Revised Common Lectionary (Semicontinuous)
5 Suflete al meu, găseşte-ţi liniştea numai în Dumnezeu,
căci de la El vine nădejdea mea.
6 Numai El este stânca mea şi mântuirea mea.
El este întăritura mea; nu voi fi clătinat!
7 Mântuirea şi slava mea sunt în Dumnezeu,
Stânca mea cea tare.
Adăpostul meu este în Dumnezeu.
8 Poporule, încrede-te în El în orice vreme,
varsă-ţi inima înaintea Lui!
Dumnezeu este adăpostul nostru.Sela
9 Numai o suflare sunt fiii oamenilor.
Minciună sunt oamenii.
Puşi în talerele balanţei sunt fără valoare;
împreună, ei sunt mai uşori decât o suflare.
10 Nu vă încredeţi în asuprire,
nici nu speraţi zadarnic în tâlhărie.
Când sporiţi în putere,
nu lăsaţi inima să vi se încreadă!
11 O dată a vorbit Dumnezeu,
iar eu de două ori am auzit:
„Puterea este a lui Dumnezeu!“
12 A Ta, Stăpâne, este îndurarea,
căci Tu răsplăteşti
fiecăruia după faptele lui.
Plângerea lui Ieremia
7 „M-ai convins[a], Doamne, şi eu m-am lăsat convins[b].
Ai fost mai tare decât mine şi m-ai biruit.
Sunt o pricină de râs toată ziua;
toţi îşi bat joc de mine,
8 căci, ori de câte ori vorbesc, trebuie să strig,
să proclam: «Violenţă şi distrugere!».
Cuvântul Domnului îmi aduce
batjocură şi ruşine toată ziua.
9 Dacă mă gândesc să nu mai amintesc de El
şi să nu mai vorbesc în Numele Lui,
iată că în inima mea este ceva ca un foc mistuitor,
un foc închis în oasele mele[c].
Caut să-l opresc,
dar nu pot.
10 Căci aud şuşoteala multora,
«Teroare din toate părţile!
Învinuiţi-l! Haideţi să-l învinuim!»
Toţi cei ce trăiau în pace cu mine
pândesc acum să vadă dacă mă clatin şi zic:
«Poate că se va lăsa convins;
ne vom impune asupra lui
şi ne vom răzbuna pe el!»
11 Dar Domnul este cu mine ca un viteaz înfiorător!
De aceea, cei ce mă urmăresc se vor poticni şi nu vor birui.
Vor fi plini de ruşine, căci nu vor reuşi,
plini de o ruşine veşnică, care nu va fi uitată.
12 Şi acum, Doamne al Oştirilor, Care cercetezi pe cel drept,
Care pătrunzi inima şi mintea,
lasă-mă să văd răzbunarea Ta împotriva lor!
Căci Ţie mi-am încredinţat cauza.
13 Cântaţi Domnului!
Lăudaţi pe Domnul,
căci El salvează sufletul celui nevoiaş
din mâinile răufăcătorilor.
Ziua Domnului
3 Preaiubiţilor, aceasta este deja a doua scrisoare pe care v-o scriu. În amândouă încerc să vă trezesc mintea sinceră prin a vă atenţiona 2 că trebuie să vă amintiţi de cuvintele spuse mai înainte de sfinţii profeţi şi de porunca Domnului şi Mântuitorului, care v-a fost spusă prin apostoli. 3 Înainte de toate, trebuie să ştiţi că în zilele de pe urmă vor veni batjocoritori plini de batjocură, care vor umbla după poftele lor 4 şi vor zice: „Unde este promisiunea venirii Lui? Căci de când au adormit strămoşii noştri, toate rămân aşa cum au fost de la începutul creaţiei!“ 5 Ei înadins ignoră faptul că prin Cuvântul lui Dumnezeu au existat ceruri cu mult timp în urmă, precum şi un pământ scos din apă şi întreţinut prin apă 6 şi că lumea de atunci a fost distrusă tot prin ele, când a fost inundată de apă. 7 Însă cerurile şi pământul de acum sunt păstrate pentru foc prin acelaşi Cuvânt, fiind ţinute până în ziua judecăţii şi a distrugerii oamenilor neevlavioşi.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.