M’Cheyne Bible Reading Plan
Domnia lui Ahaz peste Iuda
16 Ahaz, fiul lui Iotam, regele lui Iuda, a devenit rege în al şaptesprezecelea an al domniei lui Pekah, fiul lui Remalia. 2 Ahaz era în vârstă de douăzeci de ani când a început să domnească şi a domnit la Ierusalim timp de şaisprezece ani. El nu a făcut ce este drept înaintea Domnului, Dumnezeul lui, cum făcuse strămoşul său David, 3 ci a umblat în căile regilor lui Israel. El l-a trecut chiar şi pe fiul său prin foc[a], potrivit obiceiurilor idolatre ale popoarelor pe care le izgonise Domnul dinaintea israeliţilor. 4 De asemenea, el a adus jertfe şi tămâie pe înălţimi, pe dealuri şi sub orice copac verde.
5 Atunci Reţin, regele Aramului, şi Pekah, fiul lui Remalia, regele lui Israel, au pornit război împotriva Ierusalimului. L-au asediat pe Ahaz, dar nu l-au putut învinge. 6 În vremea aceea, Reţin, regele Aramului, a readus Elatul sub stăpânirea Aramului, izgonindu-i pe iudei. Astfel edomiţii[b] s-au întors la Elat şi au locuit acolo până în ziua de azi.
7 Ahaz a trimis nişte soli la Tiglat-Pileser, împăratul Asiriei, ca să-i spună:
„Eu sunt slujitorul şi fiul tău! Vino şi salvează-mă de regele Aramului şi de regele lui Israel, care s-au ridicat împotriva mea.“
8 Ahaz a luat argintul şi aurul care se aflau în Casa Domnului şi în vistieriile palatului regelui şi le-a trimis ca dar împăratului Asiriei. 9 Împăratul Asiriei l-a ascultat. Şi astfel împăratul Asiriei a înaintat împotriva Damascului şi l-a capturat. Apoi i-a dus pe locuitori în captivitate la Chir şi l-a ucis pe Reţin. 10 Regele Ahaz a plecat la Damasc pentru a-l întâlni pe Tiglat-Pileser, împăratul Asiriei. Când a văzut altarul care era în Damasc, regele Ahaz a trimis preotului Urie copia şi modelul altarului împreună cu toate măsurile lui. 11 Preotul Urie a zidit un altar întocmai după modelul trimis din Damasc de regele Ahaz; şi preotul Urie l-a terminat înainte de întoarcerea regelui din Damasc. 12 Când s-a întors regele din Damasc şi a văzut altarul, s-a apropiat de el şi a adus jertfe pe el[c]. 13 A adus pe altar arderile de tot şi darurile de mâncare, a turnat darurile de băutură şi a vărsat sângele jertfelor pentru pace[d]. 14 A îndepărtat dinaintea Casei altarul de bronz care era înaintea Domnului, pentru a nu fi între noul altar şi Casa Domnului şi l-a aşezat la nord de noul altar. 15 Regele Ahaz i-a dat următoarea poruncă preotului Urie: „Să aduci pe altarul cel mare arderea de tot de dimineaţă şi darul de mâncare de seară, arderea de tot a regelui şi darul lui de mâncare, arderea de tot a întregului popor din ţară, darul lor de mâncare şi darurile lor de băutură; să torni pe el tot sângele arderilor de tot şi tot sângele jertfelor. Iar altarul de bronz îl voi folosi pentru a căuta călăuzire!“ 16 Şi preotul Urie a făcut totul aşa cum i-a poruncit regele Ahaz.
17 Regele Ahaz a sfărâmat panelele piedestalelor şi a îndepărtat bazinele de pe ele. A dat jos şi „marea“ de pe boii de bronz care erau sub ea şi a aşezat-o pe o pardoseală de piatră. 18 La dorinţa împăratului Asiriei a îndepărtat din Casa Domnului atât arcada Sabatului[e], care fusese construită în interiorul Casei[f], cât şi intrarea de afară a regelui[g].
