Chronological

Ioaş repară Casa Domnului

12 Ioaş^[a] a devenit rege în al şaptelea an al domniei lui Iehu şi a domnit la Ierusalim timp de patruzeci de ani. Mama lui se numea Ţibia şi era din Beer-Şeba. ² Ioaş a făcut ce este drept înaintea Domnului, în tot timpul în care a fost îndrumat de preotul Iehoiada. ³ Numai că înălţimile nu au fost îndepărtate şi poporul încă mai aducea jertfe şi tămâie pe înălţimi.

⁴ Ioaş le-a zis preoţilor: „Strângeţi tot argintul care a fost adus ca dar sfânt la Casa Domnului, argintul strâns la numărătoarea poporului^[b], argintul pentru răscumpărarea lucrurilor închinate^[c] şi tot argintul pe care cineva îl aduce de bunăvoie la Casa Domnului. ⁵ Fiecare preot să-l ia de la vistiernici şi să-l folosească la restaurarea Casei, oriunde va descoperi ceva de restaurat.“ ⁶ Dar în al douăzeci şi treilea an al regelui Ioaş, preoţii încă nu restauraseră Casa, ⁷ aşa că regele Ioaş i-a chemat pe preotul Iehoiada şi pe ceilalţi preoţi şi le-a zis: „De ce n-aţi restaurat încă Templul? Acum, să nu mai luaţi argint de la vistiernicii voştri, ci să-l daţi pentru restaurarea Templului.“ ⁸ Preoţii au fost de acord să nu mai ia argint de la popor şi să nu se mai ocupe ei de restaurarea Templului. ⁹ Prin urmare, preotul Iehoiada a luat un cufăr, i-a făcut o gaură în capac şi l-a pus alături de altar, pe partea dreaptă cum se intră în Casa Domnului. Preoţii care păzeau poarta puneau în el tot argintul care se aducea la Casa Domnului. ¹⁰ Şi când vedeau că era prea mult argint în cufăr, venea scribul regelui împreună cu marele preot, numărau tot argintul care era adus la Casa Domnului şi îl puneau în săculeţi. ¹¹ Apoi dădeau argintul cântărit celor ce supravegheau lucrarea la Casa Domnului. Acest argint era folosit pentru plata tâmplarilor şi a constructorilor care lucrau la Casa Domnului, ¹² a zidarilor şi a cioplitorilor în piatră, pentru cumpărarea lemnelor şi a pietrelor cioplite necesare restaurării Casei Domnului şi pentru orice altă cheltuială care se făcea pentru restaurarea Casei. ¹³ Argintul care era adus la Casa Domnului n-a fost folosit pentru confecționarea lighenelor de argint, a mucarniţelor, a cupelor, a trâmbiţelor şi nici pentru achiziţionarea vreunui vas de aur sau de argint pentru Casa Domnului, ¹⁴ ci cu el au fost plătiţi cei ce lucrau la restaurarea Casei Domnului. ¹⁵ Nu se cerea nici o socoteală oamenilor cărora li se încredinţa argintul pentru a plăti lucrătorii, fiindcă erau cinstiţi. ¹⁶ Argintul de la jertfele pentru vină şi argintul de la jertfele pentru păcat nu era adus la Casa Domnului, ci era pentru preoţi.

¹⁷ În vremea aceea, Hazael, regele Aramului, a pornit asaltul asupra Gatului şi l-a capturat. Apoi a înaintat împotriva Ierusalimului. ¹⁸ Dar Ioaş, regele lui Iuda, a luat toate lucrurile sfinte care au fost închinate Domnului de către înaintaşii lui, regii lui Iuda, şi anume Iehoşafat, Iehoram şi Ahazia, şi tot aurul care se afla în vistieria Casei Domnului şi în palatul regelui şi le-a trimis lui Hazael, regele Aramului, care nu a mai înaintat împotriva Ierusalimului.

