Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
Psalmul 130
Un cântec de pelerinaj
1 Din adâncuri strig, Doamne!
2 Stăpâne, ascultă glasul meu!
Fie urechile Tale cu luare-aminte
la glasul cererii mele!
3 Dacă Tu, Stăpâne, ai păstra aducerea aminte a vinii noastre,
cine ar putea sta în picioare?
4 Dar la Tine este iertarea,
ca astfel să fii de temut.
5 Aştept pe Domnul.
Sufletul meu aşteaptă
şi nădăjduieşte în Cuvântul Lui.
6 Sufletul meu Îl aşteaptă pe Stăpânul
mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa,
da, mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa.
7 Israele, nădăjduieşte în Domnul,
căci îndurarea este a Domnului
şi la El găsim belşug de răscumpărare!
8 El îl răscumpără pe Israel
din toate vinovăţiile sale.
16 Când Faraon şi slujitorii săi au auzit că au venit fraţii lui Iosif, s-au bucurat. 17 Faraon i-a poruncit lui Iosif să le spună fraţilor săi următoarele: „Încărcaţi-vă animalele şi întoarceţi-vă în Canaan. 18 Luaţi-l pe tatăl vostru şi familiile voastre şi veniţi la mine; eu vă voi da ce este mai bun în ţara Egiptului şi veţi mânca ce este mai bun în ţară.“ 19 El i-a poruncit să le mai spună astfel: „Luaţi din ţara Egiptului nişte care pentru copiii şi soţiile voastre, luaţi-l pe tatăl vostru şi veniţi. 20 Nu vă gândiţi la bunurile voastre, pentru că tot ce este mai bun în Egipt va fi al vostru.“ 21 Fiii lui Israel au făcut întocmai. Iosif le-a dat care după porunca lui Faraon şi provizii pentru drum. 22 Fiecăruia i-a dat câte un rând de haine, dar lui Beniamin i-a dat trei sute de şecheli de argint[a] şi cinci rânduri de haine. 23 Tatălui său i-a trimis zece măgari încărcaţi cu ce era mai bun în Egipt şi zece măgăriţe încărcate cu grâne, pâine şi provizii pentru drum. 24 Iosif i-a trimis pe fraţii săi şi la despărţire le-a zis: „Să nu vă certaţi[b] pe drum!“ 25 Ei au plecat din Egipt, s-au dus la tatăl lor, Iacov, în Canaan 26 şi i-au zis: „Iosif trăieşte! Chiar el este domnitor peste toată ţara Egiptului!“ Însă inima lui Iacov a rămas rece, pentru că nu-i credea. 27 Dar când i-au istorisit tot ceea ce le spusese Iosif şi când a văzut carele pe care le trimisese Iosif să-l ducă, duhul tatălui lor, Iacov, s-a înviorat. 28 Israel a zis: „Destul! Iosif, fiul meu, încă trăieşte. Trebuie să merg să-l văd înainte de a muri.“
Vindecarea unui bolnav de lepră
8 Când a coborât Isus de pe munte, mulţimile L-au urmat. 2 Şi iată că un lepros[a] a venit la El, I s-a închinat şi I-a zis:
– Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti[b]!
3 Isus a întins mâna, l-a atins şi i-a zis:
– Da, vreau. Fii curăţit!
Şi imediat a fost curăţit de lepra lui. 4 Isus i-a zis:
– Vezi să nu spui nimănui, ci du-te să te arăţi preotului şi adu darul pe care l-a poruncit Moise[c], ca mărturie pentru ei!
Credinţa centurionului[d]
5 Când a intrat Isus în Capernaum, a venit la El un centurion[e] care L-a rugat 6 şi I-a zis astfel:
– Doamne, slujitorul meu zace paralizat în casă şi se chinuie cumplit!
7 Isus i-a zis:
– Voi veni şi-l voi vindeca.
8 Dar centurionul a răspuns:
– Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci spune doar un cuvânt şi slujitorul meu va fi vindecat! 9 Căci şi eu, la rândul meu, sunt un om sub autoritate şi am şi eu soldaţi în subordinea mea. Când îi spun unuia: „Du-te!“, el se duce, iar când îi spun altuia: „Vino!“, el vine. De asemenea, când îi spun sclavului meu: „Fă cutare lucru!“, el îl face.
10 Isus s-a mirat când l-a auzit şi le-a zis celor ce erau cu El:
– Adevărat vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit pe cineva cu o credinţă aşa de mare! 11 Şi vă spun că vor veni mulţi de la răsărit şi de la apus şi se vor aşeza la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov în Împărăţia Cerurilor. 12 Dar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul de afară. Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor!
13 Apoi Isus i-a zis centurionului:
– Du-te! Facă-ţi-se după cum ai crezut!
Şi slujitorul acestuia a fost vindecat chiar în ceasul acela.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.