Beginning

Închinarea la idoli

17 Să n-aduci^(A) jertfă Domnului, Dumnezeului tău, vreun bou sau vreun miel care să aibă vreun cusur sau vreo meteahnă trupească, căci ar fi o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.

Pedeapsa pentru închinarea la idoli

² Se^(B) va găsi poate în mijlocul tău, într-una din cetăţile pe care ţi le dă Domnul, Dumnezeul tău, un bărbat sau o femeie care să facă ce este rău înaintea Domnului, Dumnezeului tău, şi care să calce^(C) legământul Lui, ³ care să meargă după alţi dumnezei ca să le slujească şi să se închine înaintea lor, după Soare^(D), Lună sau toată oştirea cerurilor, aşa cum eu^(E) n-am poruncit. ⁴ De îndată ce vei^(F) lua cunoştinţă şi vei afla lucrul acesta, să faci cercetări amănunţite. Dacă lucrul este adevărat, dacă faptul este întemeiat, dacă urâciunea aceasta a fost săvârşită în Israel, ⁵ atunci să aduci la porţile cetăţii tale pe bărbatul sau femeia care va fi vinovată de această faptă rea şi să ucizi cu pietre^(G) sau să pedepseşti cu moartea pe bărbatul acela sau pe femeia aceea. ⁶ Cel vinovat de moarte să fie omorât pe mărturia^(H) a doi sau trei martori; să nu fie omorât pe mărturia unui singur martor. ⁷ Întâi mâna^(I) martorilor să se ridice asupra lui ca să-l omoare şi apoi mâna întregului popor. Să scoţi^(J) astfel răul din mijlocul tău.

Scaunul de judecată

⁸ Dacă ţi^(K) se va părea prea greu de judecat o pricină privitoare la un omor^(L), la o neînţelegere sau la o rănire şi va da prilej la ceartă înăuntrul cetăţii tale, să te scoli şi să te^(M) sui la locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău. ⁹ Să te^(N) duci la preoţi, leviţi, şi la cel ce va împlini atunci slujba de judecător^(O), să-i întrebi, şi ei îţi vor spune^(P) hotărârea legii. ¹⁰ Să faci cum îţi vor spune ei în locul pe care-l va alege Domnul şi să ai grijă să faci cum te vor învăţa ei. ¹¹ Să faci după legea pe care te vor învăţa şi după hotărârea pe care o vor rosti ei, să nu te abaţi de la ce-ţi vor spune ei, nici la dreapta, nici la stânga. ¹² Omul^(Q) care, din mândrie, nu va asculta de preotul pus^(R) acolo ca să slujească Domnului, Dumnezeului tău, sau care nu va asculta de judecător, omul acela să fie pedepsit cu moartea. Să scoţi^(S) astfel răul din mijlocul lui Israel, ¹³ pentru ca tot^(T) poporul să audă, să se teamă şi să nu se mai îngâmfe.

Lege pentru împărat

¹⁴ După ce vei intra în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, şi o vei stăpâni, după ce-ţi vei aşeza locuinţa şi vei zice: ‘Vreau să pun peste^(U) mine un împărat, ca toate neamurile care mă înconjoară’, ¹⁵ să pui peste tine ca împărat pe acela pe care-l^(V) va alege Domnul, Dumnezeul tău, şi anume să iei un împărat din^(W) mijlocul fraţilor tăi; nu vei putea să pui împărat pe un străin, care să nu fie fratele tău. ¹⁶ Dar să n-aibă mulţi cai^(X) şi să nu întoarcă^(Y) pe popor în Egipt ca să aibă mulţi cai, căci Domnul^(Z) v-a zis: ‘Să nu vă mai^(AA) întoarceţi pe drumul acela.’ ¹⁷ Să nu aibă un mare număr de neveste, ca să nu i se abată^(AB) inima, şi să nu strângă mari grămezi de argint şi aur. ¹⁸ Când se va aşeza^(AC) pe scaunul de domnie al împărăţiei lui, să scrie pentru el, într-o carte, o copie a acestei legi, pe care s-o ia de la preoţii^(AD) din neamul leviţilor. ¹⁹ Va trebui^(AE) s-o aibă cu el şi s-o citească în toate zilele vieţii lui, ca să înveţe să se teamă de Domnul, Dumnezeul lui, să păzească şi să împlinească toate cuvintele din legea aceasta şi toate poruncile acestea, ²⁰ pentru ca inima lui să nu se înalţe mai presus de fraţii lui şi să nu se abată^(AF) de la poruncile acestea nici la dreapta, nici la stânga şi să aibă astfel multe zile în împărăţia lui, el şi copiii lui, în mijlocul lui Israel.