¹⁹ Celelalte fapte ale lui Ioaş şi tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? ²⁰ Slujitorii lui s-au răsculat şi au uneltit împotriva lui la Bet-Milo, pe drumul care coboară spre Sila^[d]. ²¹ Iozabad, fiul lui Şimat, şi Iehozabad, fiul lui Şomer, slujitorii săi, l-au lovit şi el a murit. Apoi l-au înmormântat alături de părinţii săi, în Cetatea lui David. Şi în locul lui a domnit fiul său Amaţia.

Domnia lui Iehoahaz peste Israel

13 Iehoahaz, fiul lui Iehu, a început să domnească peste Israel, în Samaria, în al douăzeci şi treilea an al domniei lui Ioaş, fiul lui Ahazia, şi a domnit timp de şaptesprezece ani. ² El a făcut ce este rău înaintea Domnului, trăind în păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască, şi nu s-a depărtat de la ele. ³ Mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Israel, şi El l-a dat pe mâna lui Hazael, regele Aramului, şi pe mâna lui Ben-Hadad, fiul său, în tot timpul cât au trăit aceştia. ⁴ Iehoahaz a căutat faţa Domnului şi Domnul l-a ascultat pentru că a văzut felul în care Israel era asuprit, căci regele Aramului îi asuprea pe israeliţi. ⁵ Prin urmare, Domnul i-a dat lui Israel un eliberator şi poporul a scăpat din mâna arameilor. Israeliţii au locuit în corturile lor^[e] ca mai înainte. ⁶ Dar cu toate acestea ei nu s-au depărtat de păcatele familiei lui Ieroboam, care l-a făcut pe Israel să păcătuiască, ci au umblat în ele. De asemenea, stâlpul Aşerei^[f] a continuat să rămână în picioare în Samaria.

⁷ Din toată oştirea lui Iehoahaz, n-au mai rămas decât cincizeci de călăreţi, zece care şi zece mii de pedestraşi, căci regele Aramului îi distrusese şi îi făcuse ca pulberea pe care o calci în picioare. ⁸ Celelalte fapte ale lui Iehoahaz, tot ce a făcut el şi isprăvile lui, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? ⁹ Iehoahaz s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat în Samaria, iar în locul lui a domnit fiul său Iehoaş^[g].

Domnia lui Iehoaş peste Israel

¹⁰ În al treizeci şi şaptelea an al domniei lui Ioaş, regele lui Iuda, Iehoaş, fiul lui Iehoahaz, a început să domnească peste Israel, în Samaria, şi a domnit timp de şaisprezece ani. ¹¹ El a făcut ce este rău înaintea Domnului şi nu s-a depărtat de nici unul din păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască. ¹² Celelalte fapte ale lui Iehoaş, tot ce a făcut el şi isprăvile lui din războiul împotriva lui Amaţia, regele lui Iuda, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“? ¹³ Iehoaş s-a culcat alături de părinţii săi şi în locul lui a domnit Ieroboam. Iehoaş a fost înmormântat în Samaria, alături de regii lui Israel.

¹⁴ Elisei s-a îmbolnăvit de o boală de care a murit. Iehoaş, regele lui Israel, venise la el ca să-l vadă şi plânsese înaintea lui, bocind astfel:

– Părintele meu! Părintele meu! Carul lui Israel şi călăreţii lui!

¹⁵ – Ia un arc şi nişte săgeţi! i-a zis Elisei.

Şi el a luat un arc şi nişte săgeţi.

¹⁶ – Acum încordează arcul cu mâna ta! i-a zis el regelui lui Israel.

După ce a încordat arcul cu mâna lui, Elisei şi-a pus mâinile pe mâinile regelui.

¹⁷ – Deschide fereastra dinspre răsărit! i-a zis Elisei.

Şi el a deschis-o.

– Trage! i-a zis Elisei.

Şi el a tras.

– Aceasta este săgeata biruinţei Domnului, o săgeată a biruinţei împotriva lui Aram, i-a zis Elisei, căci tu îi vei lovi pe aramei la Afek până îi vei nimici.

