, fiica lui Saul, n-a mai avut copii până în ziua morţii ei.

1 Cronici 13-16

David doreşte să aducă chivotul la Ierusalim

13 David s-a sfătuit cu căpeteniile peste mii şi peste sute, cu toţi conducătorii. După aceea David a zis întregii adunări a lui Israel: „Dacă credeţi că este bine şi dacă lucrul acesta vine de la Domnul, Dumnezeul nostru, să ne împărţim şi să dăm de ştire fraţilor noştri care au rămas în toate regiunile lui Israel, chiar şi preoţilor şi leviţilor din cetăţile care au păşuni, ca să se strângă la noi şi să aducem Chivotul Dumnezeului nostru la noi, căci pe vremea lui Saul nu am căutat să aflăm despre el.“ Toată adunarea a fost de acord să se facă astfel, căci hotărârea aceasta a părut dreaptă întregului popor. David a strâns tot Israelul, de la râul Şihor[a] din Egipt şi până la Lebo-Hamat[b], ca să aducă Chivotul lui Dumnezeu din Chiriat-Iearim.

Apoi David şi întregul Israel au plecat spre Baala (adică Chiriat-Iearim) care aparţine de Iuda, ca să aducă de acolo Chivotul lui Dumnezeu, Chivotul care poartă Numele Domnului, Cel Care şade deasupra heruvimilor. Au aşezat Chivotul lui Dumnezeu într-un car nou, după ce l-au luat din casa lui Abinadab, iar Uza şi Ahio conduceau carul. David şi întregul Israel sărbătoreau înaintea lui Dumnezeu cu toată puterea, cântând din lire, din harfe, din tamburine, din chimvale şi din trâmbiţe. Când au ajuns la aria lui Chidon, Uza şi-a întins mâna să apuce Chivotul, deoarece boii erau să-l răstoarne. 10 Atunci mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Uza şi l-a lovit pentru că pusese mâna pe Chivot. Uza a murit acolo, înaintea lui Dumnezeu.[c]

11 David s-a mâniat pentru că Domnul Se dezlănţuise împotriva lui Uza şi a numit acel loc Pereţ-Uza[d], nume care i-a rămas până în ziua de azi. 12 În ziua aceea David s-a temut de Dumnezeu şi a zis: „Cum să aduc la mine Chivotul lui Dumnezeu?“ 13 Şi David nu a mai adus Chivotul la el, în Cetatea lui David, ci l-a dus în casa lui Obed-Edom, ghititul. 14 Chivotul lui Dumnezeu a rămas cu familia lui Obed-Edom, în casa lui, timp de trei luni, iar Domnul a binecuvântat familia lui Obed-Edom şi tot ce era al lui.

Primele reacţii internaţionale la întronarea lui David

14 Hiram, regele Tirului, i-a trimis soli lui David, iar aceştia i-au adus lemn de cedru, precum şi zidari şi tâmplari care să-i zidească un palat. David a înţeles că Domnul l-a pus drept rege peste Israel şi că i-a întărit foarte mult domnia de dragul poporului Său, Israel.

David şi-a mai luat soţii la Ierusalim şi i s-au mai născut astfel mulţi fii şi multe fiice. Acestea sunt numele fiilor care i s-au născut la Ierusalim:

Şamua, Şobab, Natan, Solomon,

Ibhar, Elişua, Elpelet,

Nogah, Nefeg, Iafia,

Elişama, Beeliada[e] şi Elifelet.

Când au auzit filistenii că David a fost uns ca rege peste întregul Israel, au pornit cu toţii în căutarea lui David. David a aflat însă acest lucru şi le-a ieşit înainte. Filistenii veniseră şi invadaseră valea Refaim. 10 David L-a întrebat pe Dumnezeu:

– Să pornesc împotriva filistenilor? Îi vei da în mâna mea?

Domnul i-a răspuns:

– Du-te, căci îi voi da în mâna ta!