Drepturile preoţilor şi leviţilor

18 Preoţii, leviţii, şi toată seminţia lui Levi, să nu aibă^(AG) nici parte de moşie, nici moştenire în Israel; să se hrănească din jertfele mistuite de foc^(AH) în cinstea Domnului şi din darurile aduse Domnului. ² Să nu aibă moştenire în mijlocul fraţilor lor: Domnul va fi moştenirea lor, cum le-a spus. ³ Iată care va fi dreptul preoţilor de la popor: cei ce vor aduce o jertfă, fie bou, fie miel, să dea^(AI) preotului spata, fălcile şi pântecele. ⁴ Să-i dai cele dintâi^(AJ) roade din grâul tău, din mustul tău şi din untdelemnul tău şi pârga din lâna oilor tale, ⁵ căci pe el^(AK) l-a ales Domnul, Dumnezeul tău, dintre toate seminţiile, ca să facă^(AL) slujba în Numele Domnului, el şi fiii lui, în toate zilele. ⁶ Când va pleca un levit din una din cetăţile tale, din locul unde locuieşte^(AM) el în Israel, ca să se ducă, după deplina dorinţă a sufletului său, în locul pe care-l va alege^(AN) Domnul ⁷ şi va face slujbă în Numele Domnului, Dumnezeului tău, ca^(AO) toţi fraţii lui leviţi care stau înaintea Domnului, ⁸ va primi ca hrană o parte^(AP) la fel cu a lor şi, pe lângă ea, se va bucura şi de veniturile ieşite din vânzarea averii lui părinteşti.

Ghicirea şi vrăjitoria

⁹ După ce vei intra în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu te^(AQ) înveţi să faci după urâciunile neamurilor acelora. ¹⁰ Să nu fie la tine nimeni care să-şi treacă^(AR) pe fiul sau pe fiica lui prin foc, nimeni care să aibă meşteşugul^(AS) de ghicitor, de cititor în stele, de vestitor al viitorului, de vrăjitor, ¹¹ de descântător^(AT), nimeni care să întrebe pe cei ce cheamă duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care să întrebe^(AU) pe morţi. ¹² Căci oricine face aceste lucruri este o urâciune înaintea Domnului şi din pricina^(AV) acestor lucruri va izgoni Domnul, Dumnezeul tău, pe aceste neamuri dinaintea ta. ¹³ Tu să te ţii în totul totului tot numai de Domnul, Dumnezeul tău. ¹⁴ Căci neamurile acelea pe care le vei izgoni ascultă de cei ce citesc în stele şi de ghicitori, dar ţie, Domnul, Dumnezeul tău, nu-ţi îngăduie lucrul acesta.

Un mare proroc

¹⁵ Domnul, Dumnezeul tău, îţi va ridica din mijlocul tău, dintre fraţii tăi, un proroc^(AW) ca mine: să ascultaţi de el! ¹⁶ Astfel, el va răspunde la cererea pe care ai făcut-o Domnului, Dumnezeului tău, la Horeb, în ziua adunării^(AX) poporului, când ziceai: ‘Să nu^(AY) mai aud glasul Domnului, Dumnezeului meu, şi să nu mai văd acest foc mare, ca să nu mor.’ ¹⁷ Atunci, Domnul mi-a zis: ‘Ce au zis ei, este bine^(AZ). ¹⁸ Le voi ridica din mijlocul fraţilor lor un^(BA) proroc ca tine, voi pune^(BB) cuvintele Mele în gura lui şi el^(BC) le va spune tot ce-i voi porunci Eu. ¹⁹ Şi dacă cineva^(BD) nu va asculta de cuvintele Mele, pe care le va spune el în Numele Meu, Eu îi voi cere socoteală. ²⁰ Dar prorocul^(BE) care va avea îndrăzneala să spună în Numele Meu un cuvânt pe care nu-i voi porunci să-l spună sau care va vorbi în numele^(BF) altor dumnezei, prorocul acela să fie pedepsit cu moartea.’ ²¹ Poate că vei zice în inima ta: ‘Cum vom cunoaşte cuvântul pe care nu-l va spune Domnul?’ ²² Când ceea ce^(BG) va spune prorocul acela în Numele Domnului nu va avea loc şi nu se va întâmpla^(BH), va fi un cuvânt pe care nu l-a spus Domnul. Prorocul acela l-a spus din îndrăzneală^(BI): să n-ai teamă de el.

