Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
Psalmul 46
Pentru dirijor. Al korahiţilor. De cântat în alamot[a]. Un cântec.
1 Dumnezeu este adăpostul şi tăria noastră,
un ajutor Care nu lipseşte niciodată în necaz!
2 De aceea nu ne temem, chiar dacă s-ar clătina pământul
şi s-ar zgudui munţii în inima mărilor,
3 chiar dacă i-ar vui şi i-ar fierbe apele
şi s-ar ridica până acolo încât să se cutremure munţii!Sela
4 Este un râu ale cărui izvoare înveselesc cetatea lui Dumnezeu,
Locul Sfânt al locuinţelor Celui Preaînalt.
5 Câtă vreme este Dumnezeu în mijlocul ei, ea nu se clatină;
Dumnezeu îi vine în ajutor la fiecare revărsat al zorilor.
6 Neamurile se agită, regatele se clatină;
când Îşi ridică El glasul, pământul se topeşte.
7 Domnul Oştirilor este cu noi,
Dumnezeul lui Iacov este întăritura noastră!Sela
8 Veniţi şi priviţi lucrările Domnului,
prin care El a pustiit pământul!
9 El opreşte războaiele până la capătul lumii,
zdrobeşte arcul, rupe lancea
şi arde în foc carele[b].
10 „Opriţi-vă şi recunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu!
Eu voi fi înălţat printre neamuri,
voi fi înălţat pe pământ!“
11 Domnul Oştirilor este cu noi,
Dumnezeul lui Iacov este întăritura noastră!Sela
Chemarea lui Avram
12 Domnul îi zisese lui Avram: „Ieşi din ţara ta, dintre rudeniile tale şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta! 2 Te voi face un neam mare şi te voi binecuvânta; voi face numele tău mare, iar tu vei fi o binecuvântare. 3 Îi voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta, dar îl voi blestema pe cel ce te va blestema. Prin tine vor fi binecuvântate toate familiile[a] pământului!“ 4 Avram a plecat, aşa cum îi spusese Domnul, iar Lot a mers împreună cu el. Avram avea şaptezeci şi cinci de ani când a plecat din Haran. 5 El a luat-o pe soţia sa, Sarai, şi pe nepotul său Lot, toate bunurile pe care ei le-au adunat şi sclavii pe care i-au dobândit în Haran, au plecat spre Canaan şi au ajuns acolo. 6 Avram a călătorit prin ţară până la terebintul lui More din Şehem. Pe atunci canaaniţii se aflau în ţară. 7 Domnul i S-a arătat lui Avram şi i-a zis: „Seminţei tale[b] îi voi da această ţară!“ Avram a zidit acolo un altar Domnului Care i Se arătase. 8 De acolo a pornit spre munte, la răsărit de Betel şi şi-a întins cortul, având Betelul la apus, iar Ai la răsărit. El a zidit acolo un altar Domnului şi a chemat Numele Domnului. 9 Apoi Avram a călătorit în continuare spre Neghev[c].
17 Cu toate acestea, fiecare să-şi păstreze în viaţă locul pe care i l-a încredinţat Domnul şi la care l-a chemat Dumnezeu. Aceasta este regula pe care o dau în toate bisericile. 18 Era cineva circumcis atunci când a fost chemat? Să nu-şi ascundă circumcizia! Era cineva necircumcis când a fost chemat? Să nu se circumcidă! 19 Circumcizia nu este nimic, şi necircumcizia nu este nimic, ci importantă este ascultarea de poruncile lui Dumnezeu. 20 Fiecare să rămână în starea în care era atunci când l-a chemat Dumnezeu. 21 Erai sclav când ai fost chemat? Nu te nelinişti! Dar dacă poţi să ajungi liber, foloseşte acea ocazie! 22 Căci sclavul chemat în Domnul este omul liber al Domnului. De asemenea, cel care era liber când a fost chemat este sclavul lui Cristos. 23 Voi aţi fost cumpăraţi cu un preţ; să nu deveniţi sclavi ai oamenilor! 24 Fraţilor, oricare ar fi fost starea în care a fost cineva când a fost chemat, să rămână lângă Dumnezeu!
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.