Beginning

Apăsarea madianiţilor

6 Copiii^(A) lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului, şi Domnul i-a dat în mâinile lui Madian^(B) timp de şapte ani. ² Mâna lui Madian a fost puternică împotriva lui Israel. Ca să scape de Madian, copiii lui Israel fugeau în văgăunile^(C) munţilor, în peşteri şi pe stânci întărite. ³ După ce semăna Israel, Madian se suia cu Amalec^(D) şi fiii Răsăritului^(E) şi porneau împotriva lui. ⁴ Tăbărau în faţa lui, nimiceau^(F) roadele ţării până spre Gaza şi nu lăsau în Israel nici merinde, nici oi, nici boi, nici măgari. ⁵ Căci se suiau împreună cu turmele şi corturile lor, soseau ca o mulţime de lăcuste^(G), erau fără număr, ei şi cămilele lor, şi veneau în ţară ca s-o pustiască. ⁶ Israel a ajuns foarte nenorocit din pricina lui Madian, şi copiii lui Israel au strigat^(H) către Domnul. ⁷ Când copiii lui Israel au strigat către Domnul din pricina lui Madian, ⁸ Domnul a trimis copiilor lui Israel un proroc. El le-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: ‘Eu v-am scos din Egipt, Eu v-am scos din casa robiei. ⁹ V-am scăpat din mâna egiptenilor şi din mâna tuturor celor ce vă apăsau, i-am^(I) izgonit dinaintea voastră şi v-am dat vouă ţara lor. ¹⁰ V-am zis: «Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru; să nu vă^(J) temeţi de dumnezeii amoriţilor, în a căror ţară locuiţi». Dar voi n-aţi ascultat glasul Meu’.”

Ghedeon

¹¹ Apoi a venit Îngerul Domnului şi S-a aşezat sub stejarul din Ofra, care era al lui Ioas, din familia lui Abiezer^(K). Ghedeon^(L), fiul său, bătea grâu în teasc, ca să-l ascundă de Madian. ¹² Îngerul Domnului i S-a arătat^(M) şi i-a zis: „Domnul este^(N) cu tine, viteazule!” ¹³ Ghedeon I-a zis: „Rogu-te, domnul meu, dacă Domnul este cu noi, pentru ce ni s-au întâmplat toate aceste lucruri? Şi unde^(O) sunt toate minunile acelea^(P) pe care ni le istorisesc părinţii noştri când spun: ‘Nu ne-a scos oare Domnul din Egipt?’? Acum, Domnul ne părăseşte^(Q) şi ne dă în mâinile lui Madian!” ¹⁴ Domnul S-a uitat la el şi a zis: „Du-te cu puterea^(R) aceasta pe care o ai şi izbăveşte pe Israel din mâna lui Madian. Oare^(S) nu te trimit Eu?” ¹⁵ Ghedeon I-a zis: „Rogu-te, domnul meu, cu ce să izbăvesc pe Israel? Iată că familia mea este cea mai săracă^(T) din Manase şi eu sunt cel mai mic din casa tatălui meu.” ¹⁶ Domnul i-a zis: „Eu^(U) voi fi cu tine şi vei bate pe Madian ca pe un singur om”. ¹⁷ Ghedeon I-a zis: „Dacă am căpătat trecere înaintea Ta, dă-mi un semn^(V) ca să-mi arăţi că Tu îmi vorbeşti. ¹⁸ Nu Te depărta de aici^(W) până mă voi întoarce la Tine, să-mi aduc darul şi să-l pun înaintea Ta”. Şi Domnul a zis: „Voi rămâne până te vei întoarce.” ¹⁹ Ghedeon^(X) a intrat în casă, a pregătit un ied şi a făcut azimi dintr-o efă de făină. A pus carnea într-un coş şi zeama a turnat-o într-o oală, le-a adus sub stejar şi I le-a pus înainte. ²⁰ Îngerul lui Dumnezeu i-a zis: „Ia carnea şi azimile, pune-le^(Y) pe stânca aceasta şi varsă^(Z) zeama”. Şi el a făcut aşa. ²¹ Îngerul Domnului a întins vârful toiagului pe care-l avea în mână şi a atins carnea şi azimile. Atunci, s-a ridicat din stâncă un foc^(AA) care a mistuit carnea şi azimile. Şi Îngerul Domnului S-a făcut nevăzut dinaintea lui. ²² Ghedeon, văzând^(AB) că fusese Îngerul Domnului, a zis: „Vai de mine, Stăpâne Doamne! Am văzut^(AC) pe Îngerul Domnului faţă-n faţă”. ²³ Şi Domnul i-a zis: „Fii pe pace^(AD), nu te teme, căci nu vei muri”. ²⁴ Ghedeon a zidit acolo un altar Domnului şi i-a pus numele „Domnul păcii”. Altarul acesta este şi astăzi la Ofra^(AE), care era a familiei lui Abiezer.

