Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
Răspunsul lui Iov
42 Atunci Iov I-a răspuns Domnului:
2 „Ştiu că Tu poţi face orice lucru
şi că nimic nu poate împiedica planurile Tale.
3 Tu ai întrebat: «Cine este cel ce-Mi întunecă sfatul
vorbind fără să cunoască?»
Într-adevăr am spus lucruri pe care nu le-am înţeles,
lucruri prea minunate pentru mine,
pe care nu le-am cunoscut.
4 Tu ai zis: «Ascultă şi voi vorbi!
Te voi întreba şi Mă vei învăţa.»
5 Urechea mea a auzit despre Tine,
dar acum ochiul meu Te-a văzut.
6 De aceea mă dispreţuiesc
şi mă pocăiesc în ţărână şi cenuşă.“
10 După ce s-a rugat Iov pentru prietenii săi, Domnul i-a redat bunăstarea; i-a dat de două ori mai mult decât a avut înainte. 11 Toţi fraţii şi surorile sale şi oricine l-a cunoscut înainte au venit şi au mâncat cu el în casa sa. I-au arătat compasiune şi l-au mângâiat sufleteşte pentru tot necazul pe care l-a adus Domnul asupra lui. Fiecare i-a dat câte un chesita şi un inel de aur. 12 Domnul a binecuvântat zilele din urmă ale lui Iov mai mult decât începutul său. El a avut paisprezece mii de oi, şase mii de cămile, o mie de boi şi o mie de măgari. 13 A avut şapte fii şi trei fiice. 14 Celei dintâi i-a pus numele Iemima, celei de-a doua Cheţia şi celei de-a treia Cheren-Hapuch. 15 În toată ţara nu erau femei atât de frumoase ca fetele lui Iov, şi tatăl lor le-a dat o moştenire împreună cu fraţii lor. 16 Iov a mai trăit după aceea o sută patruzeci de ani. El a văzut pe fiii săi şi pe fiii fiilor săi până la a patra generaţie. 17 Iov a murit înaintat în vârstă şi sătul de zile.
Psalmul 34[a]
Al lui David. Compus pe vremea când acesta s-a prefăcut a fi nebun înaintea lui Abimelek şi a plecat izgonit de acesta.
1 Îl voi lăuda pe Domnul în orice vreme,
lauda Lui va fi întotdeauna în gura mea!
2 Sufletul meu se laudă în Domnul;
să audă şi să se bucure cei smeriţi!
3 Măriţi pe Domnul împreună cu mine!
Să înălţăm cu toţii Numele Lui!
4 L-am căutat pe Domnul, şi El mi-a răspuns;
m-a izbăvit din toate temerile mele.
5 Cei care privesc spre El, se luminează,[b]
iar feţele nu li se umplu de ruşine.[c]
6 Acest necăjit a strigat, iar Domnul l-a auzit
şi l-a scăpat de toate necazurile lui.
7 Îngerul Domnului îşi[d] aşază tabăra
împrejurul celor ce se tem de Domnul[e] şi-i salvează.
8 Gustaţi şi vedeţi cât de bun este Domnul!
Ferice de omul care se încrede în El!
19 De multe necazuri are parte cel drept,
dar Domnul îl izbăveşte din toate.
20 El îi păzeşte toate oasele
şi nici unul măcar nu îi va fi rupt.
21 Răul va aduce moartea celui nelegiuit,
iar cei ce-l urăsc pe cel drept vor fi pedepsiţi.
22 Domnul îi răscumpără pe slujitorii Săi
şi nici unul din cei ce-şi găsesc refugiul în El nu este pedepsit.
23 Într-adevăr, preoţii au fost mulţi la număr, pentru că erau împiedicaţi de moarte să-şi continue lucrarea. 24 Dar El, fiindcă rămâne în veci, are o preoţie permanentă. 25 De aceea, El poate să-i mântuiască pe deplin[a] pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, întrucât El trăieşte veşnic ca să mijlocească pentru ei.
26 Era potrivit să avem un astfel de Mare Preot – sfânt, fără pată, nepângărit, despărţit de păcătoşi şi înălţat deasupra cerurilor. 27 Spre deosebire de alţi mari preoţi, El nu are nevoie să aducă jertfe în fiecare zi – mai întâi pentru păcatele Sale, iar apoi pentru ale poporului – pentru că a făcut aceasta o dată pentru totdeauna, atunci când S-a jertfit pe Sine. 28 Legea îi desemnează ca mari preoţi pe nişte oameni supuşi slăbiciunii, însă cuvântul jurământului care a venit mai târziu, după Lege, desemnează un Fiu, Care a fost făcut desăvârşit pentru totdeauna.
Vindecarea orbului Bartimeu
46 Au ajuns în Ierihon. Când a ieşit Isus din Ierihon, împreună cu ucenicii Lui şi cu o mulţime destul de mare de oameni, un cerşetor orb, pe nume Bartimeu, fiul lui Timeu, şedea lângă drum. 47 Când a auzit el că trece Isus din Nazaret, a început să strige:
– Fiul lui David[a], Isuse, ai milă de mine!
48 Mulţi îl mustrau spunându-i să tacă, dar el striga şi mai tare:
– Fiul lui David, ai milă de mine!
49 Isus S-a oprit şi a zis: „Chemaţi-l!“ Ei l-au chemat pe orb şi i-au zis: „Îndrăzneşte! Ridică-te, căci te cheamă!“ 50 El şi-a aruncat haina, a sărit în picioare şi a venit la Isus. 51 Isus l-a întrebat:
– Ce vrei să fac pentru tine?
El I-a răspuns:
– Rabbuni[b], să-mi recapăt vederea!
52 Isus i-a zis:
– Du-te, credinţa ta te-a vindecat!
Imediat el şi-a recăpătat vederea şi L-a urmat pe Isus pe drum.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.