11 S-a dus la Baal-Peraţim şi David i-a învins acolo. David a zis: „Dumnezeu i-a zdrobit pe duşmanii mei, prin mâna mea, precum apele care dau năvală rupând totul în cale.“ De aceea locului aceluia i-au pus numele Baal-Peraţim[f]. 12 Filistenii şi-au lăsat zeii acolo şi, la porunca lui David, aceştia au fost arşi.

13 Filistenii au venit din nou şi au invadat valea. 14 David L-a întrebat din nou pe Dumnezeu, iar Dumnezeu i-a răspuns:

– Să nu-i ataci din faţă, ci înconjoară-i şi atacă-i în dreptul arbuştilor de balsam. 15 Când vei auzi vuiet de marş în vârful arbuştilor de balsam, să ieşi la luptă, căci atunci Dumnezeu va ieşi înaintea ta ca să zdrobească oştirea filistenilor.

16 David a făcut aşa cum i-a poruncit Dumnezeu. Ei au lovit oştirea filistenilor de la Ghivon până la Ghezer.

17 Faima lui David s-a răspândit în toate ţinuturile, iar Domnul l-a făcut de temut pentru toate neamurile.

David aduce chivotul la Ierusalim

15 David şi-a construit case în Cetatea lui David, a pregătit un loc pentru Chivotul lui Dumnezeu şi a întins un cort pentru el. Apoi David a zis: „Nimeni să nu poarte Chivotul lui Dumnezeu, în afară de leviţi, căci pe ei i-a ales Domnul ca să ducă Chivotul Domnului şi să-I slujească pe vecie.“ David a strâns tot Israelul la Ierusalim, ca să aducă Chivotul Domnului în locul pe care i-l pregătise. David i-a strâns şi pe urmaşii lui Aaron şi pe leviţi:

dintre chehatiţi: conducătorul Uriel şi rudele sale – o sută douăzeci;

dintre merariţi: conducătorul Asaia şi rudele sale – două sute douăzeci;

dintre gherşoniţi[g]: conducătorul Ioel şi rudele sale – o sută treizeci;

dintre urmaşii lui Eliţafan: conducătorul Şemaia şi rudele sale – două sute;

dintre urmaşii lui Hebron: conducătorul Eliel şi rudele sale – optzeci;

10 dintre urmaşii lui Uziel: conducătorul Aminadab şi rudele sale – o sută doisprezece.

11 David i-a chemat pe preoţii Ţadok şi Abiatar, pe leviţii Uriel, Asaia, Ioel, Şemaia, Eliel şi Aminadab 12 şi le-a zis: „Voi sunteţi căpeteniile familiilor leviţilor. Sfinţiţi-vă, voi şi rudele voastre, ca să aduceţi Chivotul Domnului, Dumnezeul lui Israel, în locul pe care i l-am pregătit. 13 Prima dată când voi nu aţi fost prezenţi, Domnul a izbucnit în mijlocul nostru, fiindcă nu L-am căutat după rânduială[h].“ 14 Preoţii şi leviţii s-au sfinţit ca să aducă Chivotul Domnului, Dumnezeul lui Israel. 15 Leviţii au purtat Chivotul lui Dumnezeu pe umeri cu ajutorul drugilor, aşa cum a poruncit Moise după Cuvântul Domnului.

16 David le zisese conducătorilor leviţilor să numească dintre rudele lor cântăreţi la instrumente muzicale – la harfe, la lire şi la chimvale – care să cânte cu putere şi plini de bucurie. 17 Leviţii i-au numit pe:

Heman, fiul lui Ioel,

Asaf, fiul lui Berechia, rudă cu el,

şi Etan, fiul lui Kuşaia, merarit, rudă de-a lor.

18 Împreună cu ei mai erau rudele lor de rang secundar:

Zaharia[i], Iaaziel,

Şemiramot, Iehiel, Uni,

Eliab, Benaia, Maaseia,

Matitia, Elifelehu, Mikneia

şi portarii Obed-Edom şi Ieiel[j].

