Revised Common Lectionary (Complementary)
Psalmul 2
1 De ce se întărâtă[a] neamurile
şi de ce cugetă popoarele lucruri deşarte[b]?
2 Regii pământului iau poziţie
şi conducătorii se strâng laolaltă
împotriva Domnului şi împotriva Unsului[c] Său, zicând:
3 „Să rupem legăturile Lor
şi să aruncăm funiile Lor de pe noi!“
4 Cel Ce tronează în ceruri râde;
Stăpânul îşi bate joc de ei.
5 Apoi le vorbeşte în mânia Lui
şi-i îngrozeşte în furia Lui, zicând:
6 „Totuşi Eu Însumi L-am înscăunat pe Împăratul[d] Meu peste Sion,
muntele Meu cel sfânt.“
7 Voi vesti hotărârea Domnului:
El Mi-a zis: „Tu eşti Fiul[e] Meu!
Astăzi Te-am născut!
8 Cere-Mi
şi-Ţi voi da neamurile drept moştenire
şi marginile pământului în stăpânire!
9 Tu le vei zdrobi[f] cu un toiag de fier
şi le vei sfărâma ca pe vasul unui olar!“
10 De aceea, regilor, purtaţi-vă cu înţelepciune!
Judecători ai pământului, luaţi învăţătură!
11 Slujiţi Domnului cu frică
şi bucuraţi-vă tremurând!
12 Daţi sărutare Fiului[g],
ca nu cumva să se mânie şi să pieriţi pe cale,
căci mânia Lui este gata să se aprindă!
Ferice de toţi cei ce-şi găsesc refugiul în El!
20 Ahab i-a zis lui Ilie:
– M-ai găsit, duşmanule?
– Te-am găsit, i-a răspuns el, pentru că te-ai vândut ca să faci ce este rău înaintea Domnului. 21 Iată ce zice Domnul: „Voi aduce nenorocirea asupra ta, îţi voi distruge urmaşii şi voi omorî fiecare bărbat care ţi-a mai rămas în Israel, fie sclav, fie liber. 22 Îi voi face familiei tale aşa cum i-am făcut familiei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi familiei lui Başa, fiul lui Ahia, pentru că M-ai mâniat şi pentru că l-ai făcut şi pe Israel să păcătuiască.“ 23 Domnul a vorbit şi despre Izabela astfel: „Câinii o vor mânca pe Izabela lângă zidul[a] Izreelului! 24 Câinii îi vor mânca pe cei ai lui Ahab, care vor muri în cetate, iar păsările cerului îi vor mânca pe cei care vor muri pe câmp.“ 25 (N-a mai fost nimeni care să se fi vândut pe sine însuşi ca să facă ce este rău înaintea Domnului ca Ahab, pe care Izabela, soţia sa, îl stârnea la aceasta. 26 El s-a pângărit foarte mult, mergând după idoli, aşa cum făceau amoriţii pe care Domnul îi izgonise dinaintea israeliţilor.) 27 Când Ahab a auzit aceste cuvinte, şi-a sfâşiat hainele, şi-a pus un sac pe trup şi a postit. Se culca înfăşurat în acest sac şi mergea încet. 28 Atunci Domnul i-a vorbit lui Ilie tişbitul astfel: 29 „Ai văzut cum s-a smerit Ahab înaintea Mea? Pentru că s-a smerit înaintea Mea, nu voi aduce nenorocirea peste familia lui în timpul vieţii sale, ci în timpul vieţii fiului său.“
9 În timp ce coborau de pe munte, Isus le-a poruncit să nu povestească nimănui ceea ce au văzut, până când nu va învia Fiul Omului dintre cei morţi. 10 Ei au respectat porunca Lui, dar au început să se întrebe ce înseamnă învierea dintre cei morţi. 11 Şi L-au întrebat:
– De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?
12 El le-a răspuns:
– Într-adevăr, Ilie vine primul pentru a restaura toate lucrurile. Totuşi, cum de este scris despre Fiul Omului că El va urma să sufere mult şi să fie dispreţuit? 13 Dar Eu vă spun că Ilie a şi venit, însă ei au făcut cu el tot ce-au vrut, aşa cum este scris despre el.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.