Cetăţile de scăpare

19 După ce Domnul, Dumnezeul tău, va^(BJ) nimici toate neamurile acelea a căror ţară ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, după ce le vei izgoni şi vei locui în cetăţile şi în casele lor, ² să desparţi trei cetăţi în mijlocul ţării pe care ţi-o dă în stăpânire Domnul, Dumnezeul tău. ³ Să faci drumuri şi să împarţi în trei ţinutul ţării pe care ţi-o va da ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău. Să faci aşa, pentru ca orice ucigaş să poată fugi în cetăţile acestea. ⁴ Legea^(BK) aceasta să fie pentru ucigaşul care va fugi acolo, ca să-şi scape viaţa, când va omorî fără voie pe aproapele său, fără să-i fi fost vrăjmaş mai înainte. ⁵ Aşa, de pildă, un om se va duce să taie lemne în pădure cu un alt om; ridică securea cu mâna, ca să taie copacul, fierul scapă din coadă, loveşte pe tovarăşul său şi-l omoară. Atunci, el să fugă într-una din cetăţile acestea ca să-şi scape viaţa, ⁶ pentru ca^(BL) nu cumva răzbunătorul sângelui, aprins de mânie şi urmărind pe ucigaş, să-l ajungă, fiind prea lung drumul, şi să lovească de moarte pe cel ce nu era vinovat de moarte, fiindcă mai înainte nu fusese vrăjmaş aproapelui său. ⁷ De aceea îţi dau porunca aceasta: Să desparţi trei cetăţi. ⁸ Când Domnul, Dumnezeul tău, îţi va lărgi^(BM) hotarele, cum a jurat părinţilor tăi, şi-ţi va da toată ţara pe care a făgăduit părinţilor tăi că ţi-o va da – ⁹ numai să păzeşti şi să împlineşti toate aceste porunci pe care ţi le dau astăzi, ca să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, şi să umbli totdeauna pe căile Lui –, atunci^(BN) să mai adaugi trei cetăţi la cele trei, ¹⁰ pentru ca să nu fie vărsat sângele celui nevinovat în mijlocul ţării pe care ţi-o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău, şi astfel să fii vinovat de omor. ¹¹ Dar dacă^(BO) un om fuge într-una din aceste cetăţi după ce a întins laţuri aproapelui său din vrăjmăşie împotriva lui, după ce s-a aruncat asupra lui şi l-a lovit aşa încât i-a pricinuit moartea, ¹² bătrânii din cetatea lui să trimită să-l prindă şi să-l dea în mâinile răzbunătorului sângelui, ca să moară. ¹³ Să n-ai milă de^(BP) el şi să^(BQ) ştergi din Israel sângele celui nevinovat, ca să fii fericit.

Martorii mincinoşi

¹⁴ Să^(BR) nu muţi hotarele aproapelui tău, puse de strămoşii tăi, în moştenirea pe care o vei avea în ţara pe care ţi-o dă în stăpânire Domnul, Dumnezeul tău. ¹⁵ Un singur^(BS) martor nu va fi de ajuns împotriva unui om, ca să adeverească vreo nelegiuire sau vreun păcat oarecare; un fapt nu va putea fi întemeiat decât pe mărturia a doi sau trei martori. ¹⁶ Când^(BT) un martor mincinos se va ridica împotriva cuiva ca să-l învinuiască de vreo nelegiuire, ¹⁷ cei doi oameni cu pricina să se înfăţişeze înaintea^(BU) Domnului, înaintea preoţilor şi judecătorilor care vor fi atunci în slujbă. ¹⁸ Judecătorii să facă cercetări amănunţite. Dacă se va afla că martorul acela este un martor mincinos şi că a făcut o mărturisire mincinoasă împotriva fratelui său, ¹⁹ atunci^(BV) să-i faceţi cum avea el de gând să facă fratelui său. Să scoţi^(BW) astfel răul din mijlocul tău. ²⁰ În felul acesta, ceilalţi vor^(BX) auzi şi se vor teme, şi nu se va mai face o faptă aşa de nelegiuită în mijlocul tău. ²¹ Să n-ai^(BY) nicio milă, ci să ceri viaţă^(BZ) pentru viaţă, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior.

