Revised Common Lectionary (Complementary)
Psalmul 100
Un psalm de mulţumire
1 Strigaţi de bucurie către Domnul, toţi locuitorii pământului!
2 Slujiţi Domnului cu bucurie,
veniţi înaintea Lui cu strigăte de veselie!
3 Să ştiţi că Domnul este Dumnezeu.
El este Acela Care ne-a întocmit şi ai Lui suntem[a];
suntem poporul Lui şi turma păşunii Lui!
4 Intraţi pe porţile Lui cu mulţumire
şi în curţile Lui – cu laudă!
Lăudaţi-L şi binecuvântaţi-I Numele!
5 Căci Domnul este bun; în veci ţine îndurarea Lui
şi din neam în neam credincioşia Lui.
Vlăstarul Domnului
23 „Vai de păstorii care distrug şi risipesc turma păşunii Mele, zice Domnul. 2 De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel, împotriva păstorilor care pasc pe poporul Meu: «Pentru că Mi-aţi risipit oile, le-aţi izgonit şi nu le-aţi îngrijit, vă voi pedepsi pentru răutatea faptelor voastre, zice Domnul. 3 Eu Însumi voi aduna rămăşiţa turmei Mele din toate ţările în care am izgonit-o şi o voi aduce înapoi în păşunea ei, unde va rodi şi se va înmulţi. 4 Voi pune peste ea păstori care o vor paşte. Nu îi va mai fi teamă, nici groază şi nici o oaie nu va mai lipsi din ea, zice Domnul.»
5 «Iată, vin zile, zice Domnul,
când îi voi ridica lui David un Vlăstar drept,
un Împărat Care va împărăţi cu înţelepciune
şi Care va face judecată şi dreptate în ţară.
6 În zilele lui, Iuda va fi mântuit
şi Israel va locui în siguranţă.
Va fi cunoscut sub Numele de
Domnul, Dreptatea noastră!
7 De aceea, iată, vin zile, zice Domnul, când nu se va mai zice: ‘Viu este Domnul, Care i-a scos pe israeliţi din ţara Egiptului’, 8 ci: ‘Viu este Domnul, Care a scos şi a adus înapoi pe urmaşii Casei lui Israel din nord şi din toate ţările în care îi risipise!’ Atunci ei vor locui în propria lor ţară.»“
Isus vorbeşte din nou despre moartea şi învierea Sa
17 În timp ce Se suia spre Ierusalim, Isus i-a luat deoparte, pe drum, pe cei doisprezece ucenici şi le-a zis: 18 „Iată că ne suim spre Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat pe mâna conducătorilor preoţilor şi a cărturarilor. Ei Îl vor condamna la moarte 19 şi-L vor da pe mâna neamurilor, ca să fie batjocorit, biciuit şi răstignit. Dar a treia zi va fi înviat“.
Cererea unei mame
20 Atunci a venit la El mama fiilor lui Zebedei, împreună cu fiii ei. I s-a închinat şi a vrut să-I facă o cerere. 21 Isus a întrebat-o:
– Ce vrei?
Ea a răspuns:
– Porunceşte ca aceşti doi fii ai mei să stea unul la dreapta şi altul la stânga Ta, în Împărăţia Ta!
22 Isus a zis:
– Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care urmează să-l beau Eu[a] (şi să fiţi botezaţi cu botezul cu care sunt botezat Eu)[b]?
– Putem! au răspuns ei.
23 Isus le-a zis:
– Veţi bea într-adevăr paharul Meu (şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care sunt botezat Eu)[c], dar dreptul de a sta la dreapta şi la stânga Mea nu ţine de Mine să-l dau, ci este pentru aceia cărora le-a fost pregătit de Tatăl Meu.
24 Ceilalţi zece, când au auzit, au fost indignaţi de cei doi fraţi. 25 Isus i-a chemat la El şi le-a zis: „Ştiţi că domnitorii neamurilor fac pe stăpânii cu ele, iar mai marii lor se poartă cu tiranie cu ele. 26 Între voi să nu fie aşa! Ci oricine vrea să fie mai mare între voi trebuie să devină slujitorul vostru, 27 iar cel ce vrea să fie primul între voi trebuie să devină sclavul vostru, 28 tot aşa cum şi Fiul Omului a venit nu ca să fie slujit, ci ca să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi“.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.