Book of Common Prayer

Psalmul 87

Al korahiţilor. Un psalm. Un cântec.

CARTEA A PATRA

Psalmul 90

O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu

Psalmul 136

Ultimele zile ale lui Iacov

²⁷ Israeliţii s-au aşezat în ţara Egiptului, în ţinutul Goşen; ei au dobândit proprietăţi acolo, au fost roditori şi s-au înmulţit foarte mult. ²⁸ Iacov a trăit în ţara Egiptului şaptesprezece ani; anii vieţii sale au fost o sută patruzeci şi şapte. ²⁹ Cu puţin înainte să moară, Iacov l-a chemat pe fiul său Iosif şi i-a zis:

– Dacă am găsit bunăvoinţă la tine, pune-ţi mâna sub coapsa mea şi poartă-te cu mine cu bunătate şi credincioşie. Nu mă îngropa în Egipt, ³⁰ ci, atunci când voi muri, du-mă din Egipt şi îngroapă-mă în mormântul strămoşilor mei.

– Voi face aşa cum ai zis, a răspuns el.

³¹ – Jură-mi, i-a cerut Iacov.

Iosif i-a jurat. Apoi Israel s-a închinat pe căpătâiul patului său^[a].

Iacov îi binecuvântează pe fiii lui Iosif

48 După toate acestea, într-o zi, Iosif a fost anunţat: „Tatăl tău este bolnav.“ Atunci acesta i-a luat cu el pe cei doi fii ai săi – pe Manase şi pe Efraim. ² Când lui Iacov i s-a spus: „Fiul tău Iosif a venit la tine“, el şi-a adunat puterile şi a şezut pe pat. ³ Iacov i-a zis lui Iosif:

– Dumnezeul cel Atotputernic^[b] mi S-a arătat la Luz, în Canaan, m-a binecuvântat ⁴ şi mi-a zis: „Te voi face roditor şi te voi înmulţi; te voi face o adunare de popoare şi voi da această ţară urmaşilor tăi după tine ca pe o proprietate veşnică.“ ⁵ De aceea cei doi fii ai tăi, care ţi s-au născut în ţara Egiptului, vor fi ai mei; Efraim şi Manase vor fi ai mei aşa cum sunt Ruben şi Simeon. ⁶ Urmaşii care ţi s-au născut după ei vor fi ai tăi. În teritoriul pe care îl vor moşteni, ei vor fi numiţi după numele fraţilor lor. ⁷ După ce m-am întors din Padan^[c], Rahela a murit pe drum, în Canaan, înainte de a ajunge la Efrata; am îngropat-o acolo, pe drumul spre Efrata, adică Betleem.

Învăţăminte din istoria lui Israel

10 Fraţilor, nu vreau să nu ştiţi că toţi strămoşii noştri erau sub nor, toţi au trecut prin mare, ² toţi au fost botezaţi pentru Moise în nor şi în mare, ³ toţi au mâncat aceeaşi hrană duhovnicească ⁴ şi toţi au băut aceeaşi băutură duhovnicească, pentru că au băut din Stânca duhovnicească Care-i însoţea, iar Stânca era Cristos. ⁵ Totuşi, Dumnezeu n-a fost mulţumit cu cei mai mulţi dintre ei, iar trupurile lor au fost împrăştiate prin pustie. ⁶ Aceste lucruri sunt exemple pentru noi, pentru ca noi să nu dorim lucruri rele, aşa cum au dorit ei. ⁷ Să nu fiţi idolatri, aşa cum au fost unii dintre ei, după cum este scris: „Poporul s-a aşezat să mănânce şi să bea, după care s-a sculat să se distreze.“^{[a] 8} Să nu fim desfrânaţi, aşa cum au fost unii dintre ei, astfel că într-o singură zi au murit douăzeci şi trei de mii. ⁹ Să nu-L punem pe Cristos la încercare, aşa cum au făcut unii dintre ei şi au fost omorâţi de şerpi. ¹⁰ Să nu cârtiţi, aşa cum au făcut unii dintre ei şi au fost nimiciţi de nimicitorul. ¹¹ Aceste lucruri li s-au întâmplat lor pentru a ne servi nouă drept exemple şi au fost scrise pentru a ne avertiza pe noi, cei peste care urmau să vină sfârşiturile veacurilor.