19 Cântăreţii – Heman, Asaf şi Etan – erau puşi să cânte la chimvale de bronz.

20 Zaharia, Aziel, Şemiramot, Iehiel, Uni, Eliab, Maaseia şi Benaia cântau la harfă[k] în alamot[l];

21 Matitia, Elifelehu, Mikneia, Obed-Edom, Ieiel şi Azazia cântau la liră[m] în şeminit[n], ca să sune tare;

22 Chenania, conducătorul leviţilor cântăreţi, dirija cântarea pentru că era priceput.

23 Berechia şi Elkana erau portari unde era Chivotul.

24 Preoţii – Şebania, Ioşafat, Netanel, Amasai, Zaharia, Benaia şi Eliezer – sunau din trâmbiţe înaintea Chivotului lui Dumnezeu;

Obed-Edom împreună cu Iehia erau, de asemenea, portari unde era Chivotul.

25 Astfel David, cei din sfatul bătrânilor lui Israel şi căpeteniile miilor au plecat să aducă Chivotul Legământului cu Domnul din casa lui Obed-Edom, în mijlocul bucuriei.

26 Pentru că Dumnezeu i-a ajutat pe leviţii care purtau Chivotul Legământului cu Domnul, aceştia au jertfit şapte boi şi şapte berbeci. 27 David era îmbrăcat cu o mantie de in subţire, cum de altfel erau şi toţi leviţii care purtau Chivotul, cântăreţii şi Chenania, conducătorul cântăreţilor. David mai avea pe el şi un efod de in.

28 Tot Israelul a adus Chivotul Legământului cu Domnul în mijlocul strigătelor şi al sunetului de corn, al trâmbiţelor şi al chimvalelor, al cântecelor la harfe şi lire. 29 În timp ce Chivotul Legământului cu Domnul intra în Cetatea lui David, Mihal, fiica lui Saul, se uita pe fereastră. Când l-a văzut pe regele David dansând şi veselindu-se, l-a dispreţuit în inima ei.

16 Au adus Chivotul lui Dumnezeu şi l-au aşezat în mijlocul cortului pe care i l-a întins David. Apoi au adus înaintea lui Dumnezeu arderi de tot şi jertfe de pace[o]. După ce a terminat de adus arderile de tot şi jertfele de pace, David a binecuvântat poporul în Numele Domnului şi a împărţit întregului Israel, fiecărui bărbat şi fiecărei femei, câte o pâine rotundă, o bucată de carne şi o turtă cu stafide. Înaintea Chivotului i-a pus pe unii dintre leviţii slujitori ca să-L amintească, să-L mărturisească şi să-L laude pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. Asaf era căpetenia, Zaharia – al doilea în rang, iar Ieiel, Şemiramot, Iehiel, Matitia, Eliab, Benaia, Obed-Edom şi Ieiel cântau din harfe şi din lire. Asaf era pus să cânte la chimvale, iar preoţii Benaia şi Iahaziel sunau continuu din trâmbiţe înaintea Chivotului Legământului cu Domnul.

Psalmul de laudă al lui David

Aşadar, în ziua aceea David i-a numit, pentru prima dată, pe Asaf şi pe rudele lui ca responsabili să aducă laude Domnului.

„Lăudaţi-L pe Domnul,
chemaţi Numele Lui,
        faceţi cunoscute printre popoare faptele Lui!
Cântaţi-I, cântaţi în cinstea Lui,
    vestiţi toate isprăvile Lui!
10 Făliţi-vă cu Numele Lui cel sfânt!
    Să se bucure inima celor ce-L caută pe Domnul!
11 Căutaţi pe Domnul şi puterea Lui,
    căutaţi totdeauna faţa Lui!
12 Aduceţi-vă aminte de minunile pe care le-a făcut,
    de semnele şi de hotărârile gurii Sale,
13 sămânţă[p] a robului Său Israel,
    fii ai lui Iacov, aleşii Lui!

