Old/New Testament
Plecarea lui Iacov în Canaan
31 Iacov a auzit vorbele fiilor lui Laban, care ziceau: „Iacov a luat tot ce era al tatălui nostru şi cu averea tatălui nostru şi-a agonisit el toată bogăţia(A) aceasta.” 2 Iacov s-a uitat şi la faţa(B) lui Laban şi iată că ea nu mai(C) era ca înainte. 3 Atunci, Domnul a zis lui Iacov: „Întoarce-te(D) în ţara părinţilor tăi şi în locul tău de naştere, şi Eu voi fi cu tine.” 4 Iacov a trimis de a chemat pe Rahela şi pe Lea la câmp, la turma lui. 5 El le-a zis: „După faţa tatălui vostru, văd(E) bine că el nu mai este ca înainte, dar Dumnezeul tatălui meu a fost(F) cu mine. 6 Voi înşivă ştiţi(G) că am slujit tatălui vostru cu toată puterea mea. 7 Şi tatăl vostru m-a înşelat: de zece(H) ori mi-a schimbat(I) simbria, dar Dumnezeu nu i-a îngăduit(J) să mă păgubească. 8 Ci când zicea el: ‘Mieii pestriţi(K) să fie simbria ta’, toate oile făceau miei pestriţi. Şi când zicea: ‘Mieii bălţaţi să fie simbria ta’, toate oile făceau miei bălţaţi. 9 Dumnezeu a luat astfel(L) toată turma tatălui vostru şi mi-a dat-o mie. 10 Pe vremea când se înfierbântau oile, eu am ridicat ochii şi am văzut în vis că ţapii şi berbecii care săreau pe capre şi pe oi erau bălţaţi, pestriţi şi seini. 11 Şi Îngerul(M) lui Dumnezeu mi-a zis în vis: ‘Iacove!’ ‘Iată-mă’, am răspuns eu. 12 El a zis: ‘Ridică ochii şi priveşte: toţi ţapii şi berbecii care sar pe capre şi pe oi sunt bălţaţi, pestriţi şi seini, căci am(N) văzut tot ce ţi-a făcut Laban. 13 Eu sunt Dumnezeul din Betel, unde(O) ai uns un stâlp de aducere-aminte, unde Mi-ai făcut o juruinţă. Acum, scoală-te(P), ieşi din ţara aceasta şi întoarce-te în ţara ta de naştere’.” 14 Rahela şi Lea au răspuns şi i-au zis: „Mai avem noi oare parte(Q) şi moştenire în casa tatălui nostru? 15 Nu suntem noi oare privite de el ca nişte străine, fiindcă ne-a(R) vândut şi ne-a mâncat şi banii? 16 Toată bogăţia pe care a luat-o Dumnezeu de la tatăl nostru este a noastră şi a copiilor noştri. Fă acum tot ce ţi-a spus Dumnezeu.” 17 Iacov s-a sculat şi a pus pe copiii şi nevestele sale călări pe cămile. 18 Şi-a luat toată turma şi toate averile pe care le avea, turma pe care o agonisise în Padan-Aram, şi a plecat la tatăl său Isaac, în ţara Canaan. 19 Pe când Laban se dusese să-şi tundă oile, Rahela a furat idolii(S) tatălui său, 20 şi Iacov a înşelat pe Laban, Arameul, căci nu l-a înştiinţat de fuga sa. 21 A fugit astfel cu tot ce avea; s-a sculat, a trecut Râul(T) (Eufrat) şi s-a îndreptat spre muntele Galaad.
