Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
Filip şi eunucul etiopian
26 Un înger al Domnului i-a vorbit lui Filip astfel: „Scoală-te şi du-te spre sud, pe drumul din pustie, care coboară din Ierusalim spre Gaza!“ 27 Filip s-a sculat şi s-a dus. Şi iată că un eunuc[a] etiopian, înalt oficial al lui Candake[b], regina etiopienilor[c], şi responsabil peste toată vistieria ei, venise să se închine în Ierusalim, 28 iar acum se întorcea de acolo, stând în carul lui de călătorie şi citindu-l pe profetul Isaia. 29 Duhul i-a zis lui Filip: „Du-te şi însoţeşte carul acela!“ 30 Filip a alergat către el şi l-a auzit pe eunuc citindu-l pe profetul Isaia.
El l-a întrebat:
– Înţelegi ce citeşti?
31 Acesta i-a răspuns:
– Cum aş putea, dacă nu mă va îndruma cineva?
Şi l-a rugat pe Filip să se suie în car şi să se aşeze lângă el. 32 Pasajul din Scriptură pe care-l citea era acesta:
„Ca o oaie care este dusă la tăiere
şi ca un miel care tace înaintea celui ce-l tunde,
tot aşa nici El nu Şi-a deschis gura.
33 În smerenia Lui, dreptatea I-a fost negată.
Cine va putea vorbi despre generaţia Lui?
Căci viaţa I-a fost luată de pe pământ!“[d]
34 Eunucul l-a întrebat pe Filip:
– Spune-mi, te rog, despre cine spune profetul aceste lucruri? Despre sine sau despre altcineva?
35 Atunci Filip a luat cuvântul şi, începând de la Scriptura aceasta, i-a vestit Evanghelia despre Isus. 36 În timp ce călătoreau de-a lungul drumului, au ajuns la o apă. Eunucul a zis:
– Uite apă! Ce mă împiedică să fiu botezat?
37 (Filip a zis:
– Dacă crezi din toată inima ta, poţi!
El i-a răspuns:
– Cred că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu!)[e]
38 A poruncit să stea carul, au coborât amândoi în apă, atât Filip, cât şi eunucul, iar Filip l-a botezat. 39 Când au ieşit din apă, Duhul Domnului l-a răpit pe Filip, astfel că eunucul nu l-a mai văzut şi şi-a continuat drumul bucuros. 40 Filip s-a pomenit în Azot şi, călătorind spre Cezareea, a vestit Evanghelia prin toate cetăţile, până când a ajuns acolo.
25 Tu eşti pricina laudelor mele în adunarea cea mare!
Îmi voi împlini jurămintele înaintea celor ce se tem de Tine[a]!
26 Cei săraci vor mânca şi se vor sătura;
cei ce Îl caută pe Domnul Îl vor lăuda.
Veşnic să vă trăiască sufletul!
27 Toate marginile pământului
îşi vor aminti şi se vor întoarce la Domnul.
Toate familiile neamurilor
se vor închina înaintea Lui,
28 căci a Domnului este domnia
şi El stăpâneşte peste neamuri!
29 Toţi cei prosperi de pe pământ vor mânca şi I se vor închina;[b]
înaintea Lui vor îngenunchea toţi cei ce se coboară în ţărână,
cei ce nu pot să-şi păstreze viaţa.
30 Urmaşii[c] Îi vor sluji[d]
şi se va povesti istorisi generaţiei următoare despre Stăpânul.
31 Ei vor veni şi vor vesti dreptatea Lui,
iar poporului care se va naşte îi vor vesti lucrarea Lui.
Dragostea este din Dumnezeu
7 Preaiubiţilor, să ne iubim unii pe alţii, pentru că dragostea este din Dumnezeu şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi-L cunoaşte pe Dumnezeu! 8 Cel ce nu iubeşte nu L-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste. 9 Prin aceasta a fost arătată dragostea lui Dumnezeu între noi: Dumnezeu L-a trimis în lume pe singurul Său Fiu[a], ca să trăim prin El. 10 Dragostea constă în aceasta: nu că noi L-am iubit pe Dumnezeu, ci că El ne-a iubit pe noi şi L-a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. 11 Preaiubiţilor, dacă astfel ne-a iubit Dumnezeu, atunci şi noi suntem datori să ne iubim unii pe alţii. 12 Nimeni nu L-a văzut vreodată pe Dumnezeu. Dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi şi dragostea Lui este făcută desăvârşită în noi.
13 Prin aceasta cunoaştem că rămânem în El, şi El în noi: pentru că ne-a dat din Duhul Său. 14 Iar noi am văzut şi depunem mărturie că Tatăl L-a trimis pe Fiul ca Mântuitor al lumii. 15 Dacă cineva mărturiseşte că Isus este Fiul lui Dumnezeu, atunci Dumnezeu rămâne în el, iar el în Dumnezeu. 16 Şi noi am cunoscut şi am crezut dragostea pe care o are Dumnezeu în noi.
Dumnezeu este dragoste, iar cine rămâne în dragoste rămâne în Dumnezeu, şi Dumnezeu rămâne în el. 17 În felul acesta, dragostea lui Dumnezeu este făcută desăvârşită în noi, pentru ca noi să avem îndrăzneală în ziua judecăţii, fiindcă, în lumea aceasta, cum este El, aşa suntem şi noi. 18 În dragoste nu există frică, ci dragostea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are de-a face cu pedeapsa. Cel ce se teme n-a fost făcut desăvârşit în dragoste. 19 Noi iubim pentru că El ne-a iubit mai întâi. 20 Dacă cineva spune: „Îl iubesc pe Dumnezeu“, dar îşi urăşte fratele, este un mincinos; căci dacă nu-l iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, nu-L poate iubi pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut. 21 Şi porunca pe care o avem de la El este aceasta: cine-L iubeşte pe Dumnezeu, să-şi iubească şi fratele!
Viţa şi mlădiţele
15 Eu sunt adevărata viţă, iar Tatăl Meu este vierul. 2 El taie din Mine orice mlădiţă care nu aduce rod şi curăţă orice mlădiţă care aduce rod, ca să aducă şi mai mult rod. 3 Acum, voi sunteţi curaţi, din pricina cuvântului pe care vi l-am spus. 4 Rămâneţi în Mine şi Eu voi rămâne în voi! Aşa cum mlădiţa nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi nu puteţi, dacă nu rămâneţi în Mine.
5 Eu sunt viţa, iar voi sunteţi mlădiţele. Cel care rămâne în Mine şi în care rămân Eu aduce mult rod, pentru că despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic. 6 Dacă cineva nu rămâne în Mine, este aruncat afară, ca o mlădiţă, şi se usucă; acestea sunt adunate, aruncate în foc şi arse. 7 Dacă rămâneţi în Mine şi dacă rămân în voi cuvintele Mele, atunci cereţi orice doriţi şi vi se va da. 8 Tatăl Meu este proslăvit prin aceasta: prin faptul că voi aduceţi mult rod şi deveniţi[a] ucenicii Mei.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.