Previous Prev Day Next DayNext

Book of Common Prayer

Daily Old and New Testament readings based on the Book of Common Prayer.
Duration: 861 days
Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)
Version
Psalmii 120-127

Psalmul 120[a]

Un cântec de pelerinaj

În strâmtorarea mea strig către Domnul
    şi El îmi răspunde.
Doamne, scapă-mi sufletul de buzele mincinoase
    şi de limba înşelătoare!

Ce-ţi va da El ţie,
    ce-ţi va aduce El, limbă înşelătoare?
Săgeţi ascuţite de războinic,
    cu cărbuni de verigel[b].

Vai de mine, căci locuiesc la Meşek,
    sălăşluiesc în corturile din Chedar!
Mult mi-a mai locuit sufletul
    împreună cu cei ce urăsc pacea!
Eu sunt pentru pace, dar când vorbesc eu,
    ei sunt pentru război.

Psalmul 121

Un cântec de pelerinaj

Îmi voi ridica ochii spre munţi:
    de unde-mi va veni ajutorul?
Ajutorul meu vine de la Domnul,
    Care a făcut cerurile şi pământul.

El nu va lăsa să ţi se clatine piciorul,
    Păzitorul tău nu va dormita.
Iată că nu dormitează, nici nu doarme,
    Păzitorul lui Israel.

Domnul este păzitorul tău,
    Domnul este umbra ta pe mâna ta cea dreaptă.
Soarele nu te va bate în timpul zilei,
    nici luna – în timpul nopţii.

Domnul te va păzi de tot ce este rău;
    El îţi va păzi sufletul.
Domnul te va păzi la plecare şi la venire,
    de acum şi până în veac!

Psalmul 122

Un cântec de pelerinaj. Al lui David.

Mă bucur când mi se spune:
    „Să mergem la Casa Domnului!“
Picioarele ni se opresc
    la porţile tale, Ierusalime.

Ierusalimul este zidit ca o cetate
    ce-şi adună poporul în unitate[c].
Acolo vin seminţiile,
    seminţiile Domnului,
ca să laude Numele Domnului,
    aşa cum s-a hotărât pentru Israel,
căci acolo sunt aşezate tronurile de judecată,
    tronurile Casei lui David.

Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului!
    „Fie ca cei ce te iubesc să prospere[d]!
Pacea să fie între zidurile tale
    şi liniştea – în palatele tale.“
Din pricina fraţilor mei şi a prietenilor mei,
    îţi urez: „Pacea fie în tine!“
Din pricina Casei Domnului, Dumnezeul nostru,
    îţi doresc: „Bine să-ţi fie!“

Psalmul 123

Un cântec de pelerinaj

Către Tine îmi ridic ochii,
    Cel Ce locuieşti în ceruri.

Cum caută ochii slujitorilor spre mâna stăpânilor lor
    şi ochii slujnicei – spre mâna stăpânei ei,
tot aşa şi ochii noştri caută spre Domnul, Dumnezeul nostru,
    până va avea milă de noi.

Ai milă de noi, Doamne, ai milă,
    căci suntem atât de sătui de dispreţ!
Sufletul nostru s-a săturat
    de batjocura celor îngâmfaţi
        şi de dispreţul celor mândri!

Psalmul 124

Un cântec de pelerinaj. Al lui David.

„De n-ar fi fost Domnul de partea noastră ...“
    – să spună acum Israel lucrul acesta!
De n-ar fi fost Domnul de partea noastră,
    când s-au ridicat oamenii împotriva noastră,
ne-ar fi înghiţit de vii,
    când li s-a aprins mânia faţă de noi;
ne-ar fi potopit apele,
    ne-ar fi înghiţit torentul;
ne-ar fi înghiţit
    apele cele năprasnice.

Binecuvântat să fie Domnul,
    Care nu ne-a lăsat pradă colţilor lor.
Sufletul nostru a scăpat ca o pasăre din laţul păsărarilor;
    laţul s-a rupt, iar noi am scăpat!

Ajutorul nostru este în Numele Domnului,
    Creatorul cerurilor şi al pământului.

Psalmul 125

Un cântec de pelerinaj

Cei ce se încred în Domnul sunt ca muntele Sion
    care nu poate fi clătinat, ci va sta pe vecie.
Cum sunt munţii împrejurul Ierusalimului,
    aşa este Domnul împrejurul poporului Său
        de acum şi până-n veci.

Toiagul celui rău nu va stăpâni
    partea celor drepţi,
pentru ca cei drepţi să nu-şi întindă mâinile
    spre nedreptate.