19 Celelalte fapte pe care le-a făcut Ahaz, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? 20 Ahaz s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat alături de părinţii săi, în Cetatea lui David. Şi în locul lui a domnit fiul său Ezechia.
Trăind după învăţătura sănătoasă
2 Tu însă să vorbeşti lucruri care se potrivesc cu învăţătura sănătoasă! 2 Cei vârstnici trebuie să fie demni, onorabili, cumpătaţi, sănătoşi în credinţă, în dragoste şi în răbdare. 3 Tot astfel, şi femeile în vârstă trebuie să aibă o purtare respectuoasă, să nu fie acuzatoare, nici înrobite de vin, să fie unele care îi învaţă pe alţii ce este bine, 4 astfel încât să le poată sfătui pe cele tinere să fie iubitoare de soţi, iubitoare de copii, 5 cumpătate, curate, bune gospodine, să fie supuse soţilor lor, astfel încât Cuvântul lui Dumnezeu să nu fie vorbit de rău. 6 Tot astfel, îndeamnă-i şi pe cei tineri să fie cu stăpânire de sine. 7 În toate lucrurile, dă-te ca exemplu prin lucrări bune, printr-o învăţătură curată, prin demnitate, 8 printr-o vorbire sănătoasă, ireproşabilă, pentru ca aceia care se împotrivesc să fie făcuţi de ruşine şi să nu aibă nimic rău de spus despre noi. 9 Spune-le sclavilor să le fie supuşi în toate stăpânilor lor, să le fie plăcuţi, să nu le întoarcă vorba, 10 să nu fure, ci să dovedească că, în toate, sunt buni şi credincioşi, pentru ca astfel să arate în toate frumuseţea învăţăturii lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru.
11 Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat 12 şi ne învaţă să renunţăm la lipsa de evlavie şi la poftele lumeşti şi să trăim în veacul de acum într-un mod cumpătat, drept şi evlavios, 13 în timp ce aşteptăm fericita nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor, Isus Cristos. 14 El S-a dat pe Sine Însuşi pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege şi să-Şi curăţească un popor care să fie doar al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune. 15 Spune aceste lucruri, îndeamnă şi mustră cu toată autoritatea! Nimeni să nu te dispreţuiască!
Israel este condamnat
9 „Nu te bucura, Israele,
nu te veseli ca celelalte neamuri,
căci te-ai prostituat, fiindu-I necredincios Dumnezeului tău,
iubind plata de pe urma prostituţiei
în toate ariile de treierat grânele.
2 Dar nici aria de treierat, nici teascul de vin nu-i va hrăni,
iar mustul le va lipsi.
3 Nu vor rămâne în ţara Domnului;
Efraim se va întoarce în Egipt
şi va mânca lucruri necurate[a] în Asiria.
4 Nu-I vor aduce Domnului vin ca jertfă de băutură
şi nici nu-L vor mulţumi cu jertfele lor.
Acestea vor fi pentru ei ca pâinea de jale;
toţi cei ce vor mânca din ea se vor întina.[b]
Căci pâinea lor va fi numai pentru ei;
ea nu va intra în Casa Domnului.“
5 „Ce veţi face voi în ziua de adunare,
în ziua de sărbătoare a Domnului?
6 Căci iată, chiar dacă vor scăpa de distrugere,
Egiptul îi va strânge,
iar Noful[c] îi va înmormânta.
Lucrurile lor preţioase de argint vor fi invadate de mărăcini,
iar corturile lor – de spini.
7 Vin zilele pedepsei,
sunt aproape zilele răsplăţii!
Să ştie Israel lucrul acesta!
Din pricina mulţimii fărădelegilor tale
şi a mărimii duşmăniei tale,
profetul este luat drept nebun,
iar omul insuflat de Dumnezeu – considerat ieşit din minţi.
8 Profetul este un străjer pentru Efraim,
din partea Dumnezeului meu.[d]
Totuşi, pe toate căile lui, îi sunt întinse curse,
iar în Casa Dumnezeului lui, are parte de duşmănie.
9 S-au adâncit în stricăciune
ca pe vremea Ghivei[e].
El Îşi va aduce aminte de fărădelegea lor
şi îi va pedepsi pentru păcatele lor.