Dărâmarea altarului lui Baal

²⁵ În aceeaşi noapte, Domnul a zis lui Ghedeon: „Ia viţelul tatălui tău şi un alt taur de şapte ani. Dărâmă altarul lui Baal, care este al tatălui tău, şi taie parul închinat^(AF) Astarteei, care este deasupra. ²⁶ Să zideşti apoi şi să întocmeşti pe vârful acestei stânci un altar Domnului, Dumnezeului tău. Să iei taurul al doilea şi să aduci o ardere-de-tot, cu lemnul din stâlpul idolului pe care-l vei tăia”. ²⁷ Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui şi a făcut ce spusese Domnul, dar, fiindcă se temea de casa tatălui său şi de oamenii din cetate, a făcut lucrul acesta noaptea, nu ziua. ²⁸ Când s-au sculat oamenii din cetate dis-de-dimineaţă, iată că altarul lui Baal era dărâmat, parul închinat idolului deasupra lui era tăiat şi al doilea taur era adus ca ardere-de-tot pe altarul care fusese zidit. ²⁹ Ei şi-au zis unul altuia: „Cine a făcut lucrul acesta?” Şi au întrebat şi au făcut cercetări. Li s-a spus: „Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut lucrul acesta”. ³⁰ Atunci, oamenii din cetate au zis lui Ioas: „Scoate pe fiul tău ca să moară, căci a dărâmat altarul lui Baal şi a tăiat parul sfânt care era deasupra lui”. ³¹ Ioas a răspuns tuturor celor ce s-au înfăţişat înaintea lui: „Oare datoria voastră este să apăraţi pe Baal? Voi trebuie să-i veniţi în ajutor? Oricine va lua apărarea lui Baal să moară până dimineaţă. Dacă Baal este un Dumnezeu, să-şi apere el pricina, fiindcă i-au dărâmat altarul”. ³² În ziua aceea au pus lui Ghedeon numele Ierubaal^(AG) (Apere-se Baal), căci au zis: „Apere-se Baal împotriva lui, fiindcă i-a dărâmat altarul”. ³³ Tot Madianul^(AH), Amalec şi fiii Răsăritului s-au strâns împreună, au trecut Iordanul şi au tăbărât în valea^(AI) Isreel. ³⁴ Ghedeon a fost îmbrăcat cu Duhul^(AJ) Domnului; a sunat^(AK) din trâmbiţă şi Abiezer a fost chemat ca să meargă după el. ³⁵ A trimis soli în tot Manase, care, de asemenea, a fost chemat să meargă după el. A trimis soli în Aşer, în Zabulon şi în Neftali, care s-au suit să le iasă înainte.

Semnul cu lâna

³⁶ Ghedeon a zis lui Dumnezeu: „Dacă vrei să izbăveşti pe Israel prin mâna mea, cum ai spus, ³⁷ iată^(AL), voi pune un val de lână în arie; dacă numai lâna va fi acoperită de rouă, şi tot pământul va rămâne uscat, voi cunoaşte că vei izbăvi pe Israel prin mâna mea, cum ai spus”. ³⁸ Şi aşa s-a întâmplat. În ziua următoare, el s-a sculat dis-de-dimineaţă, a stors lâna şi a scos roua din ea, care a dat un pahar plin cu apă. ³⁹ Ghedeon a zis lui Dumnezeu: „Să nu Te aprinzi^(AM) de mânie împotriva mea şi nu voi mai vorbi decât de data aceasta. Aş vrea numai să mai fac o încercare cu lâna: numai lâna să rămână uscată, şi tot pământul să se acopere cu rouă”. ⁴⁰ Şi Dumnezeu a făcut aşa în noaptea aceea. Numai lâna a rămas uscată, şi tot pământul s-a acoperit cu rouă.