Urmărirea lui Iacov de către Laban
22 A treia zi, au dat de veste lui Laban că Iacov a fugit. 23 Laban a luat cu el pe fraţii săi(U), l-a urmărit cale de şapte zile şi l-a ajuns la muntele Galaad. 24 Dar Dumnezeu S-a arătat noaptea în vis(V) lui Laban, Arameul, şi i-a zis: „Fereşte-te să spui o vorbă(W) rea lui Iacov!” 25 Laban a ajuns dar pe Iacov. Iacov îşi întinsese cortul pe munte; Laban şi-a întins şi el cortul cu fraţii lui pe muntele Galaad. 26 Atunci, Laban a zis lui Iacov: „Ce-ai făcut? Pentru ce m-ai înşelat şi mi-ai luat fetele(X) ca pe nişte roabe luate cu sabia? 27 Pentru ce ai fugit pe ascuns, m-ai înşelat şi nu mi-ai dat de ştire? Te-aş fi lăsat să pleci în mijlocul veseliei şi al cântecelor, în sunet de timpane şi alăută. 28 Nu mi-ai îngăduit nici măcar să-mi sărut(Y) nepoţii şi fetele! Ca un nebun(Z) ai lucrat. 29 Mâna mea este destul de tare ca să vă fac rău, dar Dumnezeul(AA) tatălui vostru mi-a zis în noaptea trecută(AB): ‘Fereşte-te să spui o vorbă rea lui Iacov!’ 30 Dar acum, odată ce ai plecat, pentru că te topeşti de dor după casa tatălui tău, de ce mi-ai furat(AC) dumnezeii mei?” 31 Drept răspuns, Iacov a zis lui Laban: „Am fugit, fiindcă mi-era frică, gândindu-mă că poate îmi vei lua înapoi fetele tale. 32 Dar să piară(AD) acela la care îţi vei găsi dumnezeii tăi! În faţa fraţilor noştri, cercetează şi vezi ce-i la mine din ale tale, şi ia-ţi-l.” Iacov nu ştia că Rahela îi furase. 33 Laban a intrat în cortul lui Iacov, în cortul Leii, în cortul celor două roabe, şi n-a găsit nimic. A ieşit din cortul Leii şi a intrat în cortul Rahelei. 34 Rahela luase idolii, îi pusese sub samarul cămilei şi şezuse deasupra. Laban a scotocit tot cortul, dar n-a găsit nimic. 35 Ea a zis tatălui său: „Domnul meu, să nu te superi dacă nu mă pot scula(AE) înaintea ta, căci mi-a venit rânduiala femeilor.” A căutat peste tot, dar n-a găsit idolii. 36 Iacov s-a mâniat şi a certat pe Laban. A luat din nou cuvântul şi i-a zis: „Care este nelegiuirea mea şi care este păcatul meu, de mă urmăreşti cu atâta înverşunare? 37 Mi-ai scormonit toate lucrurile şi ce ai găsit din lucrurile din casa ta? Scoate-le aici înaintea fraţilor mei şi fraţilor tăi, ca să judece ei între noi amândoi! 38 Iată, am stat la tine douăzeci de ani; oile şi caprele nu ţi s-au stârpit şi n-am mâncat berbeci din turma ta. 39 Nu ţi-am adus acasă vite sfâşiate(AF) de fiare: eu însumi te-am despăgubit pentru ele. Îmi cereai înapoi(AG) ce mi se fura ziua sau ce mi se fura noaptea. 40 Ziua mă topeam de căldură, iar noaptea mă prăpădeam de frig şi-mi fugea somnul de pe ochi. 41 Iată, douăzeci de ani am stat în casa ta, ţi-am slujit(AH) paisprezece ani pentru cele două fete ale tale şi şase ani pentru turma ta, şi de zece ori mi-ai schimbat(AI) simbria. 42 Dacă n-aş fi avut(AJ) cu mine pe Dumnezeul tatălui meu, pe Dumnezeul lui Avraam, pe Acela de care se teme(AK) Isaac, mi-ai fi dat drumul acum cu mâinile goale. Dar Dumnezeu(AL) a văzut suferinţa mea şi osteneala mâinilor mele, şi ieri noapte a rostit(AM) judecata.” 43 Drept răspuns, Laban a zis lui Iacov: „Fiicele acestea sunt fiicele mele, copiii aceştia sunt copiii mei, turma aceasta este turma mea şi tot ce vezi este al meu. Şi ce pot face eu azi pentru fiicele mele sau pentru copiii lor pe care i-au născut? 44 Vino să facem amândoi un legământ(AN), şi legământul acesta să slujească de mărturie(AO) între mine şi tine!” 45 Iacov a luat(AP) o piatră şi a pus-o ca stâlp de aducere-aminte. 46 Iacov a zis fraţilor săi: „Strângeţi pietre.” Ei au strâns pietre şi au făcut o movilă, şi au mâncat acolo pe movilă. 47 Laban a numit-o Iegar-Sahaduta (Movila mărturiei), şi Iacov a numit-o Galed (Movila mărturiei). 48 Laban a zis: „Movila(AQ) aceasta să slujească azi de mărturie între mine şi tine!” De aceea i-au pus numele Galed. 49 Se mai numeşte şi Miţpa(AR) (Veghere), pentru că Laban a zis: „Domnul să vegheze asupra mea şi asupra ta când ne vom pierde din vedere unul pe altul. 50 Dacă vei asupri pe fetele mele şi dacă vei mai lua şi alte neveste afară de fetele mele, ia bine seama că nu un om va fi cu noi, ci Dumnezeu va fi martor între mine şi tine.” 51 Laban a zis lui Iacov: „Iată movila aceasta şi iată stâlpul acesta pe care l-am ridicat între mine şi tine. 52 Movila aceasta să fie martoră şi stâlpul acesta să fie martor că nici eu nu voi trece la tine peste movila aceasta şi nici tu nu vei trece la mine peste movila aceasta şi peste stâlpul acesta ca să ne facem rău. 53 Dumnezeul lui Avraam şi al lui Nahor, Dumnezeul tatălui lor să judece(AS) între noi.” Iacov a jurat(AT) pe Acela de care se temea(AU) Isaac. 54 Iacov a adus o jertfă pe munte şi a poftit pe fraţii lui să mănânce; ei au mâncat şi au rămas toată noaptea pe munte. 55 Laban s-a sculat dis-de-dimineaţă, şi-a sărutat nepoţii şi fetele şi i-a binecuvântat(AV). Apoi a plecat şi s-a întors(AW) la locuinţa lui.