¹⁸ Apoi i-a zis:

– Ia săgeţile!

Şi el le-a luat.

– Loveşte pământul cu ele! i-a zis el regelui lui Israel.

El a lovit pământul de trei ori, după care s-a oprit.

¹⁹ Omul lui Dumnezeu s-a mâniat pe el şi i-a zis:

– Ar fi trebuit să loveşti de cinci sau de şase ori şi atunci i-ai fi lovit pe aramei până i-ai fi nimicit. Acum însă îi vei învinge doar de trei ori.

²⁰ Aşadar, Elisei a murit şi a fost înmormântat. În anul următor nişte cete de moabiţi au invadat ţara. ²¹ Când au văzut una dintre aceste cete, nişte israeliţi care îngropau un mort s-au grăbit şi au aruncat trupul mortului în mormântul lui Elisei^[h]. Când trupul mortului a atins oasele lui Elisei, omul a înviat şi s-a ridicat în picioare.

²² Hazael, regele Aramului, l-a asuprit pe Israel în tot timpul vieţii lui Iehoahaz. ²³ Totuşi Domnul a fost îndurător faţă de israeliţi şi a avut milă de ei, întorcându-Şi faţa spre ei datorită legământului Său cu Avraam, Isaac şi Iacov. Nici până acum n-a dorit să-i distrugă sau să-i izgonească din prezenţa Lui. ²⁴ Hazael, regele Aramului, a murit, iar în locul lui a domnit fiul său Ben-Hadad. ²⁵ Atunci Iehoaş, fiul lui Iehoahaz, a luat înapoi de sub stăpânirea lui Ben-Hadad, fiul lui Hazael, cetăţile pe care le cucerise Hazael de la Iehoahaz, tatăl său. Iehoaş l-a învins de trei ori şi astfel a luat înapoi cetăţile lui Israel.

Domnia lui Ioaş peste Iuda

24 Ioaş era în vârstă de şapte ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de patruzeci de ani. Mama lui se numea Ţibia şi era din Beer-Şeba. ² Ioaş a făcut ce este drept înaintea Domnului, în tot timpul vieţii preotului Iehoiada. ³ Iehoiada i-a ales două soţii şi astfel lui Ioaş i s-au născut fii şi fiice. ⁴ După aceea, Ioaş s-a hotărât în inima lui să restaureze Casa Domnului. ⁵ A convocat preoţii şi leviţii şi le-a zis: „Mergeţi în cetăţile lui Iuda şi strângeţi de la toţi israeliţii darea anuală pentru restaurarea Casei Dumnezeului vostru. Împliniţi-vă degrabă însărcinarea!“

Dar leviţii nu s-au grăbit. ⁶ Regele l-a chemat pe Iehoiada, preotul conducător, şi i-a zis: „De ce nu ai vegheat ca leviţii să strângă din Iuda şi din Ierusalim contribuţia rânduită de Moise, robul Domnului, şi de adunarea lui Israel pentru Cortul Mărturiei? ⁷ Căci nelegiuita aceea de Atalia şi fiii ei au despuiat Casa lui Dumnezeu şi au dedicat baalilor toate lucrurile sfinte ale Casei Domnului.“