Biruinţa asupra madianiţilor

7 Ierubaal^(AN), sau Ghedeon, şi tot poporul care era cu el s-au sculat dis-de-dimineaţă şi au tăbărât la izvorul Harod. Tabăra lui Madian era la miazănoapte de Ghedeon, spre dealul More, în vale. ² Domnul a zis lui Ghedeon: „Poporul pe care-l ai cu tine este prea mult pentru ca să dau pe Madian în mâinile lui; el ar putea să se laude^(AO) împotriva Mea şi să zică: ‘Mâna mea m-a izbăvit’. ³ Vesteşte dar lucrul acesta în auzul poporului: ‘Cine este^(AP) fricos şi se teme să se întoarcă şi să se depărteze de muntele Gaaladului’.” Douăzeci şi două de mii de oameni din popor s-au întors şi au mai rămas zece mii. ⁴ Domnul a zis lui Ghedeon: „Poporul este încă prea mult. Pogoară-i la apă şi acolo ţi-i voi alege; acela despre care îţi voi spune: ‘Acesta să meargă cu tine’ va merge cu tine, şi acela despre care îţi voi spune: ‘Acesta să nu meargă cu tine’ nu va merge cu tine”. ⁵ Ghedeon a pogorât poporul la apă, şi Domnul a zis lui Ghedeon: „Pe toţi cei ce vor lipăi apă cu limba, cum lipăie câinele, să-i desparţi de toţi cei ce vor bea apă din genunchi”. ⁶ Cei ce au lipăit apa, ducând-o la gură cu mâna, au fost în număr de trei sute de oameni, şi tot poporul celălalt a îngenuncheat ca să bea. ⁷ Şi Domnul a zis lui Ghedeon: „Cu^(AQ) cei trei sute de oameni care au lipăit, vă voi mântui şi voi da pe Madian în mâinile tale. Toţi ceilalţi din popor să se ducă fiecare acasă.” ⁸ Au luat merindele poporului şi trâmbiţele lui. Apoi Ghedeon a trimis pe toţi bărbaţii lui Israel, pe fiecare în cortul lui, şi a ţinut pe cei trei sute de oameni. Tabăra lui Madian era jos, în vale. ⁹ Domnul a zis lui Ghedeon în timpul^(AR) nopţii: „Scoală-te şi pogoară-te în tabără, căci am dat-o în mâinile tale. ¹⁰ Dacă ţi-e frică să te pogori, pogoară-te cu Pura, slujitorul tău. ¹¹ Să asculţi^(AS) ce vor zice şi după aceea ţi se vor întări mâinile: pogoară-te dar în tabără.” El s-a pogorât cu Pura, slujitorul lui, până la întâia strajă a taberei. ¹² Madian, Amalec şi toţi fiii Răsăritului^(AT) erau răspândiţi în vale, ca o mulţime de lăcuste, şi cămilele lor erau fără număr, ca nisipul de pe marginea mării. ¹³ Ghedeon a sosit şi iată că un om istorisea tovarăşului său un vis. El zicea: „Am visat un vis şi se făcea că o turtă de orz se rostogolea în tabăra lui Madian; a venit de s-a lovit până la cort, şi cortul a căzut; l-a răsturnat cu susul în jos şi cortul a fost dărâmat.” ¹⁴ Tovarăşul lui a răspuns şi a zis: „Aceasta nu este altceva decât sabia lui Ghedeon, fiul lui Ioas, bărbatul lui Israel; Dumnezeu a dat în mâinile lui pe Madian şi toată tabăra.” ¹⁵ Când a auzit Ghedeon istorisirea visului şi tâlcuirea lui, s-a aruncat cu faţa la pământ, s-a întors în tabăra lui Israel şi a zis: „Sculaţi-vă, căci Domnul a dat în mâinile voastre tabăra lui Madian!” ¹⁶ A împărţit în trei cete pe cei trei sute de oameni şi le-a dat tuturor trâmbiţe şi urcioare goale, cu nişte făclii în urcioare. ¹⁷ El le-a zis: „Să vă uitaţi la mine şi să faceţi ca mine. Cum voi ajunge în tabără, să faceţi ce voi face eu ¹⁸ şi când voi suna din trâmbiţă, eu şi toţi cei ce vor fi cu mine, să sunaţi şi voi din trâmbiţă de jur împrejurul taberei şi să ziceţi: ‘Sabia Domnului şi a lui Ghedeon!’ ” ¹⁹ Ghedeon şi cei o sută de oameni care erau cu el au ajuns la capătul taberei la începutul străjii de la mijlocul nopţii, îndată după ce puseseră pe păzitori. Au sunat din trâmbiţă şi au spart urcioarele pe care le aveau în mână. ²⁰ Cele trei cete au sunat din trâmbiţă şi au spart urcioarele; au apucat făcliile cu mâna stângă şi trâmbiţele cu mâna dreaptă, ca să sune, şi au strigat: „Sabia Domnului şi a lui Ghedeon!” ²¹ A rămas^(AU) fiecare la locul lui, în jurul taberei, şi toată^(AV) tabăra a început să alerge, să ţipe şi să fugă. ²² Cei trei sute de oameni au sunat^(AW) iarăşi din trâmbiţă şi, în toată tabăra, Domnul^(AX) i-a făcut să întoarcă sabia^(AY) unii împotriva altora. Tabăra a fugit până la Bet-Şita, spre Ţerera, până la hotarul de la Abel-Mehola, lângă Tabat. ²³ Bărbaţii lui Israel s-au strâns, cei din Neftali, din Aşer şi din tot Manase, şi au urmărit pe Madian. ²⁴ Ghedeon a trimis soli în tot muntele^(AZ) lui Efraim ca să spună: „Pogorâţi-vă înaintea lui Madian şi tăiaţi-le trecerea apelor până la Bet-Bara şi Iordan.” Toţi bărbaţii lui Efraim s-au strâns şi au pus stăpânire pe trecerea^(BA) apelor până la Bet-Bara^(BB) şi Iordan. ²⁵ Au pus mâna pe două^(BC) căpetenii ale lui Madian: Oreb şi Zeeb; au ucis pe Oreb la stânca^(BD) lui Oreb şi au ucis pe Zeeb la teascul lui Zeeb. Au urmărit pe Madian şi au adus capetele lui Oreb şi Zeeb la Ghedeon, de cealaltă parte^(BE) a Iordanului.