Fă bine, Doamne, celor buni
    şi celor drepţi în inimile lor!
Cât despre cei care se întorc la căile lor sucite,
    Domnul îi va îndepărta ca pe făcătorii de rele.

    Pacea să fie peste Israel!

Psalmul 126

Un cântec de pelerinaj

Când Domnul i-a întors acasă pe captivii[e] Sionului,
    parcă visam.
Atunci gura ni s-a umplut de râsete
    şi limba noastră – de strigăte de bucurie;
atunci se spunea printre neamuri:
    Domnul a făcut lucruri mari cu ei!“
Domnul a făcut lucruri mari pentru noi,
    de aceea noi suntem bucuroşi.

Întoarce-i acasă, Doamne, pe captivii noştri,
    ca pe nişte torente din Neghev.
Cei ce seamănă cu lacrimi,
    vor secera cu strigăte de bucurie.
Cel ce merge plângând,
    ducându-şi traista cu sămânţă,
va veni acasă cu strigăte de bucurie,
    ducându-şi snopii.

Psalmul 127

Un cântec de pelerinaj. Al lui Solomon.

Dacă nu zideşte Domnul o casă,
    degeaba trudesc cei ce o zidesc.
Dacă nu străjuieşte Domnul o cetate,
    degeaba păzeşte străjerul.
Degeaba vă treziţi devreme
    şi vă culcaţi târziu,
mâncând o pâine câştigată cu trudă.
    Preaiubitului Său însă El îi dă cu adevărat odihnă[f].

Iată, fiii sunt o moştenire de la Domnul,
    rodul pântecelui este o răsplată.
Ca săgeţile în mâna unui viteaz,
    aşa sunt fiii din anii tinereţii.
Ferice de bărbatul
    care îşi umple tolba cu ei;
el nu se va ruşina
    când va vorbi duşmanilor la poartă.

Mica 1:1-9

Cuvântul Domnului, care a venit la Mica din Moreşet, pe vremea lui Iotam, a lui Ahaz şi a lui Ezechia, regii lui Iuda[a] – ce a văzut el cu privire la Samaria şi la Ierusalim:

„Ascultaţi, toate popoarele!
    Să ia aminte pământul şi tot ce este pe el!
Stăpânul Domn să fie martor împotriva voastră,
    Stăpânul – din templul Lui cel sfânt[b]!

Judecată împotriva Samariei şi a Ierusalimului

Iată, Domnul iese din Lăcaşul Lui;
    El coboară şi păşeşte pe înălţimile pământului!
Munţii se topesc sub El
    şi văile se despică
ca ceara înaintea focului
    şi ca apele care ţâşnesc printre versanţi.
Toate acestea, din pricina nelegiuirii lui Iacov,
    din pricina păcatelor casei lui Israel!
Care este nelegiuirea lui Iacov?
    Oare nu Samaria?
Care sunt înălţimile[c] Iudeii?
    Oare nu Ierusalimul?

De aceea voi preface Samaria într-un morman de ruine
    şi într-un loc de plantat vie.
Îi voi prăvăli în vale pietrele
    şi-i voi dezveli temeliile.
Toate chipurile ei cioplite vor fi sfărâmate,
    tot câştigul ei va fi ars în foc
        şi pe toţi idolii ei îi voi lăsa pradă pustiirii;
pentru că a adunat toate acestea din câştigul de prostituată,
    în plată de prostituată se vor preface.

Plânset şi tânguire

Din pricina aceasta voi plânge şi mă voi tângui,
    voi umbla desculţ şi gol,
voi scoate strigăte precum şacalii
    şi voi jeli ca puii de struţ.
Căci rana[d] ei este de nevindecat;
    ea s-a întins până în Iuda,
a ajuns până la poarta poporului meu,
    până la Ierusalim.

Faptele Apostolilor 23:12-24

Complot pentru uciderea lui Pavel

12 Când s-a făcut zi, iudeii au pus la cale un complot şi s-au legat cu blestem, zicând că nici nu vor mânca şi nici nu vor bea până când nu-l vor omorî pe Pavel. 13 Cei ce au pus la cale acest complot erau mai mulţi de patruzeci. 14 Ei s-au dus la conducătorii preoţilor şi la bătrâni şi le-au zis: „Ne-am legat cu blestem să nu gustăm nimic până când nu-l omorâm pe Pavel. 15 Acum deci, voi împreună cu Sinedriul, trimiteţi-i vorbă tribunului să-l aducă la voi ca şi cum urmează să cercetaţi mai amănunţit lucrurile privitoare la el. Şi înainte să ajungă el, noi suntem gata să-l omorâm.“