¹² Aşadar, cel ce crede că stă în picioare, să aibă grijă să nu cadă! ¹³ Nu v-a cuprins nici o ispită care să nu fie potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, Care este credincios, nu va permite să fiţi ispitiţi peste puterea voastră, ci odată cu ispita a pregătit şi mijlocul de a o putea răbda.

Isus şi tradiţia bătrânilor

7 Fariseii şi câţiva dintre cărturarii care veniseră de la Ierusalim s-au adunat la El ² şi i-au văzut pe câţiva dintre ucenicii Lui că mănâncă cu mâinile „necurate“, adică nespălate. – ³ Căci fariseii şi toţi iudeii nu mănâncă dacă nu-şi spală cu atenţie mâinile,^[a] respectând astfel tradiţia bătrânilor^[b]. ⁴ Iar când se întorc de la piaţă, nu mănâncă dacă nu s-au scăldat. Şi mai sunt multe alte lucruri pe care le-au luat să le respecte, cum ar fi: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a vaselor de bronz (şi a paturilor)^[c] –

⁵ Atunci fariseii şi cărturarii L-au întrebat pe Isus:

– De ce ucenicii Tăi nu respectă tradiţia bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile „necurate“?

⁶ El le-a răspuns:

– Ipocriţilor! Bine a profeţit Isaia despre voi, aşa cum este scris:

⁸ Voi lăsaţi porunca lui Dumnezeu şi ţineţi tradiţia oamenilor^[e]!

⁹ Apoi le-a zis: „Şi aţi respins frumos porunca lui Dumnezeu ca să ţineţi^[f] tradiţia voastră! ¹⁰ Căci Moise a zis: «Cinsteşte-i pe tatăl tău şi pe mama ta!»^[g] şi «Cel ce îşi blestemă tatăl sau mama trebuie să fie pedepsit cu moartea.»^{[h] 11} Însă voi ziceţi: «Dacă un om spune tatălui său sau mamei sale: ‘Orice ai putea primi de la mine este korban’ – adică este deja închinat ca dar lui Dumnezeu^[i] –, ¹² pe acela nu-l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl sau mama lui!»^{[j] 13} Şi anulaţi astfel Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiţia voastră pe care o răspândiţi! Şi faceţi multe alte lucruri de felul acesta!“

Lucrurile care-l spurcă pe om

¹⁴ Isus a chemat din nou mulţimea şi a zis: „Ascultaţi-Mă cu toţii şi înţelegeţi! ¹⁵ Nu există nimic din afara omului, care, intrând în el, să-l poată spurca, ci ceea ce iese din om, aceea îl spurcă!“ ¹⁶ (Dacă cineva are urechi de auzit, să audă!)^[k]

¹⁷ După ce a lăsat mulţimea şi a intrat în casă, ucenicii Lui L-au întrebat despre pildă. ¹⁸ El le-a zis: „Şi voi tot fără pricepere sunteţi? Nu înţelegeţi că orice intră în om din afară nu-l poate spurca, ¹⁹ fiindcă nu intră în inima lui, ci în stomac, iar apoi este aruncat afară, în latrină?“ A declarat astfel curate toate bucatele.

²⁰ Apoi a zis: „Ceea ce iese din om, aceea îl spurcă pe om. ²¹ Căci dinăuntru, din inima omului, ies gândurile rele, curviile^[l], furturile, crimele, ²² adulterele, lăcomia, răutatea, înşelăciunea, depravarea, ochiul rău^[m], blasfemia, mândria şi prostia! ²³ Toate aceste rele ies dinăuntru şi ele îl spurcă pe om!“