Frica lui Iacov
32 Iacov şi-a văzut de drum şi l-au întâlnit îngerii(AX) lui Dumnezeu. 2 Când i-a văzut, Iacov a zis: „Aceasta este tabăra(AY) lui Dumnezeu!” De aceea a pus locului aceluia numele Mahanaim (Tabără îndoită). 3 Iacov a trimis înainte nişte soli la fratele său Esau, în ţara Seir(AZ), în ţinutul lui(BA) Edom. 4 El le-a dat porunca următoare: „Iată(BB) ce să spuneţi domnului meu Esau: ‘Aşa vorbeşte robul tău Iacov: «Am locuit la Laban şi am rămas la el până acum; 5 am(BC) boi, măgari, oi, robi şi roabe şi trimit să dea de ştire lucrul acesta domnului meu, ca(BD) să capăt trecere înaintea ta».’ ” 6 Solii s-au întors înapoi la Iacov şi au zis: „Ne-am dus la fratele tău Esau, şi el vine(BE) înaintea ta cu patru sute de oameni.” 7 Iacov s-a înspăimântat(BF) foarte mult şi l-a apucat groaza. A împărţit în două tabere oamenii pe care-i avea cu el, oile, boii şi cămilele 8 şi a zis: „Dacă vine Esau împotriva uneia din tabere şi o bate, tabăra care va rămâne va putea să scape.”
Rugăciunea lui Iacov
9 Iacov(BG) a zis: „Dumnezeul(BH) tatălui meu Avraam, Dumnezeul tatălui meu Isaac! Tu Doamne, care(BI) mi-ai zis: ‘Întoarce-te în ţara ta şi în locul tău de naştere, şi voi îngriji ca să-ţi meargă bine!’ 10 Eu sunt prea mic pentru toate îndurările(BJ) şi pentru toată credincioşia pe care ai arătat-o faţă de robul Tău, căci am trecut Iordanul acesta numai cu toiagul(BK) meu, şi iată că acum fac două tabere. 11 Izbăveşte-mă(BL), Te rog, din mâna fratelui meu, din mâna lui Esau! Căci mă tem de el, ca să nu vină şi să mă lovească, pe mine, pe mame(BM) şi pe copii. 12 Şi Tu(BN) ai zis: ‘Eu voi îngriji ca să-ţi meargă bine şi-ţi voi face sămânţa ca nisipul mării, care, de mult ce este, nu se poate număra’.”
Iacov caută să îmblânzească pe Esau
13 Iacov a petrecut noaptea în locul acela. A luat din ce mai avea cu el şi a pus deoparte, ca dar(BO) pentru fratele său Esau: 14 două sute de capre şi douăzeci de ţapi, două sute de oi şi douăzeci de berbeci, 15 treizeci de cămile alăptătoare cu mânjii lor, patruzeci de vaci şi zece tauri, douăzeci de măgăriţe şi zece măgăruşi. 16 Le-a dat robilor săi, turmă cu turmă, deosebit, şi a poruncit robilor săi: „Treceţi înaintea mea şi lăsaţi o depărtare între fiecare turmă.” 17 A dat celui dintâi porunca următoare: „Când te va întâlni fratele meu Esau şi te va întreba: ‘Al cui eşti? Unde te duci? Şi a cui este turma aceasta dinaintea ta?’ 18 să răspunzi: ‘A robului tău Iacov; ea este un dar trimis domnului meu Esau, şi el însuşi vine în urma noastră’.” 19 A dat aceeaşi poruncă celui de al doilea, celui de al treilea şi tuturor celor ce mânau turmele: „Aşa să vorbiţi domnului meu Esau când îl veţi întâlni. 20 Să spuneţi: ‘Iată, robul tău Iacov vine şi el după noi.’ Căci îşi zicea el: ‘Îl voi potoli(BP) cu darul acesta care merge înaintea mea; în urmă îl voi vedea faţă în faţă, şi poate că mă va primi cu bunăvoinţă’.” 21 Astfel, darul a trecut înainte, iar el a rămas în tabără în noaptea aceea. 22 Tot în noaptea aceea s-a sculat, a luat pe cele două neveste ale lui, pe cele două roabe şi pe cei unsprezece copii ai lui şi a trecut(BQ) vadul Iabocului. 23 I-a luat, i-a trecut pârâul şi a trecut tot ce avea.
