Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
Psalmul 63
Un psalm al lui David compus pe când era în pustia lui Iuda
1 Dumnezeule, Tu eşti Dumnezeul meu!
Te caut cu ardoare;
îmi însetează sufletul după Tine,
îmi tânjeşte trupul după Tine
într-un pământ uscat, sterp
şi fără apă.
2 Da, Te-am văzut în Lăcaşul Tău cel sfânt
şi am privit la tăria şi la slava Ta.
3 Pentru că îndurarea Ta preţuieşte mai mult decât viaţa,
de aceea buzele mele Te vor lăuda.
4 Aşadar, Te voi binecuvânta toată viaţa mea
şi în Numele Tău îmi voi ridica mâinile
5 Sufletul meu se satură de Tine ca de nişte bucate grase şi miezoase,
iar gura mea Te laudă cu strigăte de bucurie pe buze.
6 Îmi amintesc de Tine în aşternutul meu;
în timpul străjilor nopţii[a] cuget la Tine.
7 Căci Tu eşti ajutorul meu,
strig de bucurie la umbra aripilor Tale!
8 Sufletul meu este lipit de Tine,
dreapta Ta mă sprijină.
Un cântec despre via Domnului
5 Voi cânta Preaiubitului meu
un cântec despre via Lui:
Iubitul meu avea o vie
pe un deal fertil.
2 A săpat-o, a curăţat-o de pietre
şi a sădit în ea cele mai alese viţe.
I-a zidit un turn de pază
şi i-a săpat un teasc.
Apoi a aşteptat să facă struguri buni,
dar ea a făcut struguri sălbatici[a].
3 «Acum, voi, locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda,
judecaţi între Mine şi via Mea.
4 Ce-ar fi trebuit să mai fac viei Mele
şi nu i-am făcut?
De ce a făcut struguri sălbatici
când Eu am aşteptat să facă struguri buni?
5 Acum vă voi spune
ce voi face cu via Mea:
îi voi da la o parte gardul
şi ea va fi nimicită;
îi voi dărâma zidul
şi ea va fi călcată-n picioare.
6 O voi preface într-o pustie;
nu va mai fi curăţată, nici săpată
şi în ea vor creşte spini şi mărăcini.
De asemenea, voi porunci norilor
să nu mai dea ploaie peste ea.»
7 Via Domnului Oştirilor
este Casa lui Israel,
iar bărbaţii din Iuda
sunt grădina desfătării Sale.
El se aştepta la judecată dreaptă,
dar, când colo, iată vărsare de sânge;
se aştepta la dreptate,
dar, când colo, iată strigăt de durere.
Să recunoşti „pomul“ după „roade“
43 Nu este nici un pom bun care să facă roade stricate şi nici un pom stricat care să facă roade bune. 44 Căci fiecare pom se recunoaşte după propriile lui roade. Din mărăcini, oamenii nu culeg smochine şi din ciulini, ei nu culeg struguri! 45 Omul bun scoate ce este bun din vistieria bună a inimii lui, dar cel rău scoate ce este rău din inima lui cea rea. Căci din belşugul inimii vorbeşte gura!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.