14 El este Domnul, Dumnezeul nostru,
    şi judecăţile Lui se împlinesc pe tot pământul.
15 Aduceţi-vă aminte[q] mereu de legământul Lui,
    de cuvântul pe care l-a poruncit pentru o mie de generaţii,
16 de legământul pe care l-a încheiat cu Avraam,
    de jurământul Lui către Isaac,
17 pe care l-a întărit faţă de Iacov printr-o hotărâre
    şi faţă de Israel printr-un legământ veşnic,
18 spunând: «Ţie îţi voi da ţara Canaanului
    ca parte a moştenirii voastre!»
19 Pe atunci erau doar câţiva bărbaţi
    – puţini la număr – şi erau peregrini în ţară;[r]
20 călătoreau de la un neam la altul,
    şi de la un regat la altul.
21 El nu a mai îngăduit nici unui om să-i asuprească
    şi a mustrat regi de dragul lor:
22 «Nu vă atingeţi de unşii Mei
    şi nu-i vătămaţi pe profeţii Mei!»

23 Cântaţi Domnului toţi locuitorii pământului!
    Vestiţi în fiecare zi mântuirea Lui!
24 Istorisiţi printre neamuri slava Lui
    şi printre toate popoarele – minunile Lui!

25 Căci mare este Domnul şi foarte vrednic să fie lăudat!
    El este mai de temut decât toţi zeii!
26 Toţi zeii popoarelor sunt doar nişte idoli,
    dar Domnul a făcut cerurile.
27 Măreţia şi strălucirea sunt înaintea feţei Lui,
    iar puterea şi bucuria – în Locuinţa Lui.

28 Familii ale popoarelor, daţi Domnului,
    daţi Domnului slavă şi cinstiţi-I puterea!
29 Daţi Domnului slava cuvenită Numelui Său!
    Aduceţi un dar şi veniţi înaintea Lui!
        Închinaţi-vă Domnului cu podoabe sfinte[s].
30 Tot pământul să tremure înaintea Lui!
    Lumea stă neclintită şi nu poate fi clătinată.
31 Să se bucure cerurile şi să se înveselească pământul!
    Să se spună printre neamuri: «Domnul împărăţeşte!»
32 Să vuiască marea şi tot ce este în ea,
    să tresalte câmpia şi tot ce este pe ea!
33 Atunci copacii pădurii vor chiui înaintea Domnului,
    căci El vine să judece pământul.

34 Lăudaţi pe Domnul, căci este bun!
    Îndurarea[t] Lui ţine pe vecie![u]
35 Ziceţi: «Izbăveşte-ne, Dumnezeul mântuirii noastre,
    strânge-ne şi izbăveşte-ne dintre neamuri,
ca să-Ţi lăudăm Numele Tău cel sfânt
    şi să ne fălim aducându-Ţi laudă.»

36 Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel,
    din veşnicie în veşnicie!“

Tot poporul a zis „Amin!“ şi L-a lăudat pe Domnul.

37 David i-a lăsat înaintea Chivotului Legământului cu Domnul pe Asaf şi pe rudele lui, ca să slujească întotdeauna înaintea Chivotului, împlinindu-şi datoria zi de zi. 38 L-a lăsat şi pe Obed-Edom împreună cu rudele lui, în număr de şaizeci şi opt. Obed-Edom, fiul lui Iedutun, şi Hosa erau portari. 39 David l-a pus pe preotul Ţadok împreună cu rudele lui, preoţii, înaintea Tabernaculului Domnului de pe înălţimea care era în Ghivon, 40 ca să aducă arderi de tot Domnului, pe altarul arderilor de tot, în fiecare dimineaţă şi în fiecare seară, potrivit cu tot ce este scris în Legea Domnului, pe care El a poruncit-o lui Israel. 41 Împreună cu ei se aflau Heman, Iedutun şi cei rămaşi dintre cei care fuseseră aleşi şi desemnaţi pe nume ca să-L laude pe Domnul, căci îndurarea Lui ţine pe vecie. 42 Heman şi Iedutun aveau cu ei trâmbiţe şi chimvale pentru cântăreţi, precum şi instrumente de cântat în cinstea lui Dumnezeu. Fiii lui Iedutun erau portari.

43 După aceea poporul a plecat, fiecare la casa lui, iar David s-a întors să-şi binecuvânteze familia.

Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)

Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.