Lupta lui Iacov. Israel
24 Iacov însă a rămas singur. Atunci, un om s-a luptat(BR) cu el până în revărsatul zorilor. 25 Văzând că nu-l poate birui, omul acesta l-a lovit la încheietura(BS) coapsei, aşa că i s-a scrântit încheietura coapsei lui Iacov, pe când se lupta cu el. 26 Omul acela(BT) a zis: „Lasă-mă să plec, căci se revarsă zorile.” Dar Iacov a răspuns: „Nu Te(BU) voi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta.” 27 Omul acela i-a zis: „Cum îţi este numele?” „Iacov”, a răspuns el. 28 Apoi a zis: „Numele(BV) tău nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel (Cel ce luptă cu Dumnezeu), căci ai luptat(BW) cu Dumnezeu şi cu oameni(BX) şi ai fost biruitor.” 29 Iacov l-a întrebat: „Spune-mi, Te rog, numele Tău.” El a răspuns: „Pentru ce(BY) Îmi ceri numele?” Şi l-a binecuvântat acolo. 30 Iacov a pus locului aceluia numele Peniel (Faţa lui Dumnezeu); „căci”, a zis el, „am văzut pe Dumnezeu faţă în faţă, şi totuşi am scăpat cu viaţă.” 31 Răsărea soarele când a trecut pe lângă Peniel. Însă Iacov şchiopăta din coapsă. 32 Iată de ce, până în ziua de azi, israeliţii nu mănâncă vâna de la încheietura coapsei, căci Dumnezeu a lovit pe Iacov la încheietura coapsei în vână.
Învierea fiicei lui Iair şi vindecarea unei femei
18 Pe când(A) le spunea Isus aceste vorbe, iată că a venit unul din fruntaşii sinagogii, I s-a închinat şi I-a zis: „Fiica mea adineauri a murit, dar vino de pune-Ţi mâinile peste ea, şi va învia”. 19 Isus S-a sculat şi a plecat după el, împreună cu ucenicii Lui. 20 Şi(B) iată că o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge, a venit pe dinapoi şi s-a atins de poala hainei Lui. 21 Căci îşi zicea ea: „Numai să mă pot atinge de haina Lui şi mă voi tămădui”. 22 Isus S-a întors, a văzut-o şi i-a zis: „Îndrăzneşte, fiică! Credinţa(C) ta te-a tămăduit”. Şi s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela. 23 Când(D) a ajuns Isus în casa fruntaşului sinagogii(E) şi când a văzut pe cei ce cântau din fluier şi gloata bocind, 24 le-a zis: „Daţi-vă la o parte(F), căci fetiţa n-a murit, ci doarme!” Ei îşi băteau joc de El. 25 Dar, după ce a fost scoasă gloata, Isus a intrat înăuntru, a luat pe fetiţă de mână, şi fetiţa s-a sculat. 26 Şi s-a dus vestea despre această minune în tot ţinutul acela.
Vindecarea a doi orbi
27 Când a plecat de acolo, s-au luat după Isus doi orbi, care strigau şi ziceau: „Ai milă de noi, Fiul(G) lui David!” 28 După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Şi Isus le-a zis: „Credeţi că pot face lucrul acesta?” „Da, Doamne”, I-au răspuns ei. 29 Atunci S-a atins de ochii lor şi a zis: „Facă-vi-se după credinţa voastră!” 30 Şi li s-au deschis ochii. Isus le-a poruncit cu tot dinadinsul şi le-a zis: „Vedeţi(H) să nu ştie nimeni”. 31 Dar(I) ei, cum au ieşit, au răspândit vestea despre El în tot ţinutul acela.
Vindecarea unui mut îndrăcit
32 Pe(J) când plecau orbii aceştia, iată că au adus la Isus un mut îndrăcit. 33 După ce a fost scos dracul din el, mutul a vorbit. Şi noroadele, mirate, ziceau: „Niciodată nu s-a văzut aşa ceva în Israel!” 34 Dar fariseii ziceau: „Cu ajutorul domnului dracilor scoate El(K) dracii!”
Lui Isus Îi este milă de gloate
35 Isus străbătea(L) toate cetăţile şi satele, învăţând(M) pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei şi vindecând orice fel de boală şi orice fel de neputinţă, care era în norod. 36 Când(N) a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca(O) nişte oi care n-au păstor. 37 Atunci a zis ucenicilor Săi: „Mare este secerişul(P), dar puţini sunt lucrătorii! 38 Rugaţi dar(Q) pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.”
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.