Scutirile de militărie

20 Când vei merge la război împotriva vrăjmaşilor tăi şi vei vedea cai şi care^(CA) şi un popor mai mare la număr decât tine, să nu te temi de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, este cu tine^(CB). ² La apropierea luptei, preotul să vină şi să vorbească poporului. ³ Să le spună: ‘Ascultă, Israele! Voi astăzi sunteţi aproape de luptă împotriva vrăjmaşilor voştri. Să nu vi se tulbure inima, fiţi fără teamă, nu vă înspăimântaţi, nu vă îngroziţi dinaintea lor. ⁴ Căci Domnul, Dumnezeul vostru, merge cu voi, ca să bată^(CC) pe vrăjmaşii voştri, ca să vă mântuiască.’ ⁵ Mai-marii oştirii să vorbească apoi poporului şi să zică: ‘Cine a zidit o casă nouă şi nu s-a aşezat^(CD) încă în ea să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă şi să se aşeze altul în ea. ⁶ Cine a sădit o vie şi n-a mâncat încă din ea să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă şi să mănânce altul din ea. ⁷ Cine^(CE) s-a logodit cu o femeie şi n-a luat-o încă să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă şi s-o ia altul’. ⁸ Mai-marii oştirii să vorbească mai departe poporului şi să spună: ‘Cine este^(CF) fricos şi slab la inimă să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu înmoaie inima fraţilor lui’. ⁹ După ce mai-marii oştirii vor isprăvi de vorbit poporului, să aşeze pe căpeteniile oştirii în fruntea poporului.

Cum să se poarte cu cetăţile vrăjmaşe

¹⁰ Când te vei apropia de o cetate ca să te baţi împotriva ei, s-o^(CG) îmbii cu pace. ¹¹ Dacă primeşte pacea şi-ţi deschide porţile, tot poporul care se va afla în ea să-ţi dea bir şi să-ţi fie supus. ¹² Dacă nu primeşte pacea cu tine şi vrea să facă război cu tine, atunci s-o împresori. ¹³ Şi, după ce Domnul, Dumnezeul tău, o va da în mâinile tale, să treci^(CH) prin ascuţişul sabiei pe toţi cei de parte bărbătească. ¹⁴ Dar să iei pentru tine nevestele, copiii, vitele^(CI) şi tot ce va mai fi în cetate, toată prada, şi să mănânci^(CJ) toată prada vrăjmaşilor tăi pe care ţi-i va da în mână Domnul, Dumnezeul tău. ¹⁵ Aşa să faci cu toate cetăţile care vor fi foarte departe de tine şi care nu fac parte din cetăţile neamurilor acestora. ¹⁶ Dar în cetăţile^(CK) popoarelor acestora, a căror ţară ţi-o dă ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău, să nu laşi cu viaţă nimic care suflă. ¹⁷ Ci să nimiceşti cu desăvârşire popoarele acelea, pe hetiţi, pe amoriţi, pe canaaniţi, pe fereziţi, pe heviţi şi iebusiţi, cum ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, ¹⁸ ca^(CL) să nu vă înveţe să faceţi după toate urâciunile pe care le fac ele pentru dumnezeii lor şi să păcătuiţi^(CM) astfel împotriva Domnului, Dumnezeului vostru. ¹⁹ Dacă vei împresura multe zile o cetate cu care eşti în război, ca s-o cucereşti, pomii să nu-i strici, tăindu-i cu securea; să mănânci din ei şi să nu-i tai, căci pomul de pe câmp este oare un om ca să fie nimicit prin împresurare de tine? ²⁰ Numai copacii pe care-i vei şti că nu sunt pomi buni de mâncat, vei putea să-i strici şi să-i tai şi vei putea să faci cu ei întărituri împotriva cetăţii care este în război cu tine, până va cădea.