⁸ La porunca regelui, au făcut un cufăr şi l-au pus afară, la poarta Casei Domnului. ⁹ Apoi au dat de veste în Iuda şi în Ierusalim ca oamenii să aducă Domnului contribuţia rânduită de Moise, robul lui Dumnezeu, asupra lui Israel în pustie. ¹⁰ Toate căpeteniile şi întregul popor şi-au adus contribuţia cu bucurie, până când cufărul s-a umplut. ¹¹ Ori de câte ori cufărul era dus de către leviţi la dregătorii regelui, atunci când vedeau că era prea mult argint în el, venea scribul regelui împreună cu slujbaşul preotului conducător şi goleau cufărul. Apoi leviţii îl luau şi îl duceau înapoi la locul lui. Aşa făceau în fiecare zi şi astfel au strâns mult argint. ¹² Apoi regele şi Iehoiada dădeau argintul celor ce se ocupau cu lucrarea de la Casa Domnului, iar aceştia angajau zidari şi tâmplari care să restaureze Casa Domnului, precum şi lucrători în fier şi în aramă care să repare Casa Domnului. ¹³ Lucrătorii s-au apucat de treabă şi astfel, prin lucrarea mâinilor lor, restaurarea a înaintat până când au adus Casa lui Dumnezeu în bună stare şi au consolidat-o. ¹⁴ Când au terminat, au adus înaintea regelui şi a lui Iehoiada argintul rămas. Din el au făcut unelte pentru Casa Domnului, unelte pentru slujbă şi pentru arderile de tot, cupe, precum şi vase de aur şi de argint. Cât timp a trăit Iehoiada s-au adus continuu arderi de tot la Casa Domnului.

¹⁵ Iehoiada a murit fiind bătrân şi sătul de zile. La moartea sa, avea o sută treizeci de ani. ¹⁶ L-au înmormântat în Cetatea lui David, la un loc cu regii, căci făcuse numai bine în Israel, atât cu privire la Dumnezeu, cât şi cu privire la Casa Lui.

Apostazia lui Ioaş

¹⁷ După moartea lui Iehoiada, căpeteniile lui Iuda au venit şi şi-au arătat supunerea faţă de rege. Atunci regele a ascultat de ei. ¹⁸ Au părăsit Casa Domnului, Dumnezeul strămoşilor lor, au slujit aşerelor şi idolilor. Mânia Domnului a venit asupra lui Iuda şi asupra Ierusalimului din cauza acestei vinovăţii a lor. ¹⁹ Domnul le-a trimis profeţi ca să-i întoarcă la El, să mărturisească împotriva lor, dar poporul nu a vrut să asculte.

²⁰ Atunci Zaharia, fiul preotului Iehoiada, a fost îmbrăcat cu Duhul lui Dumnezeu. El a stat înaintea poporului şi le-a vorbit astfel: „Aşa vorbeşte Dumnezeu: «De ce aţi încălcat poruncile Domnului? Nu veţi propăşi! Fiindcă L-aţi părăsit pe Domnul, şi El vă va părăsi!»“ ²¹ Ei însă au uneltit împotriva lui şi, la porunca regelui, l-au ucis cu pietre în curtea Casei Domnului. ²² Regele Ioaş nu şi-a amintit de tot binele pe care i l-a făcut Iehoiada, tatăl acestuia, şi i-a ucis fiul. În timp ce murea, Zaharia a zis: „Domnul să vadă şi să judece!“

²³ Un an mai târziu^[a], oastea Aramului a înaintat împotriva lui Ioaş. Ei au venit în Iuda şi la Ierusalim şi au nimicit din popor toate căpeteniile poporului, iar prada au trimis-o în întregime regelui din Damasc. ²⁴ Chiar dacă oastea arameilor a venit cu un mic număr de oameni, Domnul a dat în mâinile lor oştirea mult mai numeroasă a celor din Iuda, căci aceştia Îl părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul strămoşilor lor. Şi astfel ei au adus judecata asupra lui Ioaş.

²⁵ Când arameii au plecat de la el, ei l-au lăsat în chinuri mari. Slujitorii săi au uneltit împotriva lui, din cauza sângelui fiului preotului Iehoiada şi l-au ucis în patul lui. El a murit şi a fost înmormântat în Cetatea lui David. El nu a fost înmormântat însă în mormântul regilor. ²⁶ Cei care au uneltit împotriva lui au fost Zabad^[b], fiul amonitei Şimat, şi Iehozabad, fiul moabitei Şimrit^[c]. ²⁷ Cele privitoare la fiii săi, la multele profeţii despre el şi la restaurarea Casei lui Dumnezeu sunt scrise în „Relatarea Cărţii Regilor“. În locul lui a domnit fiul său Amaţia.