16 Însă fiul surorii lui Pavel, auzind despre această cursă, s-a dus, a intrat în fort şi i-a dat de ştire lui Pavel. 17 Pavel l-a chemat pe unul dintre centurioni şi i-a zis: „Condu-l pe tânărul acesta la tribun, pentru că are să-i spună ceva!“ 18 Centurionul l-a luat, l-a dus la tribun şi a zis: „Prizonierul Pavel m-a chemat şi m-a rugat să-l conduc pe acest tânăr la tine, pentru că are să-ţi spună ceva.“

19 Tribunul l-a luat de mână şi l-a dus deoparte, să discute numai între ei, iar apoi l-a întrebat:

– Ce ai să-mi spui?

20 El i-a zis:

– Iudeii s-au înţeles să-ţi ceară mâine să-l duci pe Pavel în Sinedriu, ca şi cum urmează să-l interogheze mai amănunţit. 21 Tu însă să nu te laşi înduplecat. Căci mai mult de patruzeci dintre oamenii lor stau la pândă şi s-au legat cu blestem nici să nu mănânce şi nici să nu bea, până când nu-l vor omorî; iar acum sunt gata şi aşteaptă aprobare de la tine!

22 Tribunul l-a lăsat pe tânăr să plece, poruncindu-i:

– Să nu spui nimănui că mi-ai descoperit aceste lucruri!

Pavel este dus la Cezareea

23 I-a chemat apoi la el pe doi dintre centurioni şi le-a zis: „Pregătiţi două sute de soldaţi, şaptezeci de călăreţi şi două sute de suliţaşi[a] ca să meargă până în Cezareea[b] la ceasul al treilea din noapte[c] 24 şi asiguraţi cai şi pentru Pavel, ca să-l puneţi călare şi să-l duceţi în siguranţă la guvernatorul Felix!“

Luca 7:1-17

Credinţa centurionului

După ce a terminat Isus de spus toate aceste cuvinte în auzul poporului, a intrat în Capernaum. Un sclav al unui centurion[a], pe care acesta îl aprecia, era bolnav, aproape de moarte. Când centurionul a auzit despre Isus, i-a trimis la El pe nişte bătrâni[b] ai iudeilor, ca să-I ceară să vină şi să-i vindece sclavul. Ei au venit la Isus şi L-au rugat stăruitor, spunând: „Este vrednic să-i îndeplineşti această cerere, căci iubeşte neamul nostru şi el ne-a construit sinagoga!“ Isus a plecat împreună cu ei, dar n-ajunsese prea departe de casă când centurionul i-a trimis pe prietenii lui ca să-I spună: „Doamne, nu Te mai deranja, căci eu nu sunt vrednic să intri sub acoperişul Meu! De aceea nici nu m-am considerat vrednic să vin eu însumi la Tine! Ci spune un cuvânt pentru ca sclavul meu să poată fi vindecat! Căci şi eu, la rândul meu, sunt un om pus sub autoritate şi am şi eu soldaţi în subordinea mea. Când spun unuia: «Du-te!», el se duce, iar când spun altuia: «Vino!», el vine. De asemenea, când spun sclavului meu: «Fă cutare lucru!», el îl face.“

Isus s-a mirat de centurion când a auzit aceste lucruri şi S-a întors spre mulţimea care-L urma, zicând: „Vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit o credinţă aşa de mare!“ 10 Când cei trimişi s-au întors acasă, l-au găsit pe sclav însănătoşit.

Învierea fiului văduvei din Nain

11 Curând după aceea, Isus S-a dus într-o cetate, numită Nain, iar ucenicii Lui şi o mare mulţime de oameni au mers cu El. 12 Când S-a apropiat de poarta cetăţii, tocmai era dus la mormânt un mort, singurul fiu al mamei lui, care era văduvă. O mulţime destul de mare de oameni din cetate erau împreună cu ea. 13 Când Domnul a văzut-o, I s-a făcut milă de ea şi i-a zis: „Nu plânge!“

14 Apoi S-a dus şi a atins sicriul[c], iar cei care-l duceau s-au oprit. Isus a zis: „Tinere, ţie îţi vorbesc: ridică-te!“ 15 Mortul s-a ridicat şi a început să vorbească, iar Isus l-a dat mamei sale.

16 Pe toţi i-a cuprins frica şi Îl slăveau pe Dumnezeu, zicând: „Un mare profet s-a ridicat între noi!“ şi „Dumnezeu a venit în ajutorul poporului Său!“ 17 Vestea aceasta despre El s-a răspândit în toată Iudeea[d] şi în toate împrejurimile.

Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)

Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.