10 Precum găsirea unor struguri în pustie
a fost atunci când l-am găsit pe Israel;
ca vederea primelor roade coapte dintr-un smochin
a fost atunci când i-am văzut pe strămoşii voştri.
Dar când au ajuns la Baal-Peor[f],
s-au dedicat Ruşinii[g]
şi au ajuns o urâciune, la fel ca cel pe care-l iubeau.
11 Gloria Efraimului va zbura ca o pasăre:
nu va da naştere, nu va avea parte de sarcină şi nici de zămislire.
12 Chiar dacă îşi cresc fiii acum,
Eu îi voi lipsi de fiecare din ei.
Căci va fi vai de ei
când Îmi voi întoarce privirea de la ei!
13 Îl vedeam pe Efraim, asemenea Tirului,
plantat într-un loc plăcut.[h]
Dar acum, Efraim îşi va aduce fiii
înaintea ucigaşului.“
14 „Dă-le, Doamne, ...
Ce să le dai?
Dă-le pântece care să piardă copilul
şi sâni fără lapte!“
15 „Toată răutatea lor este în Ghilgal;
acolo am ajuns să-i urăsc.
Din pricina răutăţii faptelor lor
îi voi izgoni din casa Mea[i].
Nu-i voi mai iubi;
toţi conducătorii lor sunt nişte răzvrătiţi.
16 Efraim este lovit!
Rădăcina le este uscată
şi nu mai dau rod.
Chiar dacă vor naşte,
le voi ucide preaiubitele roade ale pântecelui lor.“
17 „Dumnezeul meu îi va respinge,
pentru că nu L-au ascultat
şi vor ajunge nişte fugari printre neamuri.“
Psalmul 126
Un cântec de pelerinaj
1 Când Domnul i-a întors acasă pe captivii[a] Sionului,
parcă visam.
2 Atunci gura ni s-a umplut de râsete
şi limba noastră – de strigăte de bucurie;
atunci se spunea printre neamuri:
„Domnul a făcut lucruri mari cu ei!“
3 Domnul a făcut lucruri mari pentru noi,
de aceea noi suntem bucuroşi.
4 Întoarce-i acasă, Doamne, pe captivii noştri,
ca pe nişte torente din Neghev.
5 Cei ce seamănă cu lacrimi,
vor secera cu strigăte de bucurie.
6 Cel ce merge plângând,
ducându-şi traista cu sămânţă,
va veni acasă cu strigăte de bucurie,
ducându-şi snopii.
Psalmul 127
Un cântec de pelerinaj. Al lui Solomon.
1 Dacă nu zideşte Domnul o casă,
degeaba trudesc cei ce o zidesc.
Dacă nu străjuieşte Domnul o cetate,
degeaba păzeşte străjerul.
2 Degeaba vă treziţi devreme
şi vă culcaţi târziu,
mâncând o pâine câştigată cu trudă.
Preaiubitului Său însă El îi dă cu adevărat odihnă[b].
3 Iată, fiii sunt o moştenire de la Domnul,
rodul pântecelui este o răsplată.
4 Ca săgeţile în mâna unui viteaz,
aşa sunt fiii din anii tinereţii.
5 Ferice de bărbatul
care îşi umple tolba cu ei;
el nu se va ruşina
când va vorbi duşmanilor la poartă.
Psalmul 128
Un cântec de pelerinaj
1 Ferice de oricine se teme de Domnul
şi umblă pe căile Lui!
2 Căci atunci vei mânca din munca mâinilor tale,
vei fi fericit şi-ţi va fi bine.
3 Soţia ta va fi ca o viţă roditoare
în locurile retrase ale casei tale,
fiii tăi vor fi ca lăstarii de măslin
împrejurul mesei tale.
4 Aşa este binecuvântat bărbatul
care se teme de Domnul.
5 Domnul să te binecuvânteze din Sion,
ca să vezi propăşirea Ierusalimului
în toate zilele vieţii tale
6 şi să-i vezi pe fiii fiilor tăi!
Pacea să fie peste Israel!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.